3,819 matches
-
poate evidenția în această fază este dat de complacere, mulțumirea de sine, autosuficiența care îi determină pe oameni să rămână atașați de status quo. Enumerăm câteva surse ale complacerii: absența unei crize vizibile, prea mulți bani, standarde reduse de performanță, feedback extern neadecvat, intoleranța față de critică, absența competiției, prea multă mulțumire de sine printre managerii de vârf. Crearea unei coaliții de conducere - coaliția este alcătuită din lideri formali și informali și servește la consolidarea angajamentului la toate nivelurile organizației, în cadrul ei
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
umane Efectul Hawthorne Comportamentul cooperator Contingență Instituție Analiza costurilor tranzacționale Analiza ecologică Dependența de resurse Modelul ecologiei populației Teorie instituțională Postmodernism Accidente de muncă Așteptare Cibernetică Cromatică industrială Efort Ergonomie Eroare umană Factor uman Factori motivaționali extrinseci Factori motivaționali intrinseci Feedback Ierarhia trebuințelor Iluminat Instrumentalitate Justețe distributivă Justețe procedurală Microclimat Motivație Nevoi Nevoi de dezvoltare Nevoi existențiale Nevoi relaționale Nevoia de afiliere Nevoia de putere Nevoia de realizare Obiective organizaționale Presiune atmosferică Proces de comparare Scop Sistem Sistemul om-mașină-mediu Situație de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Trebuințe de creștere Trebuințe de deficiență Umiditate ambientală Valență Zgomotul ambiental Aprecierea performanțelor Modele ale evaluării performanței Contextul evaluării Competențe Sisteme de evaluare Scale de evaluare Scale de evaluare cu ancore comportamentale Interviu de evaluare Erori de evaluare Instruirea evaluatorilor Feedback Feedback 360 de grade Planificarea resurselor umane Recrutare Percepția candidaților Selecție Analiza muncii Criteriu Performanță în sarcină contextuală Predictori Metode de selecție teste interviu de selecție curriculum vitae centre de evaluare date biografice Validare predictivă concurentă revalidare generalizarea validității Integrare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de creștere Trebuințe de deficiență Umiditate ambientală Valență Zgomotul ambiental Aprecierea performanțelor Modele ale evaluării performanței Contextul evaluării Competențe Sisteme de evaluare Scale de evaluare Scale de evaluare cu ancore comportamentale Interviu de evaluare Erori de evaluare Instruirea evaluatorilor Feedback Feedback 360 de grade Planificarea resurselor umane Recrutare Percepția candidaților Selecție Analiza muncii Criteriu Performanță în sarcină contextuală Predictori Metode de selecție teste interviu de selecție curriculum vitae centre de evaluare date biografice Validare predictivă concurentă revalidare generalizarea validității Integrare în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
interviu de selecție curriculum vitae centre de evaluare date biografice Validare predictivă concurentă revalidare generalizarea validității Integrare în organizație Potrivirea cu postul cu grupul cu organizația Comunicare organizațională Schimb de informații Grup Model de comunicare Sursa Canal Destinatarului Zgomot Mesaj Feedback Comportament Motivație Percepție Trăsături de personalitate Stil Abilități de comunicare Fenomen social Structura organizațională Rețele de comunicare Grad de centralizare Mediu social Bariere comunicaționale Informație Resursă Sistem informațional Distorsiune Filtraj Redundanța Instrumente de comunicare Abilitate Competență Deprinderi Dezvoltare Experiență anterioară
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
context. Safety Science, 25(1-3), 55-65. Flanagan J.C. (1954). The Critical Incident Technique. Psychological Bulletin, 51, 327-58. Fletcher, C. (1997). Appraisal: Routes to improved performance. London: Chartered Institute of Personnel and Selection. Fletcher C., Perry, E. (2001). Performance appraisal and feedback: A consideration of national xculture and a review of contemporary and future trends. În Anderson, N., Ones, D., Sinangil, H., Viswesvaran, C. (eds.). International handbook of industrial, work and organizational psychology. Sage Forsyth, D.R. (1999). Group dynamics. Belmont: Wadsworth Publishing
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Mathis, L.R., Nica, P. C., Rusu, C. (1997). Managementul resurselor umane. București: Editura Economică. Maynard H.B. (1977). Manual de inginerie industrială, vol.III. Bucuresti: Editura Tehnica. Mărgineanu N. (1973). Condiția umană. București: Editura Științifică. McCarthy AM, Garavan T.N. (2001). 3600 feedback processes: performance improvement and employee career development. Journal of European Industrial Training, 25(1), 5-32. McCormick E.J. (1970). Human factors engineering. New York: McGraw-Hill. McCormick, E. J. (1976). Human factors engineering. New York: McGraw-Hill. McCormick, E.J., Tiffin, J. (1974). Industrial Psychology. Englewood
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Presa Universitară Clujană. Ployhart R.E., Ryan A.M. (1998). Applicants’ reactions to the fairness of selection procedures: the effects of positive rule violation and time of measurement. Journal of Applied Psychology, 83, 3-16. Pollack, DM, Pollack, LJ. (1996). Using 360 degree feedback in performance appraisal. Public Personnel Management, 25, 507-528. Popescu-Neveanu P. (1980). Interacțiunea atitudini-aptitudini. În B. Zörgő (coord.) Probleme fundamentale ale psihologiei. București: Editura Academiei. Premack S,L,, Vanous J,P. (1985). A meta-analysis of realistic job preview experiments. Journal of
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Șansa. Zlate, M. (2001). Coaching-ul - un tip eficient de intervenție organizațională. Revista de Psihologie Organizațională, 1(2), 11-22. Zlate, M. (2001). Psihologia la răspântia mileniilor. Iași: Editura Polirom. În lume, unul dintre cei mai importanți furnizori de sisteme / instrumente de feedback 3600 este PDI -Personnel Decisions International, HYPERLINK "http://www.personneldecisions.com" www.personneldecisions.com Pentru detalii vezi studiul de caz publicat în 1960 (Aitken, H.G.J., Taylorism at Watertown Arsenal; Harvard University Press.) teoria rutei spre obiectiv se bazează pe teoria
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
În raport cu un semen aflat Într-o situație de impas, atunci cum am putea Îndrăzni să pretindem un răspuns afectiv din partea unui semen când noi Înșine am fi Într-un impas? Înțelepciunea populară a surprins foarte bine condițiile psihologice ale obținerii feedbackului afectiv În relațiile dintre oameni, În proverbul: „Ce ție nu-ți place altuia nu-i face!”; de asemenea, Învățătura creștină, prin cuvintele lui Iisus, avertizează: „Precum voiți să vă facă vouă oamenii, faceți-le și voi asemenea!”. Μ Cu cât
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
nu doar la nivelul unei persoane, al unui post sau grup de muncă; în interiorul organizației, planificarea resurselor manageriale este un sistem de decizii secvențiale, în care recrutarea, selecția, evaluarea și antrenarea managerilor nu sunt altceva decât decizii secvențiale interconectate cu feedback-uri în diferite momente de desfășurare, condiționând succesul organizației. 2. Delimitări conceptuale Competențele pot fi definite ca fiind patternuri observabile de cunoștințe și deprinderi, susținute de trăsături de personalitate specifice (operaționalizate, măsurabile), de care un individ are nevoie pentru a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
înconjoară, de a-și asuma responsabilitatea în cazul unor eșecuri etc.); managementul sarcinilor (MT - capacitatea de a alege și defini obiective, gestionarea eficientă a resurselor, eficiența în situații de criză etc.); managementul oamenilor (MP - motivarea oamenilor, capacitatea de a oferi feedback-uri pozitive, de a stabili standarde clare pentru o bună performanță, de a sprijini dezvoltarea atât a echipei, cât și a membrilor ei, de a se manifesta empatic, asertiv, de a realiza un echilibru între control și delegarea de autoritate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
specifici, care includ: aspecte temporale ale muncii (ture, ritm, număr ore lucrate chiar peste program), aspecte ale conținutului muncii (repetitivă, sarcini sau solicitări neclare), factori legați de munca în grup (izolare socială, supraîncărcare inechitabilă), supervizare (neparticipare la luarea deciziilor, lipsa feedback-ului), condiții organizaționale (mărime și structură). În completarea măsurătorilor individuale ale stresorilor specifici profesionali, un număr considerabil de abordări sistematice și instrumente și-au propus o caracterizare mai comprehensivă a stresorilor din mediul muncii, incluzând măsurarea efectelor, strain-urilor și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
să-și apere cazul, inclusiv din cauza stigmatizării. De cele mai multe ori, victima sfârșește prin a fi văzută ca o persoană dificilă sau nevrotică. Firește, această etapă poate lipsi. În majoritatea cazurilor, victima părăsește organizația în mod discret, managementului lipsindu-i un feedback autentic și necunoscând adevăratele motive ale plecării angajatului, ceea ce perpetuează ignoranța privind hărțuirea și amplifică urmările sale negative. Rolul managementului în dinamica mobbing-ului este subliniat și de M. Zlate și R. Crețu (2002), care arată că apariția și desfășurarea hărțuirii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
s-a prezis că unele cazuri vor avea anumite rezultate, În timp ce altele vor avea rezultate contrare (dacă este cazul). Figura 2.4 - Metodă pentru studiul de caz Sursă: COSMOS Corporation. O componentă importantă a figurii 2.4 este linia de feedback punctată. Ea este valabilă pentru situația În care se face o descoperire importantă În timpul desfășurării studiilor pe cazuri individuale - de exemplu, unul din ele nu se potrivește de fapt designului inițial. O a doua linie (care nu este trasată) ar
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Franța Germania, Italia, Luxemburg, Țările de Jos 9 mai este Ziua Națională Europene Înprezent Președinția Consiliului U. E. este asigurată de Ungaria • Președintele Consiliului Județean Covasna Tamás Sándor povestește despre: “ Posibilitățile educaționale în UE” CONCURS ÎNTRE MICII PREȘEDINȚI AL UNIUNII EUROPENE Feedback Salutul: Sunt președintele Belgiei, mă numesc...( nume alese de copii). Jocuri de concurs: Cine ce știe despre UE? ( repetarea celor învățate) Pictură de impresie: “Drepturile copiilor din Europa” “ Europa văzută cu ochiul unui copil” • Evaluarea și aprecierea copiilor (fiecare copil
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
care au considerat construcțiile și procedurile sale elaborate că nefiind necesare, au dreptate. Întrucât critică lor este valid), ea poate fi ilustrat) în numeroase și diferite moduri. M) voi opri doar asupra unuia singur: el privește noțiunea lui Kaplan de feedback. Conceptul este împrumutat din cibernetic), unde este definit dup) cum urmeaz): atunci când ,,dorim că o miscare s) urmeze un anumit pattern, diferența dintre acest pattern și mișcarea care s-a petrecut de fapt este utilizat) că un nou input, pentru
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
este utilizat) că un nou input, pentru a determina partea dirijat) s) se miste într-un astfel de mod, încât s) apropie mai mult mișcarea să de cea imprimat) de pattern” (Wiener 1961, pp. 6-7). Dup) o astfel de definiție, feedback-ul opereaz) doar în interiorul unei organiz)ri, ceea ce înseamn) c) noțiunea de feedback nu are o semnificație tehnic) precis) și distinct), în afară unei ordini ierarhice (Bertalanffy 1968, pp. 42-44; Koestler 1971, p. 204). Exemplul preferat al lui Kaplan, ca
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
miste într-un astfel de mod, încât s) apropie mai mult mișcarea să de cea imprimat) de pattern” (Wiener 1961, pp. 6-7). Dup) o astfel de definiție, feedback-ul opereaz) doar în interiorul unei organiz)ri, ceea ce înseamn) c) noțiunea de feedback nu are o semnificație tehnic) precis) și distinct), în afară unei ordini ierarhice (Bertalanffy 1968, pp. 42-44; Koestler 1971, p. 204). Exemplul preferat al lui Kaplan, ca al multor altora - cel referitor la un termostat care regleaz) temperatura unui cuptor
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
unul supus controlului, producând un rezultat dat. Ins), în cazul relațiilor internaționale, ce ar corespunde unor astfel de noțiuni? Nimic! Kaplan pur și simplu folosește termenul f)r) a-și face probleme legate de adecvarea să formal). În consecinț), cuvantul feedback arăt) doar c), în anumite condiții, unele state e probabil s) își modific) politicile, în replic) la manevrele altor state, ale c)ror decizii ulterioare vor fi la rândul lor afectate de acele modific)ri (1964, p. 6). Ins) acest
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
se rotește un univers incredibil. Intervențiile În cîmpurile energetice care coordonează acest univer au constituit avantaje extrem de importante În raport cu medicamentele și intervențiile chirurgicale. CÎMPURILE CONȚIN INFORMAȚII Deși biologii au cartografiat cu antenție acțiunile homeostatului și a altor mecanisme complexe de feedback, acestea sînt doar notele nu și melodia. Nu există vreo explicație chimică despre cum este coordonată Întreaga schemă. Totuși, inteligența dezvoltată de energiile corpului și de cîmpurile energetice este uimitoare și ea poate oferi explicația necesară. Chiar și la nivel
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
Hormonii, În cantități infime, pot obține lucruri extraordinare deoarece ei sînt catalizatori ce excită energiile organismului (cuvîntul „hormon” este, de fapt, derivat din grecescul hormon, care Înseamnă „excit” sau „pun În mișcare”). Hormonii și energiile interacționează Într-o mișcare de feedback. Hormonii transmit celulelor, țesuturilor, organelor și energiilor lor ce să facă; energiile corpului le transmit hormonilor același lucru. În fiecare din capitolele următoare ale acestei cărți veți Învăța să vă direcționați energiile cu scopul de a controla mai bine hormonii
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
Eu nu mă gândeam la aceasta, ci la foarte interesanta promisiune de interdisciplinaritate pe care o văd aici, precum și la garanția de seriozitate a unor asemenea cercetări dacă sunt făcute În câmp social. De altfel, mă Întreb, ce efect, ce feedback social ai sau dacă urmărești În tipul acesta de cercetare și un asemenea aspect? Și a doua Întrebare: crezi că poate fi făcută - nu la nivel metodologic, ci la nivel de angajare și, eventual, de rezultate - o comparație Între aceste
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
citești acasă. Gradul de relevanță pedagogică În asemenea cazuri e zero. Autoritate maximă, calitate minimă. Corin Braga: Necesitatea de schimbare ar putea avea ca vehicul introducerea ideii de cercetare participativă și pentru studenți, și pentru profesor, constituirea unui sistem de feedback, a unor grupuri prin care experimentezi Învățarea mai mult decât o practici. A practica predarea În loc de a o experimenta, dacă Îmi permiteți distincția aceasta, este deja o formă autoritativă și intruzivă de relație cu studenții. Știți că În psihologie există
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
istorici atunci când erau cu o formație de această natură. Cred că e important să regăsim nu o unitate primordială care nu știm dacă a existat, ci să găsim un spațiu comun, și metodologic, și tematic, În care să avem aceste feedbackuri care vor Îmbogăți discursul fiecăreia dintre discipline, Îl vor face mai flexibil, mai permeabil și, În orice caz, mai viabil, orice ar Însemna asta. Ovidiu Mircean: Mie mi se pare că exemplele pe care ni le-ați dat sunt dintr-
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]