2,422 matches
-
History Today", martie 2004, vol. 54, nr. 3, pp. 20-22; Sebastian Conrad, Entagled Memories: Versions of the Past in Germany and Japan, 1945-2001, în "Journal of Contemporary History", ianuarie 2003, vol. 38, nr.1, pp. 85-99, ș.a.m.d. 12 Feminismul s-a integrat în dezbaterile privitoare la relația victimă-călău readusă, sub diferite forme, în discursul memoriei publice; vezi, de exemplu, Marita Sturken, Narratives of Recovery. Repressed Memory as Cultural Memory, în Mieke Bal, Jonathan Grewe, Leo Spitzer (eds.), Acts of
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
nu ne interesăm dacă Mann sau Gide erau sau nu erau scriitori gay. Era prea mândră să caute o nișă temporară pentru criticii din circuitele academice ce căutau să o recruteze pentru o categorie (istoric lesbian) sau o cauză ideologică (feminism) și care erau îngrijorați când constatau neutralitatea în versiunile ei de modernism sau o vedeau insuficient de "gay" pentru că nu proslăvea iubirile femeilor în cărțile ei. În acest sens, ea a rămas, conform spuselor lui Terry Castle 103, o lesbiană
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
DNA, care a aparținut cîndva Internaționalei comuniste, este condus de o femeie, doamna Go Brundtland și pare să fi fost de neclintit cînd a trebuit să conducă o Norvegie împărțită între tendințele populiste și izolaționiste majoritare și tendința sa pro-europeană. Feminismul aparent al DNA nu poate să ascundă puternicele rețele familiale și veritabilele dinastii politice. B) Partidele social-democrate minoritare. Tipul de partid social-democrat minoritar este specific anumitor țări nordice. De fapt, este un caz particular al tipului "social-democrat majoritar". Tensiunea creată
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
în care naratologia clasică este numai o etapă dintr-o evoluție mai cuprinzătoare a teoriei narative, un stadiu în care adolescenței ei îi urmează o reorientare și o diversificare subdisciplinară, ca reacție la post-structuralism și la orientarea spre studiile psihanalizei , feminismului sau spre studiile culturale . Această ascensiune din istoria alternativă a naratologiei nu e lipsită de consecințe terminologice, pentru că unii specialiști ca David Herman, MarieLaure Ryan, Susan Lanser sau Ansgar Nunning nu încetează să se considere naratologi, în timp ce alții restrâng folosirea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
Ansgar Nünning nuanțează această relație de continuitate dintre naratologia clasică și naratologia post clasică pe care o prezintă ca pe o sumă de diferențe și tensiuni, ca pe o erodare a consensului structuralist generată de acceptarea provocărilor venite dinspre poststructuralism, feminism, noul istorism sau postcolonialism. În accepția lui Nünning, naratologia postclasică beneficiază de o serie de evoluții din teoria literară și culturală cum ar fi receptarea scrierilor influente ale lui Hayden White, criza poststructuralismului, întoarcerea spre istorie, cultură, antropologie și etică
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
David Copperfield and Bleack House de Alison Case. Narațiunea este cercetată în conexiunile ei cu psihanaliza de Laura Mulvey în Visual Pleasure and Narrative Cinema și Afterthoughts on Visual Pleasure and Narrative Inspired by Duel in the Sun și cu feminismul de Susan Snaider Lanser în Toward a Feminist Narratology, Nilli Diengott în Narratology and Feminism sau Teresa de Lauretis în Desire in Narrative . Narațiunea este abordată în asocierile ei cu deconstrucția de Jacques Derrida în La loi du genre , J.
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
psihanaliza de Laura Mulvey în Visual Pleasure and Narrative Cinema și Afterthoughts on Visual Pleasure and Narrative Inspired by Duel in the Sun și cu feminismul de Susan Snaider Lanser în Toward a Feminist Narratology, Nilli Diengott în Narratology and Feminism sau Teresa de Lauretis în Desire in Narrative . Narațiunea este abordată în asocierile ei cu deconstrucția de Jacques Derrida în La loi du genre , J. Hillis Miller în Line și Barbara Johnson în The Critical Difference: BartheS/BalZac. Narațiunea este
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
Computers, Metaphor and Narrative Marie-Laure Ryan observă că începând cu anii șaizeci naratologia și-a extins în mod constant domeniul de aplicare prin împrumuturi conceptuale din gramatica tradițională și transformațională, din optică, cinematografie, psihanaliză, semantică, teoria jocurilor, teoria socială, și feminism. Ea propune extinderea repertoriului metaforic al naratologiei la cybercultură și tehnologie informatică pe care le consideră domenii aflate în relație cu vitalitatea și capacitatea de a-și comercializa ideile și de a-și utiliza metaforele. Ryan demonstrează că prin dezvoltarea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
în care naratologia clasică este numai o etapă dintr-o evoluție mai cuprinzătoare a teoriei narative, un stadiu în care adolescenței ei îi urmează o reorientare și o diversificare subdisciplinară, ca reacție la post-structuralism și la orientarea spre studiile psihanalizei , feminismului sau spre studiile culturale . Această ascensiune din istoria alternativă a naratologiei nu e lipsită de consecințe terminologice, pentru că unii specialiști ca David Herman, MarieLaure Ryan, Susan Lanser sau Ansgar Nunning nu încetează să se considere naratologi, în timp ce alții restrâng folosirea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
Ansgar Nünning nuanțează această relație de continuitate dintre naratologia clasică și naratologia post clasică pe care o prezintă ca pe o sumă de diferențe și tensiuni, ca pe o erodare a consensului structuralist generată de acceptarea provocărilor venite dinspre poststructuralism, feminism, noul istorism sau postcolonialism. În accepția lui Nünning, naratologia postclasică beneficiază de o serie de evoluții din teoria literară și culturală cum ar fi receptarea scrierilor influente ale lui Hayden White, criza poststructuralismului, întoarcerea spre istorie, cultură, antropologie și etică
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
David Copperfield and Bleack House de Alison Case. Narațiunea este cercetată în conexiunile ei cu psihanaliza de Laura Mulvey în Visual Pleasure and Narrative Cinema și Afterthoughts on Visual Pleasure and Narrative Inspired by Duel in the Sun și cu feminismul de Susan Snaider Lanser în Toward a Feminist Narratology, Nilli Diengott în Narratology and Feminism sau Teresa de Lauretis în Desire in Narrative . Narațiunea este abordată în asocierile ei cu deconstrucția de Jacques Derrida în La loi du genre , J.
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
psihanaliza de Laura Mulvey în Visual Pleasure and Narrative Cinema și Afterthoughts on Visual Pleasure and Narrative Inspired by Duel in the Sun și cu feminismul de Susan Snaider Lanser în Toward a Feminist Narratology, Nilli Diengott în Narratology and Feminism sau Teresa de Lauretis în Desire in Narrative . Narațiunea este abordată în asocierile ei cu deconstrucția de Jacques Derrida în La loi du genre , J. Hillis Miller în Line și Barbara Johnson în The Critical Difference: BartheS/BalZac. Narațiunea este
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
Computers, Metaphor and Narrative Marie-Laure Ryan observă că începând cu anii șaizeci naratologia și-a extins în mod constant domeniul de aplicare prin împrumuturi conceptuale din gramatica tradițională și transformațională, din optică, cinematografie, psihanaliză, semantică, teoria jocurilor, teoria socială, și feminism. Ea propune extinderea repertoriului metaforic al naratologiei la cybercultură și tehnologie informatică pe care le consideră domenii aflate în relație cu vitalitatea și capacitatea de a-și comercializa ideile și de a-și utiliza metaforele. Ryan demonstrează că prin dezvoltarea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
în care naratologia clasică este numai o etapă dintr-o evoluție mai cuprinzătoare a teoriei narative, un stadiu în care adolescenței ei îi urmează o reorientare și o diversificare subdisciplinară, ca reacție la post-structuralism și la orientarea spre studiile psihanalizei , feminismului sau spre studiile culturale . Această ascensiune din istoria alternativă a naratologiei nu e lipsită de consecințe terminologice, pentru că unii specialiști ca David Herman, MarieLaure Ryan, Susan Lanser sau Ansgar Nunning nu încetează să se considere naratologi, în timp ce alții restrâng folosirea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
Ansgar Nünning nuanțează această relație de continuitate dintre naratologia clasică și naratologia post clasică pe care o prezintă ca pe o sumă de diferențe și tensiuni, ca pe o erodare a consensului structuralist generată de acceptarea provocărilor venite dinspre poststructuralism, feminism, noul istorism sau postcolonialism. În accepția lui Nünning, naratologia postclasică beneficiază de o serie de evoluții din teoria literară și culturală cum ar fi receptarea scrierilor influente ale lui Hayden White, criza poststructuralismului, întoarcerea spre istorie, cultură, antropologie și etică
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
David Copperfield and Bleack House de Alison Case. Narațiunea este cercetată în conexiunile ei cu psihanaliza de Laura Mulvey în Visual Pleasure and Narrative Cinema și Afterthoughts on Visual Pleasure and Narrative Inspired by Duel in the Sun și cu feminismul de Susan Snaider Lanser în Toward a Feminist Narratology, Nilli Diengott în Narratology and Feminism sau Teresa de Lauretis în Desire in Narrative . Narațiunea este abordată în asocierile ei cu deconstrucția de Jacques Derrida în La loi du genre , J.
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
psihanaliza de Laura Mulvey în Visual Pleasure and Narrative Cinema și Afterthoughts on Visual Pleasure and Narrative Inspired by Duel in the Sun și cu feminismul de Susan Snaider Lanser în Toward a Feminist Narratology, Nilli Diengott în Narratology and Feminism sau Teresa de Lauretis în Desire in Narrative . Narațiunea este abordată în asocierile ei cu deconstrucția de Jacques Derrida în La loi du genre , J. Hillis Miller în Line și Barbara Johnson în The Critical Difference: BartheS/BalZac. Narațiunea este
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
Computers, Metaphor and Narrative Marie-Laure Ryan observă că începând cu anii șaizeci naratologia și-a extins în mod constant domeniul de aplicare prin împrumuturi conceptuale din gramatica tradițională și transformațională, din optică, cinematografie, psihanaliză, semantică, teoria jocurilor, teoria socială, și feminism. Ea propune extinderea repertoriului metaforic al naratologiei la cybercultură și tehnologie informatică pe care le consideră domenii aflate în relație cu vitalitatea și capacitatea de a-și comercializa ideile și de a-și utiliza metaforele. Ryan demonstrează că prin dezvoltarea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
jocuri); B. Coduri textuale: coduri științifice (matematică, medicina), coduri estetice (arte: poezie, pictură, muzica; curente: realism, clasicism), coduri stilistice, retorice, de gen (descriere, narațiune, figuri retorice), coduri mass-media (radio, televiziune, film, ziare, reviste); C. Coduri interpretative: coduri ideologice (individualism, liberalism, feminism, rasism, capitalism, feminism) 3 *** Dicționar de terminologie literară (1970), București, Editura Științifică, p. 170. 4 În articolul "Discourse Analysis", Zellig Harris prezintă metodă aplicată în analiza de discurs ca fiind compusă din următorii pași: delimitarea elementelor în contexte identice; delimitarea
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
textuale: coduri științifice (matematică, medicina), coduri estetice (arte: poezie, pictură, muzica; curente: realism, clasicism), coduri stilistice, retorice, de gen (descriere, narațiune, figuri retorice), coduri mass-media (radio, televiziune, film, ziare, reviste); C. Coduri interpretative: coduri ideologice (individualism, liberalism, feminism, rasism, capitalism, feminism) 3 *** Dicționar de terminologie literară (1970), București, Editura Științifică, p. 170. 4 În articolul "Discourse Analysis", Zellig Harris prezintă metodă aplicată în analiza de discurs ca fiind compusă din următorii pași: delimitarea elementelor în contexte identice; delimitarea elementelor în contexte
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
occidentală, ajunsă la senectute postistorică: democrația postmodernă "multicultural dezvoltată" (cum a numit-o Vintilă Mihăilescu). Asta e tot o atitudine anistorică. Occidentul după 1945 V. N.: O serie întreagă dintre lucrurile noi care sunt pe cale de introducere în România, inclusiv feminismul, protecția homosexualilor ș.a.m.d. au apărut în Europa Occidentală și în America de Nord cam prin 1980-1985. De ce n-au apărut ele în 1945? Foarte simplu. Pentru că, în momentul respectiv, Europa Occidentală, chiar și America, erau ocupate să se reconstruiască economic
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
pe măsură ce ne apropiem de momentul vorbirii, 2005, în sensul că elementele de noutate au devenit tot mai virulent heterodoxe în raport cu canonul de care se despărțeau. Așa au apărut postmodernismele radicale de care ai amintit precum versiunile cele mai radicale ale feminismului și ale tuturor celorlalte curente apărute de multe ori ca fenomene necesare, chiar vitale, de spargere a dogmelor și a îngrădirilor, având un rol revoluționar pozitiv în prima lor instanță, pentru a comporta mai apoi versiuni mult mai dogmatice decât
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
accentul pus pe individualism și pe diversitate a umbrit programele de promovare a egalității. Programele pentru forța de muncă inițiate de guvernul federal începeau să arate ca niște încrucișări între un document neoliberal și o broșurică postmodernă. Și totuși, în timp ce feminismul de stat oficial intra în declin o dată cu apariția neoliberalismului, același neoliberalism furniza noi slujbe pentru unele femei. Sectorul serviciilor, care a fost întotdeauna o sursă importantă de locuri de muncă pentru femei, a cunoscut o înflorire fără precedent datorită globalizării
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
a motivelor și a modului în care globalizarea a subminat regimul fordist de gen și voi vorbi apoi despre apariția noilor ordini „flexibile” de gen. În sfârșit, voi trece în revistă semnificația acestor schimbări asupra statutului teoretic și practic al feminismului. „Capitalismul informațional” și dezvoltarea structurilor în rețeatc "„Capitalismul informațional” și dezvoltarea structurilor în rețea" Literatura pe tema globalizării definește modul de producție apărut la sfârșitul secolului XX, drept o trecere de la producția industrială la o economie bazată pe servicii. Datele
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
economice între sexe din țările occidentale capitaliste a semnalat un interes feminist mai concentrat asupra proprietăților statului național, în curs de reconfigurare, în lumina restructurării economice globale. Discursul feminist internațional asupra statului poate fi împărțit în două direcții teoretice majore: „feminismul de stat”10 anglo-american și scandinav, mult citat, pe de-o parte, și discursul dominant în țările germanice, cu privire la caracteristicile structurale de „încătușare masculină” ale statului, pe de alta (Kreiskyxe "Kreisky, E.", Sauerxe "Sauer, B.", 1997; Kulawik, Sauerxe "Sauer, B.
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]