2,240 matches
-
se blochează accesul pe piața forței de muncă, aceste probleme nu se mai pun. Aceasta arată că, de acum înainte, mișcarea feministă sud-coreeană depinde de menținerea și creșterea ratei de angajare a femeilor”. Contrar imaginii tradiționale a asiaticelor - a căror feminitate, maternitate, sexualitate, pasivitate, docilitate și hărnicie pot capta, într-o primă etapă, atenția unui observator -, muncitoarele din fabricile sud-coreene au stat în fruntea activității sindicale din sectorul industrial. Mișcarea sindicală industrială a fost susținută de muncitoare în special de la mijlocul
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
familiilor, celula de bază a oricărei societăți, procrearea, creșterea copiilor, îndeplinirea sarcinilor domestice și menajere, sau cel puțin supervizarea acestora cu sclavele aflate în slujba lor), Epicur șterge orice diferență între sexe. Nu misoginie, nu sexism, nu falocrație, nu reducerea feminității la ovare, ci o practică liberă și comună a filosofiei, între egali. Tradiția a păstrat numele câtorva așa-zise filosoafe printre pitagoricieni - Theano, Perictione, Phintys, Melissa și Myia; ele străluceau în sărăcia intelectuală, profesând supunerea față de soț, virtuțile tăcerii, perfecțiunea
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
sînt ignoranți, căci ei o confundă pe Sophia cu Suprema Putere a Pleromei 50. Or, precizează textul, Suprema Putere este masculină, nu feminină; este un Tată, nu o Mamă. Și alte texte gnostice vor insista pe supremația masculinului asupra femininului: „Feminitatea există, Însă ea nu era la Început”51. Scrisoarea lui Petru către Filip vorbește despre „nesupunerea și nebunia” Sophiei, care vrea să creeze eoni fără porunca Tatălui 52. În toate aceste mărturii Sophia apare ca o entitate căzută. 4. Sophia
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
nici o legătură cu „tiparele de socializare” efective 90, pînă la cel al lui Karen L. King, care preferă să interpreteze prezența mitului Sophiei În gnosticism drept un indiciu sigur de ideologie patriarhală 91. Premisa disimulată a gnosticismului ar fi că feminitatea este echivalată cu slăbiciunea, eroarea și imperfecțiunea, care se cuvin „Întărite, corectate prin intervenția masculină”92. Ne-am oprit de mai multe ori, În alte locuri, asupra poziției lui King93. Jorunn Jacobsen Buckley ajunge la aceeași concluzie atunci cînd stabilește
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
multe ori, În alte locuri, asupra poziției lui King93. Jorunn Jacobsen Buckley ajunge la aceeași concluzie atunci cînd stabilește principalele tipare de tratare a feminismului În textele gnostice, tipare care sînt mai curînd negative și presupun, În majoritatea cazurilor, că feminitatea este o condiție inferioară și că ea trebuie depășită 94. După Înțelegerea noastră, problema nu este de a stabili pur și simplu dacă mitul Sophiei se Înscrie Într-un tipar social de așteptări negative cu privire la femei, ci dacă ne putem
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Demiurgului Elohim În Cartea lui Baruh 115, recombină elementele indicate cu altele noi, formînd o altă narațiune, În care criza entității feminine - dezamăgită, frustrată și dezechilibrată - provoacă actuala stare tristă și dureroasă a lumii. Constituie o anumită imagine negativă a feminității premisa ascunsă a acestei istorisiri? Pentru a afirma acest lucru ar trebui să putem determina ce vine mai Întîi: insatisfacția erotică sau tinerețea, dezechilibrul sau inexperiența, curiozitatea ori intențiile rele ale celor din vecinătatea Sophiei. Însă așa ceva nu este posibil
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
tradiții, limbă etc.); dar, așa cum cea mai mare parte a aisbergului este sub ape, cea mai importantă parte a culturii este ascunsă și nebănuită: valori, mentalități, motivații, reguli și relații instituționale, roluri sociale, semnificația unor noțiuni ca modestie, generozitate, hotărâre, feminitate, percepții subiective ale timpului, relația cu puterea, conexiuni sociale, retorica discursului etc. În același timp, partea invizibilă a culturii este și partea ei cea mai periculoasă: așa cum partea nevăzută a icebergului poate scufunda un vas, tot astfel partea nevăzută a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
2001. Modelul dimensiunilor de variație culturală, elaborat de Geert Hofstede, include elemente propuse în modelele precursorilor săi în domeniul investigării variației culturale. Conform acestei teorii, diferențele dintre culturi pot fi captate prin cinci parametri de variație culturală: individualism/colectivism, masculinitate/feminitate, distanța față de putere, evitarea incertitudinii, orientarea temporală. Modelul propus de Hofstede este unul „sintetic”, „artificial” (opus lui „natural”), în sensul că absolutizează, din necesități metodologice, unul sau altul dintre polii fiecărei dimensiuni de variație, fără a surprinde interrelaționările dintre aceste
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în societăți preponderent colectiviste. Se observă că majoritatea societăților individualiste sunt țări dezvoltate economic sau situate în Vest, în timp ce gradul de colectivism are un indice ridicat în special în țările mai puțin dezvoltate economic (Japonia este excepția acestei generalizări). • Masculinitate/feminitate. Această dimensiune reflectă valorile dominante în societate: valorile asociate cu masculinitatea, respectiv valorile asociate cu feminitatea, precum și relația dintre cele două sexe în raport cu diverse roluri sociale. În culturile masculine sunt cultivate valori precum puterea, ambiția, asertivitatea, agresivitatea, eroismul, rezolvarea conflictelor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în Vest, în timp ce gradul de colectivism are un indice ridicat în special în țările mai puțin dezvoltate economic (Japonia este excepția acestei generalizări). • Masculinitate/feminitate. Această dimensiune reflectă valorile dominante în societate: valorile asociate cu masculinitatea, respectiv valorile asociate cu feminitatea, precum și relația dintre cele două sexe în raport cu diverse roluri sociale. În culturile masculine sunt cultivate valori precum puterea, ambiția, asertivitatea, agresivitatea, eroismul, rezolvarea conflictelor prin luptă, obiectele, banii, competiția, succesul, progresul, munca este unul dintre scopurile vieții, sunt conservate funcțiile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
lung; țările musulmane, țările africane, Marea Britanie, Statele Unite, Pakistan sunt culturi cu orientare pe termen scurt. Un indice mediu al orientării temporale au Olanda, țările nordice, Franța, Germania. * * * Corelațiile preferențiale stabilite între parametrii de variație culturală sunt următoarele: individualism, colectivism - masculinitate, feminitate; distanța față de putere - evitarea incertitudinii. Din prima corelație au rezultat următoarele date: sunt culturi individualiste masculine Statele Unite, țările anglo-saxone, culturile germanice, Italia, Ungaria, Polonia, Cehia; sunt culturi individualiste feminine țările nordice, Olanda, Franța, Malta; sunt culturi colectiviste masculine Grecia, țările
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
putere și nivel ridicat de evitare a incertitudinii. O grupare a țărilor în funcție de variația culturală poate crea o imagine sintetică generală asupra culturilor lumii, chiar dacă există variații uneori semnificative în cadrul unui grup (apud Ronen, 1986): Grupul de țări Individualism/ Colectivism Feminitate /Masculinitate Distanța față de putere Evitarea incertitudinii Țările nordice 2 6 6 6 Țările germanice 4 1 5 3 Țările anglo-saxone 1 2 4 5 Europa latină 3 5 3 1 America Latină 6 3 2 2 Orientul Ândepărtat 5 4 1
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
http://feweb.uvt.nl/center/hofstede/page3.htm" http://feweb.uvt.nl/center/hofstede/page3.htm). Prezentarea schematică a dimensiunilor de variație culturală necesită unele precizări. Dimensiunile de variație culturală formează un continuum: la extremități se plasează individualismul/colectivismul, masculinitatea/feminitatea, distanța mare față de putere/distanța mică față de putere, gradul ridicat de evitare a incertitudinii/gradul scăzut de evitare a incertitudinii; de-a lungul continuumului, diversele culturi se plasează în diferite puncte, conform indicelui rezultat din măsurătorile sociometrice. În același timp
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
incertitudinii/gradul scăzut de evitare a incertitudinii; de-a lungul continuumului, diversele culturi se plasează în diferite puncte, conform indicelui rezultat din măsurătorile sociometrice. În același timp, în toate culturile există diverse grade de individualism și colectivism, de masculinitate și feminitate, situații în care distanța față de putere și gradul de evitare a incertitudinii este mai mare sau mai mic (Triandis, 1995). Caracterizarea unei culturi ca individualistă/colectivistă, masculină/feminină etc. nu are valoarea unui „diagnostic precis”, ci este un cadru general
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
trăsături stereotipe ca agresivitate, tendință de dominare, spirit de competiție, iar rolul psihologic de gen feminin cumulează trăsături stereotipe cum ar fi: compasiune, sensibilitate, căldură. Astfel, s-a propus următoarea tipologie: (i) indivizi cu identitate de gen masculin (masculinitate puternică, feminitate slabă); (ii) indivizi cu identitate de gen feminin (masculinitate slabă, feminitate puternică); (iii) indivizi cu personalitate androgină (masculinitate puternică, feminitate slabă); (iv) indivizi cu identitate de gen nediferențiată (masculinitate slabă, feminitate slabă). 8. Stereotipurile culturale Elaborarea stereotipurilor este un proces
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
rolul psihologic de gen feminin cumulează trăsături stereotipe cum ar fi: compasiune, sensibilitate, căldură. Astfel, s-a propus următoarea tipologie: (i) indivizi cu identitate de gen masculin (masculinitate puternică, feminitate slabă); (ii) indivizi cu identitate de gen feminin (masculinitate slabă, feminitate puternică); (iii) indivizi cu personalitate androgină (masculinitate puternică, feminitate slabă); (iv) indivizi cu identitate de gen nediferențiată (masculinitate slabă, feminitate slabă). 8. Stereotipurile culturale Elaborarea stereotipurilor este un proces cognitiv de categorizare socială având funcția de a simplifica și sistematiza
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ar fi: compasiune, sensibilitate, căldură. Astfel, s-a propus următoarea tipologie: (i) indivizi cu identitate de gen masculin (masculinitate puternică, feminitate slabă); (ii) indivizi cu identitate de gen feminin (masculinitate slabă, feminitate puternică); (iii) indivizi cu personalitate androgină (masculinitate puternică, feminitate slabă); (iv) indivizi cu identitate de gen nediferențiată (masculinitate slabă, feminitate slabă). 8. Stereotipurile culturale Elaborarea stereotipurilor este un proces cognitiv de categorizare socială având funcția de a simplifica și sistematiza stimulii primiți de individ cu scopul de a facilita
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
i) indivizi cu identitate de gen masculin (masculinitate puternică, feminitate slabă); (ii) indivizi cu identitate de gen feminin (masculinitate slabă, feminitate puternică); (iii) indivizi cu personalitate androgină (masculinitate puternică, feminitate slabă); (iv) indivizi cu identitate de gen nediferențiată (masculinitate slabă, feminitate slabă). 8. Stereotipurile culturale Elaborarea stereotipurilor este un proces cognitiv de categorizare socială având funcția de a simplifica și sistematiza stimulii primiți de individ cu scopul de a facilita adaptarea cognitivă și comportamentală într-o situație de comunicare nouă. Indivizii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cum ar fi Ajută-ți părinții că și ei te ajută; Necuviința fiului este rușinea tatălui; Prietenia este cel mai de preț lucru; Sângele apă nu se face; Unirea face fericirea etc. 24. Estimați poziția culturii române pe axa masculinitate - feminitate. Încercați să vă argumentați punctul de vedere. Gândiți-vă, de pildă, la: rolurile în cadrul familiei, la expresii de tipul bărbatu-i capul, dar femeia gâtul; în casă la noi cântă cocoșul, nu găina; Bărbat fără femeie, cal fără frâu; femeie
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
feweb.uvt.nl/center/hofstede/page3.htm" http://feweb.uvt.nl/center/hofstede/page3.htm). 30. Pe baza experiențelor dumneavoastră (inter)culturale, încercați să explicați modul în care interacțiunea în clasă este influențată de: a) dimensiunea individualism/colectivism; b) masculinitate/feminitate; c) distanță mare/mică față de putere; d) grad ridicat/scăzut de evitare a incertitudinii. 31. Pe baza experiențelor dumneavoastră (inter)culturale, încercați să explicați modul în care relațiile de muncă sunt influențate de: a) dimensiunea individualism/colectivism; b) masculinitate/feminitate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
feminitate; c) distanță mare/mică față de putere; d) grad ridicat/scăzut de evitare a incertitudinii. 31. Pe baza experiențelor dumneavoastră (inter)culturale, încercați să explicați modul în care relațiile de muncă sunt influențate de: a) dimensiunea individualism/colectivism; b) masculinitate/feminitate; c) distanță mare/mică față de putere; d) grad ridicat/scăzut de evitare a incertitudinii. 32. Pe baza experiențelor dumneavoastră (inter)culturale, încercați să explicați modul în care relațiile și comunicarea în cadrul familiei sunt influențate de a) dimensiunea individualism/colectivism; b
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
distanță mare/mică față de putere; d) grad ridicat/scăzut de evitare a incertitudinii. 32. Pe baza experiențelor dumneavoastră (inter)culturale, încercați să explicați modul în care relațiile și comunicarea în cadrul familiei sunt influențate de a) dimensiunea individualism/colectivism; b) masculinitate/feminitate; c) distanță mare/mică față de putere; d) grad ridicat/scăzut de evitare a incertitudinii. 33. Alegeți din lista de termeni dată în continuare trei pe care îi asociați cu ideea de timp: organizare, relaxare, stres, bani, vacanță, familie, țigară, muncă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
timp. De ce? Alcătuiți un eseu în jurul celor trei termeni aleși anterior, în care să vă exprimați opinia în legătură cu modul în care nu percepeți dumneavoastră timpul. 34. Reacțiile oamenilor în diverse situații sunt indicii ale orientării lor culturale: colectivism/individualism; masculinitate/feminitate; evitarea/tolerarea incertitudinii; distanță mare/mică față de putere; orientare pe termen lung/scurt. Prezentăm în continuare câteva situații și mai multe tipuri de răspuns pentru fiecare. Asociați fiecare tip de răspuns cu posibila orientare culturală a individului. Explicați asocierea făcută
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
afaceri extrem de importantă. Sunteți întâmpinat de o tânără drăguță în jeanși. Ce gândiți? a) Probabil este secretara omului de afaceri cu care urmează să mă întâlnesc. (masculinitate) b) Probabil e chiar omul de afaceri cu care urma să mă întâlnesc. (feminitate, tolerarea incertitudinii) c) E plăcut să fii întâmpinat la aeroport de o persoană drăguță. (colectivism) d) Cum își permite să vină așa îmbrăcată pentru a mă întâmpina? (distanță față de putere) e) Trebuie că e o greșeală. E clar că eu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ierarhiile Strategii ale empatizării cu interlocutorul Strategii ale marcării ierarhiilor Dreptul de a întrerupe interlocutorul Evitarea întreruperilor Asertivitate ridicată Nonasertivitate Promovarea intensă a opiniilor și drepturilor personale Conformitate cu norma, ândeplinirea sarcinilor ce le revin conform poziției în cadrul grupului MASCULINITATE FEMINITATE Puterea discursivă se reflectă în strategiile comunicative Puterea discurivă nu este reflectată în comunicare Agresivitate verbală Evitarea agresivității verbale Rolul puțin important al elementelor nonverbale în comunicare Rolul important al elementelor nonverbale în comunicare PUTERNICĂ EVITARE A INCERTITUDINII SLABĂ EVITARE
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]