1,278 matches
-
de încadrare de către alte unități și voințe sociale mai largi, este, în sociologia gustiană, națiunea. Chiar dacă aspectele voluntariste ale acestui tip de sociologie au fost atenuate de unii dintre membrii Școlii orientați mai „metodologic”, cum a fost H.H. Stahl, mai „fenomenologic”, cum a fost T. Herseni, sau mai „geopolitic”, cum e cazul lui A. Golopenția, ele rămân în centrul oricărei analize întreprinse din perspectiva acestui tip de sociologie a națiunii. Există un aspect sumativ-pozitivist în această încercare științifică, sociologică de definire
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
R. Nelson). În științele politice sunt prezentate perspectivele instituționalismului istoric și ale teoriilor alegerii raționale. În ceea ce privește sociologia, abordarea pornește de la fundamentele sau liniile teoretice pe baza cărora se construiesc analizele neoinstituționale: teoriile cognitive inițate de concepția lui H. Simon, teoriile fenomenologice și culturale inspirate de concepțiile lui C. Geertz în antropologie, P. Berger și T. Luckmann în sociologie și studiile de etnometodologie (H. Garfinkel). În acest capitol, R. Scott introduce problematica și totodată tema relației complexe dintre instituții și organizații și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
că, date fiind decalajele față de țările avansate, organizația bazată pe cunoaștere ar constitui, pe plan național, doar o problemă de viitor, sau că ea ar reprezenta o sofisticare exagerată și, deci, dispensabilă a efortului de informatizare în curs. Sub aspect fenomenologic, mediul organizațional românesc nu a putut face excepție de la tendința globală a orientării contemporane către cunoaștere, dar, în lipsa unei opțiuni strategice, aceasta s-a manifestat nesistematic, localizându-se mai ales în planul informal; intermedierea informațională interpersonală, tranzacțiile informale cu cunoștințe
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Agresivitatea ar fi comportamentul pe care individul l-ar alege pentru a face rău țintei (scop proxim), rău care i-ar permite agresorului restabilirea dreptății (scop final; Tedeschi și Felson, 1994). Perspectiva socio-interacționistă a agresivității se bazează pe principiile analizei fenomenologice a agresorului considerat unitate de bază, pentru că valorile și așteptările acestuia joacă un rol esențial în evaluarea deciziilor alternative agresivității. Credința în dreptate și echitate, luarea în considerație a scuzelor sau justificărilor oamenilor pentru a-și explica comportamentul, toate aceste
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
să-l citească, nu sunt atât problematizările sale de sorginte teoretic-istorică, nu sunt problemele pe care Foucault le analizează și le ridică pe un fond de cunoaștere istorică, ci însăși maniera sa de a filosofa dintr-o perspectivă existențialistă și fenomenologică, dandysmul său filosofic. În același timp, dandysmul scriptic foucauldian operează cu răspunsuri la propriile sale întrebări, dar și la întrebările altora, ale diverșilor autori contemporani, de la prieteni, persoane mai puțin cunoscute, până la gânditori precum Heidegger (1889-1976), Dumézil (1898-1986), Lévi-Strauss (1908-2009
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sunt mai mult inventate decât descoperite, iar istoria istoricului ar fi o suită de interpretări, pe baza acelei moderne munci de limbaje. Nietzsche era și mai "radical": Nu există fapte, ci doar interpretări; fiind vizibil contaminat de cotitura hermenutică și fenomenologică germană. Această idee l-a determinat pe Foucault să creadă că evenimentele istorice, provenite dintr-un concret al acțiunii umane, pot fi echivalente cu evenimentele de discurs prin instanța limbajului, prin faptul că oamenii vorbesc despre ele, lăsând pe planul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și Gulag-ul sunt finalități ale acestui sistem modern al reprezentării și nicidecum ale unor "naziști" și "comuniști" luați drept "cazuri izolate", tratați la rece și maniheistic, pe criteriul "oameni răi". Intelectualii români, post-1990, în neputința lor hermeneutică, poate și fenomenologică, se pot juca mental și prin discursul public de-a doctrina și ideologia, "de-a stânga" și "de-a dreapta", dar acest joc pueril și prostesc nu ne va rezolva problemele de sistem de ieri și de azi. Preferăm jocurile mai
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pe urmele lui Robertson Smith, Întregul curent „ritualist” va susține că miturile cosmogonice nu sunt altceva decât o versiune (Îmbogățită narativ, dar sărăcită În planul semnificațiilor simbolice) a riturilor calendaristice legate de schimbarea anului. În schimb, cercetătorii inspirați de modelul fenomenologic cred că riturile calendaristice constituie o punere În scenă a miturilor cosmogonice. În termenii lui Mircea Eliade (1978, p. 41): Renovarea prin excelență are loc la Anul Nou, când se inaugurează un nou ciclu temporal. De aceea, Renovatio efectuată prin
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
vedere. Încercare de tipologie narativă, trad. de Angela Martin, Editura Univers, București, 1994. Maté, Gavril, Universul kitsch-ului, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1985. Plett, Heinrich, Știința textului și analiza de text, Editura Univers, București, 1983. Spiridon, Monica, Melancolia descendenței. O perspectivă fenomenologică asupra memoriei generice în literatură, ediția a II-a, Editura Polirom, Iași, 2000. Vianu, Tudor, Estetica, Editura Orizonturi, București, 1996. Vultur, Smaranda, Infinitul mărunt. De la configurația intertextuală la poetica operei, Editura Cartea Românească, București, 1992. Yule, George, Pragmatics, Oxford University
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
reprodus în idem., pp. 368-369. 45 Vasile Gogea, Vocația succesorală, "Ateneu", nr. 11, noiembrie, 1988, reprodus în idem, pp. 356-357. 46 Michael Riffaterre, L'intertexte inconnu, "Littérature", nr. 41, februarie 1981, p. 4. 47 Monica Spiridon, Melancolia descendenței, O perspectivă fenomenologică asupra memoriei generice a literaturii, Ediția a II-a, Editura Polirom, 2000, p. 11. 48 Gérard Genette, Palimpsestes. La litérature au second degré, Edition du Seuil, 1982. 49 De exemplu, în ultimul act din piesa Căruța cu paiațe (Matei Millo
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
noiembrie 1930, reprodus în Literatura românească de avangardă, antologie, prefață, postfață, tabel cronologic, note, comentarii și bibliografie de Gabriela Duda, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 81-83. 3 Sintagma apare în titlul studiului semnat de Monica Spiridon, Melancolia descendenței. O perspectivă fenomenologică asupra memoriei generice în literatură, Editura Polirom, Iași, 2000. 4 Nicolae Balotă, Literatura absurdului, ediția a II-a, Editura Teora, București, 2000, p. 471. 5 Aflăm astfel de detalii din memoriile Elizei Vorvoreanu, sora lui Urmuz (Eliza Vorvoreanu, Eliza apud
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cunoștințe de teologie, etică, antropologie și, cu siguranță, cu un nou mod de a vedea viața, oamenii și pe mine. Treceam ultima dată pe la școala la care fusesem student și, la ieșire, m-am întâlnit cu profesorul salezian de antropologie fenomenologică, părintele Sabino Palumbieri, pe care îl admirasem și îl ascultasem cu plăcere și cu o deosebită curiozitate intelectuală. Spunându-i că urma să mă întorc acasă, în România, i-am mulțumit pentru tot ceea ce a putut să-mi transmită în timpul
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de tentative în prezentarea panoramicii personalismului lui Max Scheler (1874-1928). De asemenea, suntem conștienți atât de luminile, cât și de umbrele acestei tentative, din cauza opticii nu întotdeauna precise a discursului filosofic pe care vrem să-l tratăm. 1. Antropologia sa fenomenologică Se constată că evoluția gândirii lui Scheler este marcată de o continuitate evidentă între „Scheler spiritualist și Scheler catolic” și de o ruptură implicită „între Scheler teist și Scheler panteist”. Din cauza schimbărilor care au avut loc în evoluția gândirii sale
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
a pune bazele propriei fenomenologii; lipsa izvoarelor suficiente nu permite individualizarea a două din componentele gândirii scheleriene: formarea sa ebraică și contactele cu cultura modernistă. Potrivit studioșilor operelor filozofului german, „Scheler nu poate fi așezat în mod clar în interiorul mișcării fenomenologice asemenea lui Husserl și Heidegger. El a fost un gânditor independent, care în anumite momente a dezvoltat și a comentat teme fenomenologice, în alte momente a criticat și s-a distanțat de acea formă de filosofie. Ceea ce îl face să
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
cu cultura modernistă. Potrivit studioșilor operelor filozofului german, „Scheler nu poate fi așezat în mod clar în interiorul mișcării fenomenologice asemenea lui Husserl și Heidegger. El a fost un gânditor independent, care în anumite momente a dezvoltat și a comentat teme fenomenologice, în alte momente a criticat și s-a distanțat de acea formă de filosofie. Ceea ce îl face să pară un fenomenolog este faptul că a acordat atenție problemelor concrete, specifice, în special problemelor umane precum religia, simpatia, iubirea, ura, emoțiile
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
după cel de-al Doilea Război Mondial, în 1945 și mai pronunțat în 1963, odată cu publicarea bibliografiei scheleriene de către Wilfried Hartmann. În mod succesiv, este important faptul că „Domeniul eticii a fost printre primele căruia i s-au aplicat cercetările fenomenologice ale lui Scheler și în mod sigur primul cu care el s-a impus atenției lumii filosofice, suscitând comentarii și opoziții”. Doar pentru a exemplifica putem să indicăm câțiva autori care provoacă „Primele polemici asupra principalelor teme scheleriene”, care se
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
și înțelese, Scheler demonstrează o capacitate pătrunzătoare de înțelegere a ființei umane și a schimbărilor sale în timp, reușind să atingă în profunzime misterul persoanei, care va fi un element de care nu va putea face abstracție în antropologia sa fenomenologică. În această ordine se încadrează evaluarea atentă a intelectului uman. El evaluează intelectul ca pe o „boală a spiritului”, care funcționează ca o „specie de remediu” pentru existența omului, exaltă în schimb rolul instinctului înțeles ca o „formă specială a
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Se observă că filosoful din Monaco di Baviera întreprinde o adevărată și rigidă cercetare științifică în care examinează științele biologiei și ale psihologiei pentru a proba legitimitatea unui concept esențial despre om. Apoi, coborând în profunzimea psihicului uman prin metoda fenomenologică, distinge formele care configurează funcționarea comportamentului personal. Înainte de toate își concentrează atenția asupra „gradului cel mai de jos al lumii psihice” pe care îl individualizează în „impulsul afectiv”, lipsit în totalitate de conștiință, de senzație și de reprezentare, ceea ce constituie
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
o „epifanie a lui Dumnezeu în om”. Prin eruperea lui Dumnezeu în om, omul este capabil să înțeleagă și să interpreteze limbajul cosmic. Destinul ultim al auto-manifestării lui Dumnezeu este omul. 3.4 Persoana și etica valorilor - ordo amoris Perspectiva fenomenologică a lui Scheler este în mod intim legată de conceptul de persoană, pentru că numai persoana poate să opereze în mod etic după o ordine ierarhică de valori conform căreia actele pot avea o atitudine de conformitate sau de refuz. În cadrul
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
filosofia greacă și filosofia medievală a diminuat emfaza iubirii realizată de Cristos. De aici Scheler conchide că proprietatea intelectului asupra iubirii și asupra voinței este motivul care demonstrează de ce filosofia creștină nu este autentică. Concluzie Tema persoanei din perspectiva antropologiei fenomenologice a evidențiat complexitatea conceptelor utilizate și profunzimea lor în reflecția lui Scheler. Este evident influxul pe care l-a exercitat asupra generațiilor de filosofi și oameni de cultură prin studiul său serios și critic asupra moștenirii filosofice, antice și medievale
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
potrivit lui Abba, deformează experiența morală pentru că adoptă punctul de vedere al observatorului extern, care privește faptele falsificând experiența morală, astfel că faptul observat nu mai are nimic de-a face cu experiența subiectivă a autorului. Același autor critică și interpretarea fenomenologică a experienței morale în care este evidențiată conștiința subiectului. Această interpretare neglijează faptul că experiența morală este și experiență practică, nu în sensul că subiectul răspunde liber la exigența valorilor, ci în sensul că subiectul compune el însuși acțiunea proprie
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
preferându-i o hermeneutică mai puțin „trivială”. Confruntată cu „distrofia conceptuală a fenomenului exilului”, autoarea o scurtcircuitează, reducând-o la câteva linii de forță: metafizica exilului, timpul și spațiul exilului, maladiile exilului, exilul ca alienare. Nu este o operație propriu-zis fenomenologică, întrucât specularea conceptului de exil se păstrează de la un capăt la altul într-o gramatică metafizică, condiție inevitabilă într-o lucrare în care accidentul exilului este extrapolat esenței umanului. Prima parte a eseului, ocupată de teorie, este finalizată printr-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
cele ale altor genuri literare? Răspunsuri noi vor apărea, de-a lungul secolelor, soluții diferite vor vedea lumina zilei, dar nu și întrebări noi. 1. Arta mimesisului Conceptul de mimesis se află în centrul oricărei reflecții despre teatru, fie ea fenomenologică sau semiologică. Tocmai în funcție de puritatea mimesisului a fost clasat teatrul de către teoreticieni față de celelalte genuri, romanul și poezia. 1.1. Conceptul de mimesis Prin mimesis se înțelege imitarea realității sau, mai exact, reprezentarea ei1. Orice artă mimetică presupune existența a
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Diderot vrea să apere condiția actorului, prea adesea criticată, și să-l investească pe comediant cu o înaltă funcție morală, asemănătoare celei a predicatorului, face o activitate de propagandă ca în Enciclopedie. În schimb, în Paradoxul, întreprinde o vastă reflecție fenomenologică pe care numai moartea o va întrerupe, reflecție rezervată unui cerc restrâns de cititori prieteni cărora le trimite textul sub formă manuscrisă. Nu toți contemporanii dramei sunt unanimi în apărarea ei. Marmontel, care nu o înghite, o demolează în rubrica
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
fizionomia. Această autonomie, pe de altă parte, nu se concretizează În entități abstracte (oricum ar fi denumite: tipuri, forme, fenomene etc.), ci exclusiv În individualități concrete, istorice: religiile, Întocmai. De aceea, o istorie a religiilor, abandonând terenul minat al comparațiilor fenomenologice aventuroase, trebuie să revină la concretul analizelor istorice specifice a problemelor de tip comparativ care o diferențiază și care Îi aparțin. Se explică astfel faptul că istoria religiilor pe care o prezentăm aici renunță conștient să pună În scenă regia
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]