1,275 matches
-
psihologia descriptivă a lui Franz Brentano și se bazează în mare măsură pe concepțiile lui Husserl, expuse mai ales în opera sa capitală, ""Ideen zu einer reinen Phänomenologie und phänomenologischen Philosophie"" ("Idei pentru o fenomenologie pură și pentru o filosofie fenomenologică", 1913). Fenomenologia a fost mai departe dezvoltată de Martin Heidegger în Germania și de Maurice Merleau-Ponty și Jean-Paul Sartre în Franța, ceea ce a dus la apariția existențialismului. Fenomenologia în concepția lui Husserl se poate defini ca o metodă "științifică" de
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
al tradiției lui Husserl în Germania a fost Martin Heidegger. În lucrarea sa ""Sein und Zeit"" ("Ființă și Timp", 1927), consideră filosofia ca o metodă diferită de știință și pune pe primul plan ca disciplină în procesul de cunoaștere Ontologia fenomenologică. Din perspectiva metodologiei transcendentale, "Ființa" este privită ca un corelat al luării ei ca act de conștiință, fără presupuneri sau judecăți asupra existenței sau nonexistenței conținutului conștiinței. În Franța, fenomenologia, prin lucrările lui Merleau-Ponty și Sartre, stă la baza existențialismului
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
Cristian Ciocan si Gabriel Cercel, cu ajutorul lui Mihai Șora și Gabriel Liiceanu, în anul 2000 a luat ființă "Societatea Română de " care, în colaborare cu Facultatea de Filosofie a Universității din București, a organizat în 2002 un "Centru de Studii Fenomenologice", care publică revista Studia Phaenomenologica. În 6 decembrie 2002, cu ocazia colocviului de „Cercetări fenomenologice recente in Cluj”, a fost fondat CECAF ("Centrul de cercetări aplicate în fenomenologie") ca instituție de cercetare afiliată Departamentului de filozofie al UBB Cluj-Napoca. Cercetări
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
a luat ființă "Societatea Română de " care, în colaborare cu Facultatea de Filosofie a Universității din București, a organizat în 2002 un "Centru de Studii Fenomenologice", care publică revista Studia Phaenomenologica. În 6 decembrie 2002, cu ocazia colocviului de „Cercetări fenomenologice recente in Cluj”, a fost fondat CECAF ("Centrul de cercetări aplicate în fenomenologie") ca instituție de cercetare afiliată Departamentului de filozofie al UBB Cluj-Napoca. Cercetări fenomenologice au fost efectuate în Cluj de aproape 20 de ani. O multitudine de proiecte
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
care publică revista Studia Phaenomenologica. În 6 decembrie 2002, cu ocazia colocviului de „Cercetări fenomenologice recente in Cluj”, a fost fondat CECAF ("Centrul de cercetări aplicate în fenomenologie") ca instituție de cercetare afiliată Departamentului de filozofie al UBB Cluj-Napoca. Cercetări fenomenologice au fost efectuate în Cluj de aproape 20 de ani. O multitudine de proiecte de cercetare, personale sau colective, s-au derulat în această perioadă. Într-o singura decadă, fenomenologia s-a dezvoltat dintr-o simplă activitate academică orientată spre
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
Cluj de aproape 20 de ani. O multitudine de proiecte de cercetare, personale sau colective, s-au derulat în această perioadă. Într-o singura decadă, fenomenologia s-a dezvoltat dintr-o simplă activitate academică orientată spre lectura și recepția scrierilor fenomenologice elementare deschizând cercetări de amploare și elucidări a diverselor domenii ale realității. Această dezvoltare a deschis dialoguri fructuoase cu alte curente filosofice contemporane, cum ar fi postmodernismul, filosofia analitică și hermeneutica, sau cu diverse discipline științifice: sociologia, teoria arhitecturii și
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
prin romanul "La Nausée" ("Greața", 1938), apoi prin lucrarea monumentală "L'Être et le Néant" ("Ființa și neantul", 1943). Această carte masivă nu este ușor comprehensibilă, dar cititorii care nu s-au lăsat descurajați vorbesc despre această încercare de ontologie fenomenologică cu entuziasmul pe care altă generație îl manifestase față de ""Les Nourritures terrestres"" a lui André Gide. Dacă Sartre nu este descoperitorul fenomenologiei, el o reînoiește și o îmbogățește trasându-i liniile distinctive, cu precădere datorită metodei pentru a atinge rădăcina
Existențialism () [Corola-website/Science/298018_a_299347]
-
care "fenomen este tot ceea ce - într-un fel oarecare - se manifestă". Pentru a fi manifest, un fenomen nu trebuie neapărat să fie "public": stările mele de conștiință se manifestă doar mie însumi, ele sunt - chiar prin excelență - materie cu descriere fenomenologică. Fenomenul nu este expresia deformată a unui lucru ascuns, nu mai este "fenomenul" kantian opus "numenului" său. În ontologia existențială a lui Sartre, ființa unui obiect existent nu mai este decât ceea ce apare. Nu mai există "ființă" la modul absolut
Existențialism () [Corola-website/Science/298018_a_299347]
-
lui Berkeley și „idealismul transcendental” al lui Kant și Fichte, care nu se bazează pe critica filozofiei dialectice și finite a istoriei, spre deosebire idealismul lui Hegel. Exercițiul rațiunii și intelectului dă posibilitatea filozofului să cunoască realitatea istorică fundamentală, constituția fenomenologică a autodeterminării, dezvoltarea dialectică a conștiinței de sine și a personalității pe tărâmul istoriei. În "Știința logicii" (1812-1814) Hegel argumentează că calitățile finite nu sunt complet „reale” deoarece ele depind de alte calități finite care le determină. Pe de altă
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
proiecte CNCSIS; participarea la comisia “panel”. 2007, martie — membru în Consiliul științific al colecției “Bibliotecă medievală” , coordonată de Alexander Baumgarten la Editură Polirom din Iași. 2007, februarie — Universitatea «Babeș-Bolyai» din Cluj, membru al comisiei de doctrorat pentru susținerea tezei "Premise fenomenologice în teoria lingvistică integralista. Componentă husserliană a gândirii lui Eugeniu Coșeriu" de Dumitru Cornel Vîlcu; conducător științific: prof. dr. Mircea Borcilă. 2007, februarie — Universitatea «Al. I. Cuza» din Iași, membru al comisiei de doctrorat pentru susținerea tezei "Dimensiunea ludica a
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
deocamdată atipic pentru români, aceea de critic literar.” • "ELITISM ȘI POSTMODERNISM" (1999; 2000) „O foarte doctă carte despre elitism / postmodernism (postmodernitate) ne oferă criticul și istoricul literar Adrian Dinu Rachieru. Meritul ei fundamental este de a ne da întregul tablou fenomenologic al avatarurilor postmodernismului care se vrea curent de idei, paradigmă, epistemă. Sunt expuse "toate" datele problemei și sunt date pe față - ca să zicem așa - "toate" cărțile. Demersul exegetic urmărește alfabetizarea, introducerea în temă, dar și implicarea cititorului în analiza fenomenului
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
discrete de vorticitate. În anii 1960, Rayfield și Reif au demonstrat existența inelelor discrete de vorticitate. Packard a observat intersecția liniilor de vorticitate cu suprafața liberă a fluidului, iar Avenel și Varoquaux au studiat efectul Josephson la superfluide heliu-4. Teoria fenomenologică și semi-microscopică a lui Lev Landau în superfluiditatea izotopului heliu-4 i-a adus Premiul Nobel pentru Fizică în 1964. Presupunând că undele sonore sunt cele mai importante excitații ale izotopului heliu-4 la temperaturi scăzute, el a arătat că curgerea izotopului
Superfluid () [Corola-website/Science/314338_a_315667]
-
în 4 sectoare tematice expoziționale, Producerea și prelucrarea produselor agro-alimentare, Extragerea și prelucrarea minereurilor și materiilor prime organice (nealimentare) și anorganice (lemn, vegetale, argilă, minereuri, piatră, metale), Prelucrarea pieilor, blănurilor și fibrelor textile (vegetale și animaliere), Transporturile tradiționale, muzeul abordează, fenomenologic, întreg sistemul ocupațional tradițional (de la culesul din natură, la ocupațiile generale și specializate, de la îndeletnicirile gospodărești, la meșteșugurile sătești de toate genurile, de la "industriile casnice", la "industriile țărănești" specializate, de la transporturile purtate (direct, de om sau de animale), la cele
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
XX, cu expuneri de serii de obiecte, pe domenii, pe genuri, pe stiluri sau pe tehnici de lucru, muzeul proiectat de noi pentru ilustrarea civilizației transilvane în toată dinamica sa istorică și polivalența sa culturală deplasează accentul dinspre factologic spre fenomenologic, dinspre național spre european, dinspre mono- spre multicultural, dinspre sincronic spre diacronic, adică spre relaționarea și conexarea proceselor etnoculturale, transgresând limitele frontierelor efemere sau “tradiționale”, de natură administrativă sau etno-culturală. Muzeul va inova și în ceea ce privește introducerea culturii imateriale în programul
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
rezultatele experimentale. Eliminarea acestor divergențe se face în două etape. Întâi, ele trebuie identificate în expresiile analitice ale elementelor de matrice și în diagramele Feynman, și izolate de rest. Urmează constatarea că aceste expresii infinite apar asociate cu două constante fenomenologice: masa și sarcina electronului. Ele sunt eliminate prin redefinirea acestor constante la valorile măsurate experimental; procedura se numește "renormarea" masei și sarcinii. Diagramele cu două linii electronice externe și fără nicio linie fotonică externă descriu energia proprie a electronului, al
Electrodinamică cuantică () [Corola-website/Science/318918_a_320247]
-
în considerare interacțiunile (forțele) dintre aceste componente și folosind metode statistice (aplicabile sistemelor alcătuite dintr-un număr foarte mare de componente), mecanica statistică poate, prin intermediul unor calcule laborioase, să deducă (și prin aceasta să confirme) rezultatele obținute de termodinamică pe cale fenomenologică. Există diverse incercări de axiomatizare a acestei discipline. Prima dintre ele a fost cea a lui Constantin Carathéodory publicată in 1909 intr-un periodic de matematică. Axiomatizarea lui Carathéodory a fost relativ ignorată de fizicieni datorită publicării intr-un periodic
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
cinetică proprietățile macroscopice ale unui sistem sunt definite ca "valorile cele mai probabile" ale mărimilor microscopice corespunzătoare, pe când în mecanica statistică ele sunt "valori medii" calculate într-un "colectiv statistic" (sau "ansamblu statistic") asociat sistemului. Termodinamica se ocupă cu studiul fenomenologic, la scară macroscopică, al fenomenelor care decurg cu schimb de lucru mecanic, căldură si substanță. Baza teoretică a termodinamicii o constituie un număr redus de "principii", derivate prin generalizare și abstractizare din fapte experimentale. Din aceste principii rezultă existența unor
Fizică statistică () [Corola-website/Science/319325_a_320654]
-
În orice caz, a influențat filosofia românească prin eseul "Dimensiunea românească a existenței". În lucrarea sa, analizează paradigma conceptuală ce servește ca mijloc de evaluare a diveselor viziuni filosofice a românilor. Analizând anumite fraze românești, în care el invocă maniera fenomenologică, el pretinde să descopere viziunea inerentă asupra lumii. De exemplu, din analiza particularităților lingvistice a limbii române, el deduce ethosul românesc, cu trăsături precum fatalismul sau indiferența față de moarte, o atitudine comodă față de moarte, concepția că nu este alternativă la
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Ciomoș și Ion Copoeru, și altul din București, dezvoltat ca urmare a influenței lui Liiceanu. Acest ultim grup include editorii "Studia Phaenomenologica", Cristian Ciocan și Gabriel Cercel, și heideggerieni ca Cătălin Cioabă sau Bogdan Minca. Virgil Ciomoș a publicat interpretări fenomenologice ale lui Aristotel și Kant, pe când Copoeru este un intelectual husserlian. Postmodernismul în filosofia românească are reprezentanți contemporani notabili precum Ciprian Mihali și Bogdan Ghiu. Deși Mihali este mai interesat de analiza fenomenologică a cotidianului, gândirea sa este profund înrădăcinată
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Bogdan Minca. Virgil Ciomoș a publicat interpretări fenomenologice ale lui Aristotel și Kant, pe când Copoeru este un intelectual husserlian. Postmodernismul în filosofia românească are reprezentanți contemporani notabili precum Ciprian Mihali și Bogdan Ghiu. Deși Mihali este mai interesat de analiza fenomenologică a cotidianului, gândirea sa este profund înrădăcinată în poststructuralismul francez. Ghiu, prin traducerile lucrărilor lui Deleuze și esee variate a răspândit influența filosofiei franceze poststructuraliste și postmoderne în România, deși aceasta rămâne mai curând discretă, fără vreun filosof matur. Filosofia
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
și analitică (ASAF). Modelele de fisiune superasymmetrică sunt bazate pe metoda macroscopică-microscopică folosind modelul uniparticulă în pături cu două centre pentru a obține nivelele de energie folosite ca date de intrare pentru calculul corecțiilor de pături și împerechere. Ca model fenomenologic se utilizează fie modelul picătură de lichid fie modelul Yukawa-plus-exponențială extinse la nuclee cu rapoarte sarcină/masă diferite. Folosind teoria penetrabilității s-au prezis opt moduri de dezintegrare: C, Ne, Mg, Si, Ar și Ca ale următoarelor nuclee părinte: Ra
Radioactivitate cluster () [Corola-website/Science/330174_a_331503]
-
teze despre fenomenologie scrise în franceză și publicate prima dată la Paris, în 1966. Cele două lucrări sunt "L’exégèse de la phénoménologie, l’etat actuel de la méthode phénoménologique et son application au phénomène religieux" (Exegeza fenomenologiei, starea actuală a metodei fenomenologice și aplicarea ei în religie) și "Phénoménologie de l’exégèse, essai d’une herméneutique existentielle à partir du Nouveau Testament" (Fenomenologia exegezei, încercarea unei hermeneutici existențiale pornind de la Noul Testament). Din 1967 ocupă pe rând funcțiile de preparator (1967-1973), asistent (1973-1980
Hassan Hanafi () [Corola-website/Science/331736_a_333065]
-
total (activ și steril) de neutrini.” Odată cu primele rezultate din experimentul Homestake (1970), a apărut „problema neutrinilor solari”: fluxul de neutrini era de circa 2-3 ori mai mic decât fluxul prezis de modelul solar standard - așa cum anticipase Pontecorvo. O teorie fenomenologică a maselor, amestecurilor de stări și oscilațiilor neutrinilor a fost elaborată de Pontecorvo în colaborare cu V. Gribov (1969) și S.M. Bilenki (1975-1987).
Bruno Pontecorvo () [Corola-website/Science/335686_a_337015]
-
Walter Benjamin, Ernst Bloch sau Siegfried Kracauer. Reflecțiile sale se hrănesc din sursele oferite de psihanaliza clinică și din antropologia implicită acesteia, dar și din cele ale istoriei. Gérard Rabinovitch stabilește substanța conceptului de „destructivitate” sprijinindu-se pe ideile sociologiei fenomenologice (Georg Simmel) și pe cele ale sociologiei comprehensive (Max Weber) legate de studiul afectivității în câmpul social. El se inspiră din ipoteza „pulsiunii morții” în versiunea sa heterodestructivă (pulsiunea distrucției) pe care psihanaliza a conceptualizat-o și care este ecoul
Gérard Rabinovitch () [Corola-website/Science/335720_a_337049]
-
s-ar trezi fixat într-un rol, imobilizat. Omul fără însușiri reprezintă polul opus față de paradigma expresivă și față de Bildungsroman, ambele ilustrând adaptarea armonioasă a individului la social. În romanul lui Musil, spațiul urban pare să facă imposibilă existența semnificației fenomenologice, personale. Incompatibilitatea dintre individ și societate, dintre interioritate și exterioritate, este reliefată printr-un limbaj plastic care naturalizează această opoziție. Subiectivitatea este tradusă prin mobilitate, flexibilitate, moliciune, căldură și energie. Prin contrast, mediul urban apare pietrificat, înghețat, dur, anorganic, mort
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]