1,301 matches
-
Valea lui Mihai, Silvaniei) și un numar de 13 centre viticole dintre care două (Halmeu și Seini) sunt independente. Soiurile dominante în cultura sunt cele pentru vinuri și în mai mică măsură pentru masa. Dintre soiurile pentru vinuri se amintesc: Feteasca albă, Riesling italian, Feteasca regală, Furmint, Pinot gris, Mustoasa de Maderat și Iordana. Dintre soiuri pentru vinuri roșii mai importante sunt Cadarcă și Burgund. Condițiile ecoclimatice permit producerea unei game largi de vinuri, începând de la cele albe și roșii de
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
și un numar de 13 centre viticole dintre care două (Halmeu și Seini) sunt independente. Soiurile dominante în cultura sunt cele pentru vinuri și în mai mică măsură pentru masa. Dintre soiurile pentru vinuri se amintesc: Feteasca albă, Riesling italian, Feteasca regală, Furmint, Pinot gris, Mustoasa de Maderat și Iordana. Dintre soiuri pentru vinuri roșii mai importante sunt Cadarcă și Burgund. Condițiile ecoclimatice permit producerea unei game largi de vinuri, începând de la cele albe și roșii de consum curent până la cele
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
vinuri), se justifică de ce într-o regiune restrânsă și-au găsit loc numeroase soiuri. Dintre cele de masă se cultivă Cardinal, Regina viilor, Chasselas, Mușcat Hamburg, Mușcat de Adda, Afuz Ali, ș.a. Dintre soiurile pentru vinuri albe se amintesc Aligote, Feteasca albă, Feteasca regală, Pinot gris, Chardonnay, iar dintre cele roșii Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Merlot, Sangiovese ș.a. Din acest sortiment larg de soiuri se produc numeroase categorii și tipuri de vin, dintre care unele, ca de exemplu cele de la Murfatlar
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
justifică de ce într-o regiune restrânsă și-au găsit loc numeroase soiuri. Dintre cele de masă se cultivă Cardinal, Regina viilor, Chasselas, Mușcat Hamburg, Mușcat de Adda, Afuz Ali, ș.a. Dintre soiurile pentru vinuri albe se amintesc Aligote, Feteasca albă, Feteasca regală, Pinot gris, Chardonnay, iar dintre cele roșii Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Merlot, Sangiovese ș.a. Din acest sortiment larg de soiuri se produc numeroase categorii și tipuri de vin, dintre care unele, ca de exemplu cele de la Murfatlar și, în
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
în cea mai mare parte pe terasele Dunării din sud-estul Câmpiei Române și cuprinde în aria ei podgoriile Ostrov și Greacă și 5 centre viticole în cadrul podgoriilor (Aliman, Băneasa, Oltina, Ostrov, Greacă) și 3 centre viticole independente: Zimnicea, Giurgiu și Fetești. Deși unele centre sunt distanțate între ele, prezența unor vii răzlețe de legătură și plasate în condiții ecologice similare, certifică conturarea unei regiuni viti-vinicole distincte cu numele de mai sus. Regiunea are ca direcție principala de productie obținerea de struguri
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
Sadova-Corabia) care cuprind un numar de opt centre viticole. Sortimentul de struguri cultivat aici este constituit în principal de soiuri pentru vinuri și în mai mică măsură din soiuri pentru struguri de masă. Din prima categorie se amintesc soiurile Aligote, Feteasca regală, Saint Emilion, Riesling italian, Sauvignon, Rkatiteli, Roșioara, Băbeasca neagră, Mușcat Ottonel și Sân Giovese. Pentru struguri de masă se cultivă soiurile Perla de Csaba, Cardinal, Chasselas dore, Mușcat de Adda, Coarna neagră și Italia.
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
județul Dolj 148. Diaconu Valentin porcine Sibiu, str. Costache Negruzzi nr. 8, județul 1600915323946 Sibiu 149. Dumitru Andrei-Denis porcine Ploiești, str. Gheorghe Gr. Cantacuzino nr. 218A, 1850726297303 bl. 131B2, et. 3, ap. 7, județul Prahova 150. Ifrim Gelu Mircea porcine Fetești, Str. Ceahlăului bl. V1, sc. B, ap. 1, 1591201211664 județul Ialomița 151. Lica Marin porcine Roșiori de Vede, Str. Republicii nr. 28, 1500820341690 bl. 28, sc. B, ap. 15, județul Teleorman 152. Priboianu Daniel porcine Satul Loturi, comuna Schitu Golești
ORDIN nr. 848 din 17 noiembrie 2004(*actualizat*) pentru aprobarea Listei cu clasificatorii autorizaţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271520_a_272849]
-
bl. S15, sc. A, ap. 8, Râmnicu Vâlcea, județul Vâlcea 1490803384198 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 176. Lippai Ioan porcine Str. Crângului nr. 20, bl. 23, sc. B, et. 4, ap. 18, Sfântu Gheorghe, județul Covasna 1521001142060 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 177. Manole Tudorel porcine Str. Înfrățirii nr. 5, Fetești, județul Ialomița 1681220211679 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 178. Mihai Florian porcine Satul Rădăcinești, comuna Berislăvești, județul Vâlcea 1810803384219 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 179. Mureșan Călin Romeo porcine Satul Crucișor, comuna Crucișor nr. 223, județul Satu Mare 1760302302034 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 180. Olteanu Marin porcine Comună Nicolae Bălcescu, județul Vâlcea 1610730384202 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 181. Pătraș
ORDIN nr. 848 din 17 noiembrie 2004(*actualizat*) pentru aprobarea Listei cu clasificatorii autorizaţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271520_a_272849]
-
Refacere 2 podețe în satul Mecea, peste pârâul Olteț Refacere pod din tuburi sat Arva Refacere pod beton sat Arva Refacere drumuri de interes local în satele Arva, Pitulușa Refacere pod beton în satul Câmpuri Refacere pod beton în satul Fetești Refacere pod beton în satul Gura Văii Refacere drumuri de interes local în satele Cătăuți, Seciu, Mărăcini, Tulburea, Luncile, │Comuna Chiojdeni │ 218 Refacere drum sătesc în sat Cotești │Comuna Cotești │ 134 Refacere drumuri de interes local în satele Homocea, Lespezi
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
Miercurea-Ciuc Odorheiu Secuiesc municipiul Odorheiu Secuiesc Toplița municipiul Toplița Gheorgheni municipiul Gheorgheni Hunedoara Deva municipiul Deva Hunedoara municipiul Hunedoara Petroșani municipiul Petroșani Orăștie municipiul Orăștie Brad municipiul Brad Hațeg orașul Hațeg Ialomița Slobozia municipiul Slobozia Urziceni municipiul Urziceni Fetești municipiul Fetești Iași Iași municipiul Iași Pașcani municipiul Pașcani Hârlău orașul Hârlău Răducăneni comuna Răducăneni Ilfov Buftea orașul Buftea Cornețu comuna Cornețu Maramureș Baia Mare municipiul Baia Mare Sighetu Marmației municipiul Sighetu Marmației Vișeu de Sus orașul Vișeu de Sus Târgu Lăpuș orașul Târgu
LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272063_a_273392]
-
cu București iar operatorul național CFR Călători mai realizează curse directe și către Iași, Arad, Craiova, Buzău și alte localități din țară. Trenurile fără oprire Constanța-București Nord realizează o călătorie în fix 2 ore iar cele cu oprire în Medgidia, Fetești și Ciulnița în 2 ore și 20-30 minute. În 2014 unele curse au atins timpi de h1:52, fiind prima magistrală din România unde s-a atins viteza constantă de 160 km./ h. Operatorul privat de transport feroviar Softrans a
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
de an. În prezent podgoria are aproape 4000 ha. cu viță de vie repartizate pe 4 centre viticole și anume: Bujoru, Smulti, Oancea, Berești. Principalele direcții de producție ale podgoriei sunt obținerea vinurilor roșii de calitate superioară (Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră) și vinuri de consum curent. Orașul Târgu Bujor se poziționează după altitudine, poziție și particularități de relief în unitatea geomorfologică numită Podișul Covurluiului. Acesta este alcătuit din pietrișuri și nisipuri cu intercalații de argile, caracterizat prin paralelismul dealurilor și
Târgu Bujor () [Corola-website/Science/297096_a_298425]
-
începerea lucrărilor pentru noul pod. La numai cinci ani de la începerea lucrărilor, în ziua de 14 septembrie 1895, în prezența regelui și a unei numeroase și entuziaste asistențe, era inaugurat sistemul de poduri de cale ferată ce traversează Dunărea între Fetești și Cernavodă, proiectat și construit sub coordonarea lui Anghel Saligny și purtând numele regelui Carol I. Așa cum o dovedește însăși împlinirea unui secol (1895 - 1995) de funcționare neîntreruptă, sistemul de poduri de la Cernavodă este o adevarată operă de artă inginererască
Anghel Saligny () [Corola-website/Science/297167_a_298496]
-
ferată ce leagă Bucureștiul prin Ploiești și Buzău de Brăila și Galați. La Făurei, această cale ferată se intersectează cu o altă linie secundară ce vine tot de la București prin Urziceni. Din Făurei pornesc și o linie ce duce la Fetești și alta ce duce spre nord la Tecuci. Teritoriul administrativ al orașului Făurei acoperă o suprafață de 1828 hectare, din care 298 hectare intravilan, 168 hectare teren neagricol și 1362 hectare teren agricol. Suprafața agricolă totală a orașului Făurei este
Făurei () [Corola-website/Science/297215_a_298544]
-
cele mai importante băutură este vinul, România având o bogată tradiție în prepararea lui. România este al nouălea mare producător mondial de vinuri, iar recent piața de export a început să crească. Se produc o mare gamă de soiuri locale (Fetească, Grasă, Tamâioasă) dar și universale (Riesling, Merlot, Sauvignon blanc, Cabernet Sauvignon, Chardonnay, Muscat Ottonel). Berea este și ea consumată cu plăcere de către români, însoțind adeseori alimente din bucătăria tradițională germană sau românească. O altă băutură preferată de români este țuica
Bucătăria românească () [Corola-website/Science/297429_a_298758]
-
este brațul care se desparte de cursul principal al Dunării în amonte de Călărași în punctul de trecere bâc Călărași - Ostrov și se reunește cu fluviul în aval în apropierea localității Giurgeni. Pe acest braț se află orașele Călărași și Fetești. Acest braț are aproximativ 100 de km lungime. Este brațul principal care are aproximativ 70 de km.lungime și împreună cu brațul Vâlciu, mărginește lacuri și bălti, zona numită Insula Mică a Brăilei. Între brațul Macin și brațul Cremenea se află
Brațele Dunării () [Corola-website/Science/297465_a_298794]
-
stil neobizantin, de către un pictor necunoscut. Icoanele mai recente sunt realizate de pictorul bisericesc Gheorghe Buburuzan. Pe catapeteasmă se află două inscripții cu litere chirilice. În inscripția din partea stângă se arată că un oarecare credincios "„cu soțul său Maria din Fetești”" au făcut catapeteasma. Inscripția este iscălită de zugravul Ion ot Burdujeni. În inscripția din partea dreaptă este arătată data confecționării (1796). Pictura de pe catapeteasmă este în stil neobizantin, ca și unele icoane din biserică. Restul icoanelor, donate în timp de către credincioși
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
și retur). De asemenea, întrucât gara este un nod feroviar, există numeroase trenuri Regio care au un capăt aici și duc pe diverse rute spre alte noduri feroviare din regiune, cum ar fi spre București Nord, Ploiești Sud-Brazi, Mărășești, Făurei, Fetești, Galați sau Adjud-Ghimeș-Ciceu. Operatorul Transferoviar Grup folosește gara ca punct terminus al liniei sale regionale Buzău-Nehoiașu. Prima cale ferată care a trecut prin Buzău a fost construită în 1872, și lega Buzăul de București și Ploiești spre vest și sud-vest
Gara Buzău () [Corola-website/Science/319551_a_320880]
-
lichidare” a grupului, anul 1950 a fost pentru familia Șușman unul deosebit: Catrina, soția lui Teodor, a murit în împrejurări neelucidate, iar ulterior, cei doi copii mai mici, Emil și Romulica, au fost reținuți, condamnați și apoi deportați în zona Fetești, de unde nu s-au mai întors vreodată în Răchițele. În același an Tribunalul Militar Cluj i-a judecat și condamnat în contumacie pe fugari. Teodor Șușman sn. a primit 15 ani muncă silnică, 10 ani degradare civică și confiscarea averii
Teodor Șușman (senior) () [Corola-website/Science/319788_a_321117]
-
scăzut, foarte acide și subțiri sub raportul extractivității. În România zonele viticole și soiurile potrivite în această direcție s-au dovedit a fi: Odobești și Panciu cu soiurile Plăvaie și Galbenă de Odobești; zona Sibiului și podgoria Apold cu soiurile Fetească regală, Iordană; Drăgășani cu soiurile Bășicată, Braghină, Gordan; Huși cu soiurile Plăvaie, Zghihară. Aceasta prezintă unele particularități care o deosebesc în bună măsură de celelalte. Astfel, la vinificație se folosesc numai struguri perfect sănătoși, întrucât se cere o prelucrare lipsită
Coniac () [Corola-website/Science/316816_a_318145]
-
ceilalți medici. s-a născut la Constanța, unde a urmat școala primară și Liceul „Mircea cel Bătrân”. A absolvit Facultatea de Medicină Generală la București în anul 1954 și a fost repartizat la Niculești-Jianu, (actualmente Dudești, Brăila) un sat de lângă Fetești, unde a profesat timp de 3 ani (1954-1957). Este apoi transferat în calitate de chirurg pediatru la Spitalul de Copii „Grigore Alexandrescu” (1957-1984) și „Budimex” (actualmente „Spitalul Marie Curie”) (1984), unde face un număr mare de operații (circa 45 000 după propriile
Alexandru Pesamosca () [Corola-website/Science/321842_a_323171]
-
(n. 27 august 1942 București) pe numele său adevărat Dumitru Dinulescu este un dramaturg, regizor de film, teatru și televiziune, prozator, poet și polemist român. Fiul inginerului Dumitru I. Dinulescu, originar din Fetești și al Ileanei, născută la Focșani, fiica generalului Cezar Butunoiu, din artilerie, participant la luptele de la Oituz și Mărășești. A avut un frate, inginer: Cezar Dinulescu (1932-1993). De formație filolog și regizor de film, a absolvit în 1965 Facultatea de
Puși Dinulescu () [Corola-website/Science/322428_a_323757]
-
ACF este un club de fotbal care evoluează în Liga a IV-a de Fotbal a Campionatului României, în județul Ialomița. La 4 august 1945 în Complexul de cale ferată Fetești, a luat ființă echipa de fotbal AȘ Locomotivă C.F.R. Fetești din inițiativa unui mare număr de muncitori, cu dragoste de sport, dintre care putem aminti pe Oprea Cojocaru, Petre Ion, Ștefan Iacob etc.. Din lotul primei echipe făceau parte:Ion
Rapid Fetești () [Corola-website/Science/326902_a_328231]
-
Udrea Emil, Aurica Stănescu, Gică Mitache și alții. Meciurile se jucau pe un teren improvizat în spatele "Morii Deliu" actualmente în zona podului rutier peste calea ferata.Pe acest teren s-a desfășurat și primul meci de cupă României dintre Locomotivă Fetești și Locomotivă Grivița Roșie București încheiat cu 5-4 pentru fetesteni.La acea dată echipa fetesteana se află la campionatul regional Constanta-Bucuresti. Echipa își mută locul de disputare a meciurilor și se construiește în zona actualului Uscător de Cereale o nouă
Rapid Fetești () [Corola-website/Science/326902_a_328231]
-
din metal, o locuință pentru administratorul bazei, dar și vestiare pentru gazde, oaspeți și arbitrii construite din lemn.De obicei însă echipa gazdă se echipa în depou unde lângă dormitoarele CFR era și o magazie cu echipament sportiv. Echipa din Fetești avea atunci cea mai bună suprafață de joc și drenaj deoarece au fost introduse zeci de tone de piatră de cale ferată și zgură de la locomotivele cu abur, peste care a fost turnat un strat de pământ cu gazon. Echipa
Rapid Fetești () [Corola-website/Science/326902_a_328231]