1,845 matches
-
mituri și legende populare), după care s-a răspândit În toată lumea, lăsând urme adânci În literatura populară. Numeroase credințe și legende despre blajini sunt legate de drumul lui Alexandru Macedon spre capătul lumii. În articolul (Re)construirea imaginii sfântului blajin. Filoane livrești și orale (din volumul Etnologica), Laura Jiga conturează locul Blajinilor, relațiile acestora cu paradisul, figurate În textul scris al Alexandriei și În legendele orale românești. În numeroasele manuscrise ale Alexandriei se arată că Alexandru Însuși le-ar fi cerut
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
sàu pentru formà poeticà a fost mereu identificat cu o virtuozitate superficialà, cu un cult al formalismului în detrimentul sinceritàții sentimentului. Receptarea poeziei lui Horia Bàdescu la noi (Ronsetele nu fac excepție, apariția lor trece aproape neobservatà) este reductivà, ignorînd bogàția filonului poetic al formelor fixe în poetica europeanà (sau în creația marilor poeți români, de la - sà zicem - Eminescu, la St. Aug. Doinaș) și citînd experimentul liric al autorului (foarte ușor de raportat la un anumit climat poetic european al ultimelor douà
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
sacrificiu de sens, recompensat printr-un exercițiu frenetic al virtuozitàții" (Al. Cistelecan). Cu totul altă a fost receptarea "experimentului poetic" al lui Horia Bàdescu în orizontul occidental contemporan, unde scriitorul, ca și cititorul de poezie, este mai familiarizat cu tradiția filonului poetic al "formei perfecte", de extracție iudeo-creștinà: Prin intermediul acestei forme fixe pe care o inventeazà, Bàdescu se dedà unei munci ascetice din care poemul iradiazà în forma sa cea mai strictà, cea mai radicalà. Ne-am fi putut imagina cà
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
așezat,/ càmașa doar de aruncat la gloatà./ În trupul care nu-i decît o cioatà/ mi-e sîngele cu tine botezat..." (Ronsetul 45). Nu întîmplàtor, forma ronsetului gàzduiește texte de descîntec, invocații càtre o divinitate obosità, pentru a reașeza lumea; filonul expresionist, blagian chiar, pe care critica l-a citit în lirica lui Bàdescu încà de la primele volume, continuà sà țeasà, ascuns, metaforele: "Așazà, Doamne, lumea cum am vrut!/ Veacul se duce, vremea e tîrzie;/ la tine-n ceruri, cineva mai
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
se extindă și sub această formă de strategii de adaptare la situații și factori stresori sau să ia forma comportamentului compulsiv de cumpărare care, Într-un cerc vicios, corelează cu anxietatea și culpabilitatea. Tendința generală care se distinge ca un filon În toate aspectele relației producător consumator este de valorificare și dezvoltare a creativității/inventivității și a abilității de implementare a unor strategii creative ca provocarea, capturarea, Învăluirea, depășirea granițelor. O necesitate puternic susținută de marii manageri sensibili la implicațiile fenomenului
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pare să fi blocat filmul era domeniul tezei de doctorat însușite fraudulos de inginerul-șef : chimia. Gândul la academicianul doctor inginer Elena Ceaușescu dădea fiori oricui. Față de deceniul precedent, în care apăreau 29 de filme pe tema ilegaliștilor, exploatarea acestui filon propagandistic scade vizibil : am enumerat mai sus doar 13 pelicule. Șantierul și uzina, singurele locuri unde se trăiește cu adevărat. Aflăm asta din Cine mă strigă ?, Mijlocaș la des‑ chidere, Punct... și de la capăt, Zbor planat, Probleme personale, Ana și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
între sau printre, selectăm următoarele: Printre atât de gingașele statuete de Tanagra, una avea aripi mari de arhanghel, sâni de femeie, grei, și însemne virile (Ana Blandiana, Autoportret cu palimpsest) În perioada postplatonică, continuitatea subiectului este asigurată, între alții, de Filon din Alexandria (A. Pleșu, Despre îngeri) Printre elementele fondului intim-străin se află, desigur, libertatea, dar nu se află si iubirea de libertate (G. Liiceanu, Despre limită). Adjunctul partitiv indicat de prepozițiile între sau printre este adesea reprezentat de o propoziție
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
cărui origini mai îndepărtate se regăsesc în reflecția internațională a lui Immanuel Kant și care a reprezentat o dominantă a gândirii internaționale liberale din secolul al XIX-lea, afirmă că statele democratice sunt mai puțin predispuse să poarte războaie; acest filon teoretic s-a concretizat, în ultimele decenii, în teoria păcii democratice. Liberalismul sociologic insistă asupra procesului prin care comunicarea și activitățile transnaționale tind să creeze noi solidarități și comunități, în lumea contemporană. Acest corp de teorie, influent în domeniul studiilor
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
Augustin ?” răspunsul a fost categoric: nu. În acest caz, s-au avut în vedere îndeosebi consecințele metafizice ale principiului cogito-ului, semnificația lui ulterioară pentru sistemele filosofice dezvoltate începînd cu Spinoza, Berkley și terminînd cu Husserl. Cei care au respins ideea filonului augustinian al ideilor lui Descartes și mai ales a conceptului de cogito, precum și a îndoielii, încercînd să le apere originalitatea, și-au argumentat poziția apelînd la corespondența personală a autorului Discursului și Meditațiilor. El menționează într-o scrisoare din 1640
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
ori sensibilitatea celui care le citește. Este interesant de remarcat că principalele teme ale poeziei lui Miche‑ langelo sunt desprinse din contemporaneitate și că ele oglindesc realitățile 20 Francisco de Hollanda - arhitect și istoric în perioada renascentistă din Portugalia. epocii. Filonul care străbate în primul rând versurile sale este durerea profun‑ dă pe care o încearcă poetul în fața servirii patriei, aflată sub dominație străină. Nu trebuie uitat înflăcăratul patriotism al lui Michelangelo, cel care a proiectat și ridicat fortificațiile sistemului de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
păcate, în Biserica Ortodoxă Română această viață intelectuală nu mai există, probabil și din pricina structurii culturii actuale. Străină de problematica, sursele și soluțiile Ortodoxiei, ruptă cu totul de substratul etic, cultura academică actuală, în marea ei majoritate, este redevabilă unui filon al raționalizării protestante, eliminând orice urmă a tradiției ortodoxe. Adevărata Ortodoxie va trebui de aici înainte să făurească instrumente adecvate de cultură. Ținând cont de rutina dominantă în mediul clerical, adevărata doctrină vie și actuală va veni din rândurile laicatului
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Gavril Nichiteanu, Iași Nicolae Șerban, Rogoz, Maramureș Salonul Internațional de Artă Naivă, Ediția a IX-a, 2007 Pictură Premiul I - Mariana Carmen Mihuț Premiul II - Mihai Vintilă Premiul III - Ioan Măric Elena Zbanț Mențiune - Anna Kotvašova - Padina , Serbia Camelia Ciobanu Filon Lucău Vasile Popovici Sculptură Premiul II - Nicolae Șerban Premiul III - Ioan Ițu Mențiune - Gavril Nichitean Salonul Internaționale Artă Naivă, Ediția a X-a, 2009 Pictură Premiul I Paula Iacob, Vaslui Premiul II Mihai Dascălu, Oradea Marthee Kolodyiej, Franța Premiul III
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Filip, orientându-le către valorile de început ale artei europene, îndeosebi cele din Renașterea timpurie. Cu toate acestea, repertoriul tematic pe care l-a îmbrățișat a fost, constant, legat de lumea rurală autohtonă, de viața satelor Maramureșului, cu inepuizabilele sale filoane de folclor, de spectacol, vizând specific, ce i-a însuflețit opera.” (Vasile Savonea) Florea Constantin 1907 1981 Pictor Născut în anul 1907 în București. Studii: Tapițer Debut artistic -1968 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed.
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Artă plastică de amatori, Consiliul Culturi și Educației Socialiste, Întreprinderea poligrafica „București-Noi”, București, 1971. Lovassy Ladislau Pictor Localitatea: Oradea Studii: Funcționar Bibliografie și reprezentare grafică: Artă plastică de amatori, Consiliul Culturi și Educației Socialiste, Întreprinderea poligrafica „București-Noi”, București, 1971. Lucău Filon 1933 Pictor, scriitor „În larma armonioasă a culorilor și a formelor, să auzi tăcerea care stăpânește lucrarea, face ca aceasta să fie frumoasă, având viață și sens.” Născut la 6 august 1933, în localitatea Fundu Moldovei, jud. Suceava. Studii: Facultatea
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
august 1933, în localitatea Fundu Moldovei, jud. Suceava. Studii: Facultatea Filologie, Cluj, promoția 1975. Debut artistic - 1985 Bibliografie și reprezentare grafică: Otilia și Vasile Șfarghiu, 58 de artiști plastici câmpulungeni, Ed. Axa, Botoșani, 2010, pag. 48, 49. Lucrare publicată: coautor, Filon Lucău, Dumitru Rusan, Fundu Moldovei - o așezare din ocolul Câmpulungului bucovinean, Ed. Societatea pentru cultură „Dimitrie Gusti”, Fundu Moldovei, 2000. Lup Gavril Pictor Localitatea: Satu Mare Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori și arta populară, Ed. Meridiane, București, 1983
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
caracterelor care au stat la baza viitoarei rase - câinele Ciobănesc german. De altfel, după exemplul Angliei, o serie de țări europene Încep să se preocupe de standardizarea raselor naționale de câini, cu accent pe câinii ciobănești. Germanii, În baza unui filon natural de gene pe care l-au conservat la unele exemplare deosebite, au reușit să se apropie de standardul rasei de câini pe care o urmăreau s o realizeze. Prin strădania lor au reușit să formeze un nucleu reproductiv de
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
spus. Între anii 1950-1960 s-a făcut cel mai mare import de câini din rasa Ciobănesc german, Întrucât În această țară s-a putut păstra nealterată rasa de câine-lup (ciobănescul germană cu calități genetice intacte, care au constituit un adevărat filon genetic de lucru pentru crescătoriile Înființate În țară. În decursul celor 12 ani care s-au scurs de la achiziționarea primului lot de câini din Cehoslovacia, s-a aplicat și la noi, cu mai mult curaj, o creștere pe baze științifice
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
constant, alert și permanent plin de viață, reacționând prompt la orice zgomot, netemător și suspicios față de persoanele străine, având simțurile foarte bine dezvoltate, dar și imprevizibil În reacții, chiar față de stăpân. Este rasa de câini care dispune de un adevărat filon de calități care pot fi ușor puse În evidență și folosite În slujba omului. Pentru a nu greși cu ocazia cumpărării unui câine-lup, ne putem baza pe registrele care atestă puritatea rasei și calitățile pe care le posedă. Dintre aceste
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
reconfortante, lătrând din răsputeri pentru a semnala evenimentul. Așa cum călugării Bernardini de pe muntele Saint-Bernard au reușit să dreseze acești câini, de ce nu ne-am ocupa și noi pentru a dresa, În același scop, minunatul câine-lup, recunoscut În Întreaga lume pentru filonul de calități ce pot servi În intervenția și salvarea vieților omenești. Astăzi s-a reușit să fie dresați pe această linie și dau rezultate mulțumitoare. Depistarea stupefiantelor și a altor produse de contrabandă de către câinele-lup instruit În această direcție, este
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
ca Ștefan Mitrofan, stareți ca arhimandritul Ioan de Hurezi, Ilarion de Cozia și erudiți ca frații Greceanu, Radu Popescu, Constantin Cantacuzino realizează În același timp o amplă și sistematică operă de reactualizare a tradiției bizantine În formele și substanța sa. Filonul bizantin și ortodox al artei românești se Întărește: În cercurile grecofile de la curtea domneasca a avut loc o adevărată Renastere bizantină, pictura murală și iconografică și-au recâștigat caracterul academic paleolog. Stucaturile, sculptura În lemn și piatră, broderiile de tadiție
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
Gavril Nichiteanu, Iași Nicolae Șerban, Rogoz, Maramureș Salonul Internațional de Artă Naivă, Ediția a IX-a, 2007 Pictură Premiul I - Mariana Carmen Mihuț Premiul II - Mihai Vintilă Premiul III - Ioan Măric Elena Zbanț Mențiune - Anna Kotvašova - Padina , Serbia Camelia Ciobanu Filon Lucău Vasile Popovici Sculptură Premiul II - Nicolae Șerban Premiul III - Ioan Ițu Mențiune - Gavril Nichitean Pictură Premiul I - Paula Iacob, Vaslui Premiul II - Mihai Dascălu, Oradea Marthee Kolodyiej, Franța Premiul III - Mihai Vintilă, Resița Calistrat Robu, Iași Mențiune - Vasile Popovici
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Filip, orientându-le către valorile de început ale artei europene, îndeosebi cele din Renașterea timpurie. Cu toate acestea, repertoriul tematic pe care l-a îmbrățișat a fost, constant, legat de lumea rurală autohtonă, de viața satelor Maramureșului, cu inepuizabilele sale filoane de folclor, de spectacol, vizând specific, ce i-a însuflețit opera.” (Vasile Savonea) Florea Constantin 1907 - 1981 Pictor Născut în anul 1907 în București. Studii: Tapițer Debut artistic -1968 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed.
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Artă plastică de amatori, Consiliul Culturi și Educației Socialiste, Întreprinderea poligrafica „București-Noi”, București, 1971. Lovassy Ladislau Pictor Localitatea: Oradea Studii: Funcționar Bibliografie și reprezentare grafică: Artă plastică de amatori, Consiliul Culturi și Educației Socialiste, Întreprinderea poligrafica „București-Noi”, București, 1971. Lucău Filon 1933 Pictor, scriitor „În larma armonioasă a culorilor și a formelor, să auzi tăcerea care stăpânește lucrarea, face ca aceasta să fie frumoasă, având viață și sens.” Născut la 6 august 1933, în localitatea Fundu Moldovei, jud. Suceava. Studii: Facultatea
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
august 1933, în localitatea Fundu Moldovei, jud. Suceava. Studii: Facultatea Filologie, Cluj, promoția 1975. Debut artistic - 1985 Bibliografie și reprezentare grafică: Otilia și Vasile Șfarghiu, 58 de artiști plastici câmpulungeni, Ed. Axa, Botoșani, 2010, pag. 48, 49. Lucrare publicată: coautor, Filon Lucău, Dumitru Rusan, Fundu Moldovei - o așezare din ocolul Câmpulungului bucovinean, Ed. Societatea pentru cultură „Dimitrie Gusti”, Fundu Moldovei, 2000. Lup Gavril Pictor Localitatea: Satu Mare Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori și arta populară, Ed. Meridiane, București, 1983
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
mituri și legende populare), după care s-a răspândit în toată lumea, lăsând urme adânci în literatura populară. Numeroase credințe și legende despre blajini sunt legate de drumul lui Alexandru Macedon spre capătul lumii. În articolul (Re)construirea imaginii sfântului "blajin". Filoane livrești și orale (din volumul Etnologica), Laura Jiga conturează locul Blajinilor, relațiile acestora cu paradisul, figurate în textul scris al Alexandriei și în legendele orale românești. În numeroasele manuscrise ale Alexandriei se arată că Alexandru însuși le-ar fi cerut
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]