9,041 matches
-
în sensul prelungirii termenului de introducere a contestației în anulare. Or, dispozițiile de lege criticate sunt norme de procedură, care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, intră în competența legiuitorului. Prin reglementarea acestui termen, legiuitorul a avut în vedere finalitatea unei bune administrări a justiției și garantarea procesuală a drepturilor fundamentale ale părților. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 5. Prin Decizia penală nr. 1.449/A din 23 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 4.393/2/2020, Curtea de
DECIZIA nr. 425 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295584]
-
care au un drept, un interes legitim, capacitate și calitate procesuală. Totodată, Curtea a constatat că formularea, în mod condiționat, a contestației în anulare - cale extraordinară de atac, de retractare -, prin respectarea unui termen de introducere a acesteia, are ca finalitate buna administrare a justiției, ocrotirea, pe de o parte, a garanțiilor procesuale ale părților, iar, pe de altă parte, a autorității de lucru judecat a hotărârilor definitive, a securității raporturilor juridice stabilite prin hotărâri definitive. Curtea a reținut că intenția
DECIZIA nr. 425 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295584]
-
procedează la eliberarea din funcție a acesteia ca necorespunzătoare. (14) Interviul este o discuție între evaluator și salariatul evaluat în cadrul căreia se aduce la cunoștința salariatului evaluat conținutul raportului de evaluare, se discută aspectele cuprinse în acesta, având ca finalitate semnarea și datarea raportului de către evaluator și de către salariatul evaluat. În cazul în care între salariatul evaluat și evaluator există diferențe de opinie asupra conținutului raportului de evaluare se procedează astfel: a) în situația în care se ajunge
REGULAMENT din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294670]
-
în prezenta cauză. ... 18. Totodată, în ceea ce privește caracterul definitiv al hotărârii pronunțate în soluționarea contestației formulate împotriva deciziei emise de autoritatea de supraveghere, Curtea mai reține că reglementarea unui singur grad de jurisdicție în această materie are ca finalitate asigurarea celerității soluționării unor asemenea litigii, iar nu încălcarea drepturilor fundamentale invocate. În acord cu jurisprudența sa constantă, Curtea reține că exercitarea dreptului de acces la justiție presupune tocmai asigurarea accesului oricărei persoane la un tribunal instituit de lege, adică
DECIZIA nr. 261 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295632]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 14 martie 2023, paragrafele 41 și 43, Curtea a statuat că atât securitatea cibernetică, cât și apărarea cibernetică sunt părți componente ale securității și apărării naționale și au ca finalitate însăși protejarea securității naționale și apărarea națională în spațiul cibernetic, respectiv mediul virtual generat de rețelele și sistemele informatice, incluzând conținutul informațional procesat, stocat sau transmis, precum și acțiunile derulate de utilizatori în acesta. Totodată, Curtea a mai observat că
DECIZIA nr. 400 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295152]
-
noțiunea de securitate națională este un concept plurivalent, care vizează securitatea militară, socială, economică, informatică, financiară, iar noile domenii introduse prin legea criticată, respectiv securitatea și apărarea cibernetică, sunt de fapt componente ale securității și apărării naționale și au ca finalitate însăși protejarea securității naționale și apărarea națională în spațiul cibernetic. ... 65. În acest context, în prezenta cauză, în ceea ce privește înțelesul și semnificația termenilor la care se referă autorii obiecției de neconstituționalitate, Curtea reține că aceștia sunt termeni tehnici
DECIZIA nr. 400 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295152]
-
la plata compensației bănești cuvenite pentru neacordarea concediului de odihnă suplimentar, reclamanții au invocat dispozițiile art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 1.578/2002. ... 19. Referitor la actualizarea debitului cu rata inflației, s-a precizat că actualizarea debitului conform inflației are ca finalitate aducerea creanței la valoarea ei reală, în aceeași expresie economică din momentul stabilirii ei, fără altă componentă adăugată, protejându-se astfel interesele creditorului care nu trebuie să suporte din patrimoniul propriu, fără o culpă a sa, efectele devalorizării monedei. ... 20
DECIZIA nr. 3 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295164]
-
15 alin. (4), posibilitatea audierii „unor persoane care ar putea da informații utile în vederea soluționării cererii“ și că audierea persoanelor în cauză are ca scop clarificarea, în procedura administrativă derulată de Comisie, a unor împrejurări de fapt și, ca finalitate, verificarea îndeplinirii de către persoana în cauză a condițiilor necesare pentru acordarea sau redobândirea cetățeniei. ... 34. Referitor la critica adusă dispozițiilor art. I pct. 9 din lege, cu referire la art. 12 alin. (3) din Legea nr. 21/1991, se arată
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
și art. 11, inclusiv în cazul acestor solicitanți, este condiționată expres, conform legii criticate, de cunoașterea de către solicitant a limbii române. Așadar, excepția introdusă la art. 15^1 alin. (5) lit. a) și b) nu poate avea ca semnificație sau finalitate înlăturarea de la aplicare, în privința niciunui solicitant, a obligației cunoașterii limbii române ca limbă oficială a țării a cărei cetățenie urmează să dobândească. Obligația cunoașterii limbii române inclusiv de către persoanele care au împlinit vârsta de 65 de ani
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
că este dificil să fie redactate legi de o precizie totală, însă ea a precizat că această eventuală suplețe nu trebuie să afecteze calitatea și previzibilitatea legii. Calitatea, claritatea și previzibilitatea legii nu sunt obiective în sine, ci au ca finalitate să nu facă imposibilă adaptarea conduitei destinatarilor legii la exigențele actului normativ. În acest sens, cu titlu de exemplu a se vedea Decizia nr. 56 din 31 ianuarie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281 din
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
redeschidere a urmăririi penale. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, instanța judecătorească apreciază că dispozițiile criticate nu prevăd citarea în această procedură a persoanei vătămate sau a părții civile, deși acestea au un interes evident ce vizează acuzația penală și finalitatea acesteia. ... 6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de
DECIZIA nr. 430 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295944]
-
unor creanțe prin plata cu întârziere a sumelor ce li se cuveneau, aceștia sunt îndreptățiți să primească despăgubiri sub forma dobânzii legale penalizatoare, care pot fi cumulate cu actualizarea sumelor de bani cu indicele prețurilor de consum, având în vedere finalitățile distincte ale acestor despăgubiri, și anume menținerea valorii reale a obligației monetare la data efectuării plății, în cazul actualizării creanței cu rata inflației, care are caracter compensatoriu (damnum emergens), respectiv câștigul pe care creditorul l-ar fi obținut în caz
DECIZIA nr. 55 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295824]
-
litigiului, iar nu determinarea, în concret, de către instanța supremă a elementelor care conturează raționamentul juridic, pentru ca, ulterior, instanța de trimitere să recurgă la punerea punctuală în aplicare a acestuia la raportul juridic dedus judecății, întrucât nu aceasta este finalitatea mecanismului de unificare a practicii judiciare. Instanța supremă nu poate fi învestită, în cadrul acestei proceduri, cu interpretarea și aplicarea legii la circumstanțele concrete ale cauzei aflate pe rol, atribut care se impune cu necesitate să rămână în sfera de
DECIZIA nr. 37 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295802]
-
prin raportare la principiile și valorile constituționale (paragraful 20). ... 104. Curtea a subliniat că, prin realizarea acestui control constituțional și democratic asupra procesului electoral, își îndeplinește atribuția de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României, a cărei ultimă finalitate este restabilirea încrederii cetățenilor în legitimitatea democratică a autorităților publice, în legalitatea și corectitudinea alegerilor, precum și înlăturarea oricăror suspiciuni de natura celor constatate în cauză. Sunt astfel protejate atât drepturile electorale ale cetățenilor (dreptul de vot și dreptul de
HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295597]
-
aplică în orice materie și în toate cazurile, mai puțin în acelea în care legiuitorul a stabilit un regim special și derogatoriu, instituind (...) reglementări speciale, prioritare față de norma de drept comun. Caracterul prioritar al normei speciale decurge din însăși finalitatea adoptării ei, demonstrând intenția legiuitorului de a deroga de la norma generală, prin prevederi de strictă interpretare și aplicare. ... ... ... II. Dreptul internațional A. Materiale internaționale privind antisemitismul și negarea Holocaustului 46. În al doilea raport privind România, adoptat la 22
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
de atac, denumită recurs în casație, ce are ca scop controlul legalității hotărârilor judecătorești definitive. Soluționarea recursului în casație este de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție. Spre deosebire de contestația în anulare, care vizează îndreptarea erorilor de procedură, finalitatea recursului în casație este aceea de a înlătura erorile de drept comise de curțile de apel și de Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanțe de apel, prin raportare la cazuri de casare expres și limitativ prevăzute de lege
DECIZIA nr. 532 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296513]
-
sferei hotărârilor ce pot fi supuse casării la cele prevăzute de dispozițiile art. 438 alin. (1) din Codul de procedură penală, așa cum acestea au fost modificate prin prevederile art. 102 pct. 267 din Legea nr. 255/2013, este justificată de finalitatea instituției analizate - aceea de verificare a conformității hotărârilor atacate cu regulile de drept aplicabile - și de natura acesteia - de cale extraordinară de atac. Curtea a reținut că, așa cum reiese și din expunerea de motive a Legii nr. 255/2013, prin
DECIZIA nr. 532 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296513]
-
a Guvernului nr. 57/2015, astfel cum a fost modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016. ... 37. Astfel, referitor la acordarea sporului de 15% pentru condiții deosebite, Curtea a reținut existența mai multor acte normative adoptate succesiv, finalitatea urmărită fiind salarizarea unică a bugetarilor, inclusiv a celor din familia ocupațională de funcții bugetare „Sănătate“. ... 38. Reținând dispozițiile art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor
DECIZIA nr. 75 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296347]
-
este impus de faptul că măsurile (interdicțiile) dispuse reprezintă o imixtiune în dreptul la viață privată și de familie. În plus, în acest domeniu de reglementare, dată fiind natura relațiilor de familie, caracterul vremelnic al măsurilor luate derivă și din finalitatea urmărită, de regulă, la instituirea acestora, respectiv refacerea familiei și reintegrarea în cadrul său a tuturor membrilor acesteia. ... 112. Conform celor reținute în acest sens în paragrafele 73-74 din Decizia nr. 50 din 22 iunie 2020, pronunțată de Înalta Curte
DECIZIA nr. 60 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296332]
-
mai sunt necesare pentru protecția victimei, ca urmare a constatării încetării stării de pericol avute în vedere la momentul instituirii acestora. ... 128. Așadar, nerespectarea oricăreia dintre aceste cerințe legale va duce la respingerea cererii de revocare, însă, ținând seama de finalitatea distinctă a celor două instituții analizate, nu se poate susține că exigența îndeplinirii cumulative a acelorași condiții restrictive trebuie verificată ca atare de instanță și pentru admiterea cererii de înlocuire a unei măsuri dispuse prin ordinul de protecție, situație în
DECIZIA nr. 60 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296332]
-
litigiului, iar nu determinarea, în concret, de către instanța supremă, a elementelor care conturează raționamentul juridic, pentru ca, ulterior, instanța de trimitere să recurgă la punerea punctuală în aplicare a acestuia la raportul juridic dedus judecății, întrucât nu aceasta este finalitatea mecanismului de unificare a practicii judiciare. ... 76. Rațiunea instituirii condițiilor formale anterior arătate ale sesizării constă în asigurarea îndeplinirii scopului pentru care a fost introdus acest mecanism procedural, respectiv uniformizarea jurisprudenței și asigurarea predictibilității acesteia. Nu se poate admite ca
DECIZIA nr. 22 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296471]
-
să confirme dezvoltarea fizică adecvată a elevului. Capitolul V Pregătirea de specialitate a elevilor Articolul 32 (1) Pregătirea de specialitate se realizează prin discipline teoretice și practice care fac parte din curriculumul național și care asigură, în ansamblul lor, realizarea finalităților educaționale la finalul fiecărui ciclu școlar și a standardelor de profesionalizare pentru fiecare specialitate/calificare profesională la finalizarea nivelului liceal. (2) În pregătirea artistică a elevilor, în învățământul de artă, între toate disciplinele de specialitate este stabilită o interdisciplinaritate clară, logică
REGULAMENT din 1 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296744]
-
școlar și a standardelor de profesionalizare pentru fiecare specialitate/calificare profesională la finalizarea nivelului liceal. (2) În pregătirea artistică a elevilor, în învățământul de artă, între toate disciplinele de specialitate este stabilită o interdisciplinaritate clară, logică și sistematică, care asigură realizarea finalității și complementarității pentru fiecare specializare. Articolul 33 (1) În învățământul de artă primar și gimnazial, disciplinele de specialitate sunt cuprinse în planurile-cadru de învățământ, aria curriculară Arte. (2) În învățământul de artă liceal, disciplinele de specialitate sunt cuprinse în planurile-cadru
REGULAMENT din 1 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296744]
-
contemporane emiterii lor, iar procedura corectării erorilor materiale reglementată de art. 53 alin. (1) și (3) din Codul de procedură fiscală este distinctă de cea a rectificării declarațiilor fiscale, reglementată de art. 105 din același act normativ, cele două având finalitate diferită. Recurenta-reclamantă a apreciat că nu este aplicabil, pentru justificarea refuzului, art. 23 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum a fost acesta interpretat prin Decizia nr. 10 din 11 mai 2015, pronunțată de
DECIZIA nr. 61 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296647]
-
greși“, câtă vreme îi instituie obligația de completare în mod corect, complet și cu bună-credință a declarației de impunere. Exercitarea unui drept implică, în mod necesar, posibilitatea titularului de a avea o anumită conduită, ceea ce poate avea ca finalitate, atunci când s-ar admite prin reducere la absurd existența unui „drept de a greși“, și consemnarea în declarația fiscală a unei erori/inadvertențe/greșeli, nu doar din culpă, ci și intenționat, fără însă ca o astfel de concluzie să corespundă literei
DECIZIA nr. 61 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296647]