3,538 matches
-
de nule, deoarece acea pretențiune a mea încă mai de mult o am donat copiilor lui Ioan Poynár. Despre averea mea proprie dispun după cum urmează: 1. Din rămasul meu mai nainte de toate să se asigure douăsprzece mii(12.000) florini v.a. pe seama copiilor Iuliei Mandrino măritată Petru Margaritovici, a fiicei după sora primei mele soții Anastasia Pometa, din interesele acestei sume să se dea lui Michael Mandrino, până la moartea lui, anual trei sute șaizeci (360) fl. v.a. În rate
TESTAMENTE UITATE-TESTAMENTE CARE DOR...(EMANUIL GOJDU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367186_a_368515]
-
interesele acestei sume să se dea lui Michael Mandrino, până la moartea lui, anual trei sute șaizeci (360) fl. v.a. În rate treilunare, celelalte interese să se pună în cassa de păstare din Pesta, spre a se înmulți cei douăsprezece mii florini testați sub punctul acesta, și să se capitalizeze până atunci, până când din copiii Iuliei Mandrino va ajunge careva etatea legală (majorenitatea); dacă într-aceea s-ar întâmpla să moară Michail Mandrino, atunci toate interesele după douăsprezece mii să se pună
TESTAMENTE UITATE-TESTAMENTE CARE DOR...(EMANUIL GOJDU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367186_a_368515]
-
mai fi în viață Michail Mandrino, atunci pentru asigurarea alimentării lui, din întreg capitalul de douăsprezece mii și interesele capitalizate în decursul timpului, să se pună la o parte șase mii (6000)fl. v.a.; din aceste șase mii de florini după modalitatea de mai sus să se dea lui Michail Mandrino interesele de șase, toată cealaltă sumă apoi să se împartă în atâtea părți, câți copii va avea atunci Iulia Mandrino, și partea ce vine pe seama celui majoren, să se
TESTAMENTE UITATE-TESTAMENTE CARE DOR...(EMANUIL GOJDU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367186_a_368515]
-
Acasa > Orizont > Opinii > AL FLORIN ȚENE - ÎN LITEARATURA ROMÂNĂ AU ÎNVINS SCRIITORII CANONIZAȚI DE REGIMUL COMUNIST Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1088 din 23 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului (În bătălia recanonizării au învins activiștii din sistemul propagandei PCR) Imediat după evenimentele
ÎN LITEARATURA ROMÂNĂ AU ÎNVINS SCRIITORII CANONIZAŢI DE REGIMUL COMUNIST de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363562_a_364891]
-
Acasa > Eveniment > Aparitii > ALEXANDRU FLORIN ȚENE - ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI „DOR ROMÂNESC” - PROFILURI LITERARE ÎNTR-O POSIBILĂ ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1889 din 03 martie 2016 Toate Articolele Autorului De câțiva ani buni neobosita scriitoare Ligya Diaconescu publică
PROFILURI LITERARE ÎNTR-O POSIBILĂ ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363632_a_364961]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > EROII NOȘTRI, CRIMINALII LOR, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Eseu de Al.Florin Țene Revolta eroilor din oglinda răufăcătorilor (Cele două valențe ale eroilor) -Eseu- Se cunoaște faptul că esența istoriei, spunea
EROII NOŞTRI, CRIMINALII LOR, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363664_a_364993]
-
accepte că există adevăruri care nu țin seamă de deosebirile dintre rase, clase, sexe,și că toți oamenii pot cunoaște aceste adevăruri și pot fi edificați de ele. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Eroii noștri, criminalii lor, eseu de Al.Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1127, Anul IV, 31 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
EROII NOŞTRI, CRIMINALII LOR, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363664_a_364993]
-
Acasa > Eveniment > Anunturi > AL FLORIN ȚENE - PREMIILE LIGII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA PENTRU CĂRȚILE APĂRUTE ÎN ANUL 2015 Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1908 din 22 martie 2016 Toate Articolele Autorului Liga Scriitorilor din România premiază anual cele mai bune produse editoriale care
PREMIILE LIGII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA PENTRU CĂRŢILE APĂRUTE ÎN ANUL 2015 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363719_a_365048]
-
Acasă > Poeme > Răsfrângere > POEZII DE AL.FLORIN ȚENE-FAR CĂLĂUZITOR Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 230 din 18 august 2011 Toate Articolele Autorului POEZII DE AL.FLORIN ȚENE Far călăuzitor Se dă de-a dura luna pe faleză, Eu te dezbrac de cuvinte, Mă îmbrățișez
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE-FAR CĂLĂUZITOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364730_a_366059]
-
Acasă > Poeme > Răsfrângere > POEZII DE AL.FLORIN ȚENE-FAR CĂLĂUZITOR Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 230 din 18 august 2011 Toate Articolele Autorului POEZII DE AL.FLORIN ȚENE Far călăuzitor Se dă de-a dura luna pe faleză, Eu te dezbrac de cuvinte, Mă îmbrățișez că o meduză Lipindu-ți corpul de vesminte. Cu tine-n mijlocul verbelor sfinte Mă simt ca într-un taler de balanța
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE-FAR CĂLĂUZITOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364730_a_366059]
-
motive decorative din mărgele și icoane pe glajă Ouăle de Paște (ouă de găină, de rață, de gâscă și de struț) aduse de meșterii încondeietori Saghin Ecaterina din Vatra Moldoviței, sau de Ileana Hutopilă din Ulma, cele pictate ale rădăuțeanului Florin Bejinari, sau ouăle cu motive decorative din mărgele realizate de Elena Gheorghian din Suceava s-au aflat printre produsele cele mai întrebate de cumpărători. Icoanele pe sticlă, executate de Cristina și Neculai Turicianu din Săveni, Botoșani, și de Anca Dănilă
TÂRGUL DE PAŞTE DE LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349661_a_350990]
-
Acasa > Cultural > Artistic > „ÎNTOARCEREA STATUILOR” DE AL FLORIN ȚENE Autor: Confluențe Românești Publicat în: Ediția nr. 98 din 08 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului De Antonia Bodea Volum antologic „Întoarcerea statuilor”, de Al. Florin Țene, apărut la Editura DACIA XXI, 2011, înmănunchiază semnificativ un număr de șaptezeci de
„ÎNTOARCEREA STATUILOR” DE AL FLORIN ŢENE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350447_a_351776]
-
După un periplu prin lumea cuvântului înveșmântat în mantia metaforei, poetul Al Florin Țene salută „Întoarcerea statuilor” în dansul diafan al viselor poetice ființate în minunata sa creație artistică. Antonia BODEA Cluj-Napoca martie 2011 Referință Bibliografică: „ÎNTOARCEREA STATUILOR” DE AL FLORIN ȚENE / Confluențe Românești : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 98, Anul I, 08 aprilie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Confluențe Românești : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
„ÎNTOARCEREA STATUILOR” DE AL FLORIN ŢENE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350447_a_351776]
-
am văzut la stiri la televizor că a fost un cutremur în Noua Zeelandă. Sper că zona voastră nu a fost afectată și că sunteți bine. Gânduri bune din Old Europe. Aceeași, a voastră Gabriela Calutiu Sonnenberg ------------------------------------------- Bună ziua, Numele meu este Florin Tulbure, lucrez la televiziunea Antenă 1. Va contactez cu rugămintea de a-mi oferi un numar de telefon prin intermediul căruia aș putea lua legătura cu dumneavoastră. Aș avea nevoie de amănunte și informații noi despre cutremurul care a avut loc
CELULA DE CRIZĂ de CRISTI DUMITRACHE în ediţia nr. 56 din 25 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348984_a_350313]
-
școlilor din Odorhei este atestată încă din secolele XVII-XVIII. Biserica va veni în ajutorul școlilor secuiești din secuime. Astfel pentru salvarea sentimentului național și a limbii române, sinodul mitropolitan de la Sibiu a acordat în 1875 un ajutor de 3000 de florini școlilor din secuime. Conform rânduielilor șaguniene protopopii ortodocși erau și inspectori școlari iar preoții îndeplineau și funcția de directori ai școlilor confesionale. Un rol însemnat în perfecționarea procesului de învățământ l-au avut conferințele învățătorești desfășurate anual. Printre altele autorul
„RĂDĂCINILE” LUI MAXIMINIAN de ION ALEXANDRU MIZGAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349059_a_350388]
-
data de 22 octombrie 1783 ca dată de începere a activității Casieriei Orașului, bilanțul făcându-se așadar pe un an, până la sfârșitul lunii octombrie a anului 1784. Țigani muzicanți, brutar neamț, evrei arendași Parcurgerea însemnărilor și a socotelilor ținute în florini și creițari ne poartă prin mozaicul urban al Sucevei. Aflăm că „țiganii orășeni muzicanți depun pentru libertatea de a cânta duminica în cârciumi” suma totală de 19 florini și 55 de creițari, că „brutarul neamț, Johann Dorfler, plătește pentru un
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
muzicanți, brutar neamț, evrei arendași Parcurgerea însemnărilor și a socotelilor ținute în florini și creițari ne poartă prin mozaicul urban al Sucevei. Aflăm că „țiganii orășeni muzicanți depun pentru libertatea de a cânta duminica în cârciumi” suma totală de 19 florini și 55 de creițari, că „brutarul neamț, Johann Dorfler, plătește pentru un transport de piatră” un florin, că „cei doi evrei arendași, Solomon Mayer din Sadova și Israel Berl din Vama plătesc ca amendă” 8 florini și 40 de creițari
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
prin mozaicul urban al Sucevei. Aflăm că „țiganii orășeni muzicanți depun pentru libertatea de a cânta duminica în cârciumi” suma totală de 19 florini și 55 de creițari, că „brutarul neamț, Johann Dorfler, plătește pentru un transport de piatră” un florin, că „cei doi evrei arendași, Solomon Mayer din Sadova și Israel Berl din Vama plătesc ca amendă” 8 florini și 40 de creițari „pentru raportarea neadevărului la ordinul Administrației Bucovinei, dat în 5 august 1784”, sau că „lipovanului Alexovici” i
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
suma totală de 19 florini și 55 de creițari, că „brutarul neamț, Johann Dorfler, plătește pentru un transport de piatră” un florin, că „cei doi evrei arendași, Solomon Mayer din Sadova și Israel Berl din Vama plătesc ca amendă” 8 florini și 40 de creițari „pentru raportarea neadevărului la ordinul Administrației Bucovinei, dat în 5 august 1784”, sau că „lipovanului Alexovici” i se plătesc de la casierie 37 de creițari „pentru o funie pentru măsurătoare la nivelarea locului pieții”. Rachiu, hârtie și
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
Mai aflăm din scriptele casieriei că „de la rachiul ce a fost vândut aici în oraș s-a luat pe vadră 1/2 creițar și 2 și 1/2 creițari”, că „pentru hârtie și tămâie pentru sigilare” s-au cheltuit 10 florini și 12 creițari, sau că „negustorii străini care fac comerț ambulant” au vărsat la casieria orașului 6 florini și 12 creițari. La rubrica de cheltuieli „pentru o tipsie de cântar din cupru, apoi greutăți de aramă gradate și o greutate
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
pe vadră 1/2 creițar și 2 și 1/2 creițari”, că „pentru hârtie și tămâie pentru sigilare” s-au cheltuit 10 florini și 12 creițari, sau că „negustorii străini care fac comerț ambulant” au vărsat la casieria orașului 6 florini și 12 creițari. La rubrica de cheltuieli „pentru o tipsie de cântar din cupru, apoi greutăți de aramă gradate și o greutate de o oca din fier de folosință pentru oraș” s-au plătit 7 florini și 37 de creițari
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
la casieria orașului 6 florini și 12 creițari. La rubrica de cheltuieli „pentru o tipsie de cântar din cupru, apoi greutăți de aramă gradate și o greutate de o oca din fier de folosință pentru oraș” s-au plătit 7 florini și 37 de creițari, iar pentru „transportarea unui om nebun până la Siret s-au plătit drept cărătură și îngrijire” 44 de creițari. Paznicul de noapte, negustorul armean, lăcătușul și toboșarul Tabloul urbei se completează cu „paznicul de noapte Bartholomeus Mik
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
transportarea unui om nebun până la Siret s-au plătit drept cărătură și îngrijire” 44 de creițari. Paznicul de noapte, negustorul armean, lăcătușul și toboșarul Tabloul urbei se completează cu „paznicul de noapte Bartholomeus Mik” care „plătește înapoi remunerația de 4 florini lunar aprobată lui de Înaltele Locuri”, cu negustorul armean Cârste Pruncul, căruia i s-a plătit 1 florin și 45 de creițari „pentru un sipet al casieriei orașului”, și cu lăcătușul Fidelius Wilhelm, căruia i se achită 45 de creițari
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
noapte, negustorul armean, lăcătușul și toboșarul Tabloul urbei se completează cu „paznicul de noapte Bartholomeus Mik” care „plătește înapoi remunerația de 4 florini lunar aprobată lui de Înaltele Locuri”, cu negustorul armean Cârste Pruncul, căruia i s-a plătit 1 florin și 45 de creițari „pentru un sipet al casieriei orașului”, și cu lăcătușul Fidelius Wilhelm, căruia i se achită 45 de creițari „pentru o pușculiță de bani pentru birarul pieții”. Totodată, pe lista cheltuielilor se menționează că s-au plătit
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
pentru o pușculiță de bani pentru birarul pieții”. Totodată, pe lista cheltuielilor se menționează că s-au plătit 29 de creițari „toboșarului pentru a bate toba de două ori la anunțurile publice”, iar evreului Abraham i s-a achitat un florin și 22 de creițari „pentru pulbere și alice pentru împușcarea numeroșilor câini”. Legătorul de cărți, tâmplarul, țiganul și taurul din Moldova Dacă tabloul vi se pare incomplet mai spicuim că „legătorului de cărți Michael Ferolend” i s-au dat de la
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]