2,803 matches
-
are să facă. 29. Iată, vor fi șapte ani de mare belșug în toată țara Egiptului. 30. După ei vor veni șapte ani de foamete, așa că se va uita tot belșugul acesta în țara Egiptului, și foametea va topi țara. 31. Foametea aceasta care va urma va fi așa de mare că nu se va mai cunoaște belșugul în țară. 32. Cît privește faptul că Faraon a visat visul de două ori, înseamnă că lucrul este hotărît din partea lui Dumnezeu, și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
strîngă toate bucatele din acești ani buni care au să vină, să se facă, la îndemîna lui Faraon, grămezi de grîu, provizii în cetăți, și să le păzească. 36. Bucatele acestea vor fi provizia țării, pentru cei șapte ani de foamete care vor veni în țara Egiptului, pentru ca țara să nu fie prăpădită de foamete." 37. Cuvintele acestea au plăcut lui Faraon și tuturor slujitorilor lui. 38. Și Faraon a zis slujitorilor săi: Am putea noi oare să găsim un om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
la îndemîna lui Faraon, grămezi de grîu, provizii în cetăți, și să le păzească. 36. Bucatele acestea vor fi provizia țării, pentru cei șapte ani de foamete care vor veni în țara Egiptului, pentru ca țara să nu fie prăpădită de foamete." 37. Cuvintele acestea au plăcut lui Faraon și tuturor slujitorilor lui. 38. Și Faraon a zis slujitorilor săi: Am putea noi oare să găsim un om ca acesta, care să aibă în el Duhul lui Dumnezeu?" 39. Și Faraon a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
A făcut provizii în cetăți punînd în fiecare cetate bucatele de pe cîmpul de primprejur. 49. Iosif a strîns grîu, ca nisipul mării, atît de mult, că au încetat să-l mai măsoare, pentru că era fără măsură. 50. Înaintea anilor de foamete, i s-au născut lui Iosif doi fii, pe care i-a născut Asnat, fata lui Poti-Fera, preotul lui On. 51. Iosif a pus întîiului născut numele Manase (Uitare), "căci", a zis el, "Dumnezeu m-a făcut să uit toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
numele Efraim (Rodire), "căci", a zis el, "Dumnezeu m-a făcut roditor în țara întristării mele." 53. Cei șapte ani de belșug care au fost în țara Egiptului, au trecut. 54. Și au început să vină cei șapte ani de foamete așa cum vestise Iosif. În toate țările era foamete, dar în toată țara Egiptului era pîine. 55. Cînd a flămînzit, în sfîrșit, toată țara Egiptului, poporul a strigat la Faraon să-i dea pîine. Faraon a spus tuturor Egiptenilor: "Duceți-vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
m-a făcut roditor în țara întristării mele." 53. Cei șapte ani de belșug care au fost în țara Egiptului, au trecut. 54. Și au început să vină cei șapte ani de foamete așa cum vestise Iosif. În toate țările era foamete, dar în toată țara Egiptului era pîine. 55. Cînd a flămînzit, în sfîrșit, toată țara Egiptului, poporul a strigat la Faraon să-i dea pîine. Faraon a spus tuturor Egiptenilor: "Duceți-vă la Iosif, și faceți ce vă va spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
toată țara Egiptului era pîine. 55. Cînd a flămînzit, în sfîrșit, toată țara Egiptului, poporul a strigat la Faraon să-i dea pîine. Faraon a spus tuturor Egiptenilor: "Duceți-vă la Iosif, și faceți ce vă va spune el." 56. Foametea bîntuia în toată țara. Iosif a deschis toate locurile cu provizii, și a vîndut grîu Egiptenilor. Foametea creștea din ce în ce mai mult în țara Egiptului. 57. Și din toate țările venea lumea în Egipt, ca să cumpere grîu de la Iosif; căci în toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
la Faraon să-i dea pîine. Faraon a spus tuturor Egiptenilor: "Duceți-vă la Iosif, și faceți ce vă va spune el." 56. Foametea bîntuia în toată țara. Iosif a deschis toate locurile cu provizii, și a vîndut grîu Egiptenilor. Foametea creștea din ce în ce mai mult în țara Egiptului. 57. Și din toate țările venea lumea în Egipt, ca să cumpere grîu de la Iosif; căci în toate țările era foamete mare. $42 1. Cînd a auzit Iacov că este grîu în Egipt, a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
toată țara. Iosif a deschis toate locurile cu provizii, și a vîndut grîu Egiptenilor. Foametea creștea din ce în ce mai mult în țara Egiptului. 57. Și din toate țările venea lumea în Egipt, ca să cumpere grîu de la Iosif; căci în toate țările era foamete mare. $42 1. Cînd a auzit Iacov că este grîu în Egipt, a zis fiilor săi: "Pentru ce stați și vă uitați unii la alții?" 2. Și a zis: "Iată, aud că este grîu în Egipt; coborîți-vă, și cumpărați-ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
a trimis cu ei pe Beniamin, fratele lui Iosif, de teamă să nu i se întîmple vreo nenorocire. 5. Fiii lui Israel au venit să cumpere și ei grîu, împreună cu cei ce veneau pentru același lucru; căci în Canaan era foamete. 6. Iosif era mai mare în țară, el vindea grîu la tot poporul din țară. Frații lui Iosif au venit, și s-au aruncat cu fața la pămînt înaintea lui. 7. Iosif, cum a văzut pe frații săi, i-a cunoscut; dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
coborî împreună cu voi; căci fratele lui a murit, și el a rămas singur; dacă i s-ar întîmpla vreo nenorocire în călătoria pe care o faceți, cu durere îmi veți coborî perii mei cei albi în locuința morților." $43 1. Foametea bîntuia greu în țară. 2. Cînd au isprăvit de mîncat grîul pe care-l aduseseră din Egipt, Iacov a zis fiilor săi: "Duceți-vă iarăși, și cumpărați-ne ceva merinde." 3. Iuda i-a răspuns: Omul acela ne-a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
fie dus în Egipt. 5. Acum nu vă întristați și nu fiți mîhniți că m-ați vîndut ca să fiu adus aici, căci ca să vă scap viața m-a trimis Dumnezeu înaintea voastră. 6. Iată, sunt doi ani de cînd bîntuie foametea în țara și încă cinci ani, nu va fi nici arătură, nici seceriș. 7. Dumnezeu m-a trimis înaintea voastră ca să vă rămînă sămînța vie în țară, și ca să vă păstreze viața printr-o mare izbăvire. 8. Așa că nu voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
locui în ținutul Gosen, și vei fi lîngă mine, tu, fiii tăi, și fiii fiilor tăi, oile tale și boii tăi, și tot ce este al tău. 11. Acolo te voi hrăni, căci vor mai fi încă cinci ani de foamete, și astfel nu vei pieri, tu, casa ta, și tot ce este al tău. 12. Voi vedeți cu ochii voștri, și fratele meu Beniamin vede cu ochii lui că eu însumi vă vorbesc. 13. Istorisiți tatălui meu toată slava pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
Faraon: "Robii tăi sunt păstori, cum erau și părinții noștri." 4. Și au mai zis lui Faraon: "Noi am venit ca să locuim o vreme aici în țară, pentru că nu mai este pășune pentru oile robilor tăi, și este o mare foamete în țara Canaanului; îngăduie dar robilor tăi să locuiască în ținutul Gosen." 5. Faraon a zis lui Iosif: "Tatăl tău și frații tăi au venit la tine. 6. Țara Egiptului este deschisă înaintea ta; așează pe tatăl tău și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
parte a țării, în ținutul lui Ramses, cum poruncise Faraon. 12. Iosif a hrănit cu pîine pe tatăl său, pe frații săi, și pe toată familia tatălui său, după numărul copiilor. 13. Nu mai era pîine în toată țara, căci foametea era foarte mare; țara Egiptului și țara Canaanului tînjeau din pricina foametei. 14. Iosif a strîns tot argintul, care se găsea în țara Egiptului și în țara Canaanului, în schimbul grîului, pe care-l cumpărau oamenii, și astfel a făcut ca tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
Iosif a hrănit cu pîine pe tatăl său, pe frații săi, și pe toată familia tatălui său, după numărul copiilor. 13. Nu mai era pîine în toată țara, căci foametea era foarte mare; țara Egiptului și țara Canaanului tînjeau din pricina foametei. 14. Iosif a strîns tot argintul, care se găsea în țara Egiptului și în țara Canaanului, în schimbul grîului, pe care-l cumpărau oamenii, și astfel a făcut ca tot argintul acesta să intre în casa lui Faraon. 15. Cînd s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
și pămînturile noastre. Dă-ne sămînță să semănăm, ca să trăim și să nu murim, și să nu ne rămînă pămînturile pustii." 20. Iosif a cumpărat pentru Faraon toate pămînturile Egiptului, căci Egiptenii și-au vîndut fiecare ogorul, pentru că îi silea foametea. Și țara a ajuns în stăpînirea lui Faraon. 21. Cît despre popor, l-a mutat în cetăți, de la o margine a hotarelor Egiptului pînă la cealaltă. 22. Numai pămînturile preoților nu le-a cumpărat, pentru că era o lege a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
și sănătoși, se tratează în mod natural între ei cu bunătate și respect. Atunci când sunt flămânzi și oprimați, devin în mod natural cruzi și nesupuși. Din moment ce majoritatea conducătorilor își țin supușii mai mult sau mai puțin într-o stare de foamete și oprimare continuă, li se pare necesar să impună din poziția de superioritate piedicile nenaturale ale legii și pedepsei, pentru a rămâne la conducere. Și mai ridicol este faptul că, pentru a-și justifica pozițiile privilegiate, ei pozează în fața publicului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
de potasiu este menținută de către organism la același nivel. Modificarea semnificativă a concentrației de potasiu poate cauza aritmie și chiar stop cardiac. Reînnoirea cu potasiu a organismului poate să apară cu transpirația excesivă sau cu folosirea medicamentelor diuretice, precum și În timpul foametei. Scăderea concentrației de potasiu din sânge duce la slăbiciune musculară, tulburări cardiace, apatie, somnolență, greață. Dietele de „potasiu” se prescriu În cazuri de boli de hipertensiune, insuficiență circulatorie, boli de rinichi, Însoțite de edem. Potasiul se găsește În legume și
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
Acolo unde vânătoarea de vrăjitoare a atins cote maxime (spațiul protestant și lumea germanică), și divinația a beneficiat de un tratament mai dur. De reținut este că principalele capete de acuzare ale vrăjitoarelor erau acele fapte (oculte) care prejudiciau comunitatea (foametea, distrugerea recoltelor, seceta, grindina, luarea manei animalelor) și care dovedeau conlucrarea acestora cu Diavolul. Practicile divinatorii reprezentau, așadar, doar preambulul unor practici oculte cu scopuri precise, negative pentru om și societate. Spre deosebire de Evul Mediu, perioada Renașterii s-a caracterizat printr-
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de vrăjitoare. Ambele au avut ca efect direct cenzura imaginarului colectiv, fapt care a dus inevitabil la nașterea altui tip de logică, raționament, argumentare. 43 Într-o lume aflată în permanentă mișcare și prefacere, într-un Ev Mediu bântuit de foamete, ciumă și alte nenorociri, elementul magic putea asigura o anume securitate și siguranță. Fenomenul devine cu atât mai important cu cât în joc este pusă imaginea divinității. Securitatea magică prin apelul la supranatural se profilează ca o modalitate eficientă prin
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
atenție (pentru o discuție detaliată a se vedea Capitolul 7 din prezentul volum). În analiza sa asupra relevanței contemporane a Manifestului comunist al lui Marx și Engels, Derrida (1994a, 1994b) apără o "Internațională nouă" pe motiv că "violența, inegalitatea, excluderea, foametea și deci opresiunea economică nu au afectat niciodată în istoria pământului și a umanității atâția oameni". În timp ce apără "spiritul" marxismului, Derrida (1994a: 56) argumentează în favoarea revizuirii idealului lui Marx de "dispariție a statului". Acesta ar trebui eliberat de ideile anterioare
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
controlul asupra vieții. Ea afirmă că până și umanitarismul poate fi plasat în spectrul violenței, de vreme ce face parte din ordinea statului suveran de putere și violență, cu toate că susține contrariul. Într-adevăr, ea spune că taberele de acordare a ajutorului împotriva foametei sunt similare lagărelor de concentrare deoarece amândouă sunt locuri unde "se iau decizii arbitrare între viață și moarte, unde lucrătorii sociali sunt forțați să aleagă pe care dintre înfometați nu sunt capabili să-i ajute" (Edkins 2000: 13). Victimele foametei
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
foametei sunt similare lagărelor de concentrare deoarece amândouă sunt locuri unde "se iau decizii arbitrare între viață și moarte, unde lucrătorii sociali sunt forțați să aleagă pe care dintre înfometați nu sunt capabili să-i ajute" (Edkins 2000: 13). Victimele foametei apar doar ca "simple vieți" ce trebuie "salvate"; fără elementele sociale sau culturale ce fac parte din ființa lor, aceste persoane sunt depolitizate, vocile lor politice sunt ignorate (2000: 13-14). Campbell (1998b: 506) afirmă aceeași idee cu alte cuvinte, argumentând
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
167, 172 experți, 264 exploatare, 90, 117, 127, 130, 136, 146 exporturi, 79 extrateritorialitate, 117 feminism, 9, 25, 32, 41, 147, 150, 233-55 feminitate, 242, 243, 244, 250 fenomenologie, 162 feudalism, 131, 220 filosofie, 36, 43, 204 finanțe, 170, 175 foamete, 151, 191 foedus pacificum, 75 formarea intereselor, 211, 212, 216, 222 forță de muncă, 89, 170, 238, 251 forțele pieței, 94, 96 fragmentare, 79, 129, 138, 139 fragmentare națională, 27, 128, 140 frontiere, 77, 80, 166, 167, 173, 191, 193
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]