KorAP: Find »[drukola/base=focalizare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...50 51 52 ...82 >

2,048 matches

Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791

o propoziție în care nominalul respectiv este evocat prin clitic. În cea de a doua secvență, nominalul este focalizat prin izolare intonațională și reluat prin clitic în propoziția imediat următoare. Dacă astfel de structuri, rezultate din mecanisme de autocorecție și focalizare, sunt justificate discursiv în limba vorbită, în limba scrisă, neafectată de astfel de fenomene discursive, ele sunt considerate greșite (o veți primi cartea, el i se va adresa instanței sunt considerate greșite în Avram 1986: 159), deși sunt din ce în ce mai răspîndite

[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
pleonastic, necesară decodificării mesajului în absența unui context situațional partajat de emițător și receptor. 3.3. Dublarea pronominală Adesea, dublarea pronominală (dublarea prin pronume formă tare a complementului direct și indirect actualizat prin clitic) se justifică discursiv ca procedeu de focalizare/tematizare: +A: ai grijă de tine↓ lasă-mă pe mine [să mă păzesc SINgur. (IVLRA: 192); pă mine nu mă interesează ce-a făcut patriarhu cu trupu său (IVLRA: 236); B: mă gîndesc eventual dacă aș putea cumva↓ cam asta

[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
din italia↓ este ă: cel care seamănă cel mai tare cu leonardo di caprio dintre toți fotbaliștii din: C: da' mie nu-mi place leonardo di [caprio (IVLRA: 245). Exemplele următoare pun în evidență interferența dintre mecanismele tematizării și ale focalizării: A: da' CUM de-au aflat cei de la inspectorat. B: păi EL le-a [spus. A: [pe mine așa m-a luat domnu c*** direct↓ B: EL le-a spus. (IVLRA: 36) B: [<R înseamnă că dan are strategie. CUM

[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-l împachetez (121), să ți-l ții să nu se-ncaiere (76), ți-i faci scurți (126), să nu mi-i uit (92) - în care proeminența discursivă a beneficiarului desemnat deictic/anaforic este amplificată de nonreferențialitatea cliticului acuzativ. Procedeul de focalizare a individului prin "dativ posesiv" s-a extins și la situații în care relația de posesie s-a abstractizat, iar individul și obiectul sunt puși în relație pe baza unei predicații implicite: mi-o băgat [articolul cu] evaziunea fiscală [pe

[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
în buzunar - în buzunarul meu); (iv) posesia implicită (a venit mama [mea], am adus cartea [ta]) (vezi GA I: 233; Șerbănescu 2005:211). Dintre acestea, sintagmele posesive focalizează individul care este parte în relația de posesie. În structuri posesive clișeizate, focalizarea individului se asociază cu valori discursive suplimentare. Între persoanele I singular, a II-a plural, I plural, pe de o parte, și persoanele a III-a singular, a II-a plural și a III-a plural, pe de altă parte

[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-te!. Deși prescrierile normative nu recomandă astfel de structuri (Avram 1986: 168), persistența lor în uz se explică nu doar prin încărcătura afectivă, ci și prin participarea la mecanisme discursive. Contextul mai larg în care se produce acest tip de focalizare pune în evidență intenția vorbitorului de a da proeminență discursivă protagonistului, nu acțiunii: A: eram în brăila↓ sînt brăileancă↓ și ă# timpurile care le trăim acuma le-am trăit io atunci în brăIla. TOT așa cu criza asta financiară↓ cu

[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
În absența pronumelui reciproc, semnificația reciprocă este recuperată contextual, pe baza implicațiilor generate de particularitățile sintactice ale structurii (subiect plural - multiplu sau rezultat din coordonare; identitate referențială între subiect și complementul direct; simetrie semantică și structurală). Prezența pronumelui reciproc corespunde focalizării relației dintre actanții implicați în actul de predicație sau a relației dintre aceștia și acțiunea în care sunt implicați. În funcție de pronumele reciproc actualizat în limitele unor constrângeri sintactice, în limba actuală se pot distinge mai multe nuanțe ale focalizării: focalizare

[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
corespunde focalizării relației dintre actanții implicați în actul de predicație sau a relației dintre aceștia și acțiunea în care sunt implicați. În funcție de pronumele reciproc actualizat în limitele unor constrângeri sintactice, în limba actuală se pot distinge mai multe nuanțe ale focalizării: focalizare standard (loc. pron. unul... altul); focalizare binară, când în relația de reciprocitate intră doar doi actanți (loc. pron. unul pe celălalt); focalizare distributivă (loc. pron. fiecare... fiecare); focalizarea ansamblului (loc. pron. între noi/voi etc.); focalizarea relației dintre actanți

[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
focalizării relației dintre actanții implicați în actul de predicație sau a relației dintre aceștia și acțiunea în care sunt implicați. În funcție de pronumele reciproc actualizat în limitele unor constrângeri sintactice, în limba actuală se pot distinge mai multe nuanțe ale focalizării: focalizare standard (loc. pron. unul... altul); focalizare binară, când în relația de reciprocitate intră doar doi actanți (loc. pron. unul pe celălalt); focalizare distributivă (loc. pron. fiecare... fiecare); focalizarea ansamblului (loc. pron. între noi/voi etc.); focalizarea relației dintre actanți (adv.

[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
actul de predicație sau a relației dintre aceștia și acțiunea în care sunt implicați. În funcție de pronumele reciproc actualizat în limitele unor constrângeri sintactice, în limba actuală se pot distinge mai multe nuanțe ale focalizării: focalizare standard (loc. pron. unul... altul); focalizare binară, când în relația de reciprocitate intră doar doi actanți (loc. pron. unul pe celălalt); focalizare distributivă (loc. pron. fiecare... fiecare); focalizarea ansamblului (loc. pron. între noi/voi etc.); focalizarea relației dintre actanți (adv./loc. adv. reciproc, în parte). În ciuda diversității

[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
reciproc actualizat în limitele unor constrângeri sintactice, în limba actuală se pot distinge mai multe nuanțe ale focalizării: focalizare standard (loc. pron. unul... altul); focalizare binară, când în relația de reciprocitate intră doar doi actanți (loc. pron. unul pe celălalt); focalizare distributivă (loc. pron. fiecare... fiecare); focalizarea ansamblului (loc. pron. între noi/voi etc.); focalizarea relației dintre actanți (adv./loc. adv. reciproc, în parte). În ciuda diversității nuanțelor, situațiile de focalizare prin pronume/locuțiune reciproc(ă) sunt rare în limba actuală (nicio ocurență

[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
sintactice, în limba actuală se pot distinge mai multe nuanțe ale focalizării: focalizare standard (loc. pron. unul... altul); focalizare binară, când în relația de reciprocitate intră doar doi actanți (loc. pron. unul pe celălalt); focalizare distributivă (loc. pron. fiecare... fiecare); focalizarea ansamblului (loc. pron. între noi/voi etc.); focalizarea relației dintre actanți (adv./loc. adv. reciproc, în parte). În ciuda diversității nuanțelor, situațiile de focalizare prin pronume/locuțiune reciproc(ă) sunt rare în limba actuală (nicio ocurență în corpus). 3.8. Emfatizarea prin

[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
multe nuanțe ale focalizării: focalizare standard (loc. pron. unul... altul); focalizare binară, când în relația de reciprocitate intră doar doi actanți (loc. pron. unul pe celălalt); focalizare distributivă (loc. pron. fiecare... fiecare); focalizarea ansamblului (loc. pron. între noi/voi etc.); focalizarea relației dintre actanți (adv./loc. adv. reciproc, în parte). În ciuda diversității nuanțelor, situațiile de focalizare prin pronume/locuțiune reciproc(ă) sunt rare în limba actuală (nicio ocurență în corpus). 3.8. Emfatizarea prin pronume de întărire Prin pronumele de întărire poate

[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
relația de reciprocitate intră doar doi actanți (loc. pron. unul pe celălalt); focalizare distributivă (loc. pron. fiecare... fiecare); focalizarea ansamblului (loc. pron. între noi/voi etc.); focalizarea relației dintre actanți (adv./loc. adv. reciproc, în parte). În ciuda diversității nuanțelor, situațiile de focalizare prin pronume/locuțiune reciproc(ă) sunt rare în limba actuală (nicio ocurență în corpus). 3.8. Emfatizarea prin pronume de întărire Prin pronumele de întărire poate fi focalizat emfatic orice actant exprimat prin substantiv (de obicei, cu trăsătura semantică [+ uman

[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
inamic de care forțele de ordine ar trebui să îi protejeze pe demonstranți"; pronumele de întărire funcționează ca declanșator al acestor presupoziții, pe de o parte, pe de altă parte, ca suport al unei implicaturi conversaționale (ironia). În secvența următoare, focalizarea emfatică susține comparația (ca și cum aș vorbi cu o altă persoană) și subliniază caracterul autocentrat, reflexiv al discursului (reușesc să mă analizez etc.) (vezi și Hoinărescu 2008:7): știți cum↑ eu reușe-┴ mă cunosc ATÎT de bine și am avut ATÎTA

[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
cont în mod deosebit la dosarele acestea de analiză  (IVLRA: 199). Deși norma literară nu încurajează aceste utilizări (Avram 1986: 176, 178), ele sunt totuși din ce în ce mai frecvente în uz, în care, funcția referențială a demonstrativelor este convertită în funcție pragmatică: focalizarea constituentului realizat/determinat prin demonstrativ. Procedeul este comun limbajului formal (care folosește pe acest, acesta, acel, acela ) și celui informal (care folosește pe ăsta, ăla): sunt obligat să vă acord protecție și vă asigur această protecție (166); v-ați asumat

[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
aceste efecte negative (188); acest penele (41, 144); nu intra pe ușa aia de grasă (72); poliție din asta (158). Posibilitatea de așezare a demonstrativului atât înaintea nominalului (această încercare), cât și după acesta (încercarea aceasta) se corelează cu o focalizare scalară: mai slabă la demonstrativul în antepoziție, mai puternică la demonstrativul în postpoziție datorită cumulului de determinări (articol hotărât și demonstrativ). O strategie specială de focalizare demonstrativă a unui adjectiv constă în inserția demonstrativului aferezat cel între adjectiv și substantiv

[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
înaintea nominalului (această încercare), cât și după acesta (încercarea aceasta) se corelează cu o focalizare scalară: mai slabă la demonstrativul în antepoziție, mai puternică la demonstrativul în postpoziție datorită cumulului de determinări (articol hotărât și demonstrativ). O strategie specială de focalizare demonstrativă a unui adjectiv constă în inserția demonstrativului aferezat cel între adjectiv și substantiv. Acest procedeu arhaic (Ștefan cel Mare, Prâslea cel Voinic), considerat în regres (Avram 1986: 105; observația este, cred, corectă pentru limba scrisă) este astăzi reactivat, în

[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
aferezat cel între adjectiv și substantiv. Acest procedeu arhaic (Ștefan cel Mare, Prâslea cel Voinic), considerat în regres (Avram 1986: 105; observația este, cred, corectă pentru limba scrisă) este astăzi reactivat, în limba vorbită, uneori pentru a marca individualizarea prin focalizare obligatorie (fratele cel mare - emisiunea "Big Brother"; față de fratele (mai) mare a plecat de acasă), alteori pentru a atrage prin focalizare "arhaizată" valori expresive: albumul cel nou (Magic FM, 6.VI.2008); vestea cea mare (Cristian Brancu, Antena 2, 4

[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
observația este, cred, corectă pentru limba scrisă) este astăzi reactivat, în limba vorbită, uneori pentru a marca individualizarea prin focalizare obligatorie (fratele cel mare - emisiunea "Big Brother"; față de fratele (mai) mare a plecat de acasă), alteori pentru a atrage prin focalizare "arhaizată" valori expresive: albumul cel nou (Magic FM, 6.VI.2008); vestea cea mare (Cristian Brancu, Antena 2, 4.VIII.2008); emisiunea cea frumoasă (Mircea Badea, Antena 3, 2.VII.2008), fata cea rea (spot publicitar, Europa FM, 12,VIII

[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
care vi l-am spus↑ ((inspiră)) însemnează că toți cei încadrați tre să se bucure de încrederea președintelui↑ (IVLRA: 153). 3.10. Cuantificarea totalizatoare Uneori adjectivele pronominale nehotărâte și negative își convertesc funcția de cuantificare într-o funcție discursivă de focalizare a unui nominal, care capătă proeminență discursivă prin totalizare, exagerare, hiperbolă: caroseria e toată terminată (41); toată vila era plină numai cu....(56); îți strică tot chefu (90); vă întreb pe dumneavoastră pe toți și ne întrebăm pe toți (256

[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
terminată (41); toată vila era plină numai cu....(56); îți strică tot chefu (90); vă întreb pe dumneavoastră pe toți și ne întrebăm pe toți (256). O particularitate structurală a limbii române, dubla negație, este valorificată discursiv ca procedeu de focalizare în construcții de tipul nu + verb.....+ adjectiv pronominal negativ + nominal, în care adjectivul negativ, suprimabil, focalizează prin redundanță nominalul determinat: n-am nicio pretenție (105)/n-am pretenții; n-aveți nicio graniță (106)/n-aveți graniță; nu se pune problema

[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
unul de proporții; Rezultatul este unul de invidiat. Comparând construcțiile cu expletiv cu structurile corespondente fără expletiv (Rezultatul a fost pozitiv; Politica este a esteticului, 258; Eșecul a fost de proporții; Rezultatul este de invidiat) se observă o diferență de focalizare a elementului rematic (pozitiv, a esteticului, de proporții, de invidiat). 4. CONSOLIDAREA OPOZIȚIEI FORMAL/INFORMAL În lucrările de cultivare a limbii dinainte de 1990, norma limbii literare scrise era prezentată ca model dezirabil pentru limba vorbită, din care lucrările de cultivare

[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
formale. În conversație, colocvialitatea tinde să relaxeze regulile adresării politicoase, în timp ce, în discuțiile formale, sistemul ierarhic întărește uzul pronumelor de politețe. Pe lângă selecția propriu-zisă a formelor, gradul de deferență poate fi negociat și prin alte procedee lexico-gramaticale. În conversația informală, focalizarea deferenței și readucerea în actualitate a relației discursive dintre interlocutori se face prin însoțirea formei de persoana a II-a plural a verbului prin pronumele de politețe și prin repetarea pronumelui personal: A: da. deci dumneavoastră NU aveți calitatea să

[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
constând în aportul mare al contextului în decodarea semnificației. 7 Secvențele din parantezele drepte explică semnificațiile vehiculate implicit. 8 Pentru dublarea pronominală, vezi GALR I: 206; GALR II: 432, 3.3.3 9 În acest articol folosesc termenii tematizare și focalizare în accepția lor curentă din analiza discursului. Tema reprezintă informația veche din discurs, plasată cel mai adesea în partea stângă a enunțului, față de remă, care reprezintă informația nouă în discurs, plasată, adesea, în partea dreaptă a enunțului. Prin focus/element

[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]