5,879 matches
-
rog, ieșiți din strictețea indiscutabilă și înțelegeți că nu apologia e calea spre crimă, ci cauționarea instituțională. Ar trebui, paradoxal, să mă bucur că îi dați funcției poetice atâta importanță. De la Croce la Ceaușescu, nimeni nu a luat un sceptru folcloric în mâna-i republicană. Și, de la Croce la dumneavostră, nimeni nu a dat mai multă importanță celor spuse decât celor făcute. (Și mă refer la Croce, nu la Heidegger, ca să vă menajez!) Ați deschis terenul implantării în România, la nivel
SCRISOARE DESCHISĂ PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI, DOMNUL KLAUS IOHANNIS de DARIE DUCAN în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368889_a_370218]
-
a Sindicatelor.La această mare manifestare au participat zeci de edituri și scriitori din toată țara.Din Cluj-Napoca au fost prezente editurile Ecou Transilvan și Limes, iar în Cetate se desfășura un frumos spectacol de folclor cu participarea unor ansambluri folclorice din județul Alba. În cadrul acestei frumoase manifestări s-a desfășurat ediția 8-a a Festivalului Internațional “Alb-Umor “, momente interactive cu copii, activități expoziționale și lansări de carte. La aceste acțiuni cu cartea au participat și scriitorii clujeni Cornel Udrea, Antonia
SCRIITORI CLUJENI LA SĂRBĂTOAREA CĂRȚII DE LA ALBA IULIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369026_a_370355]
-
premergătoare festivalului. Este nu numai o onoare faptul că Sorin Zlat a fost invitat, anul acesta, să susțină un recital în cadrul unui eveniment de această amploare, dar și o șansă în a reprezenta România și a face cunoscută muzica noastră folclorică, transpusă în limbajul jazzului contemporan. *** Jacksonville Jazz Festival este un eveniment cu o tradiție de peste 30 de ani, care atrage peste 55.000 de spectatori, anual. Renumiți artiști ai genului, precum Dizzy Gillespie, Miles Davis, George Benson, Al Jarreau, Michael
NEW YORK -SORIN ZLAT ACEEAŞI SCENĂ CU CHICK COREA TRIO ŞI THE COMMONDORES LA JACKSONVILLE JAZZ FESTIVAL de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369032_a_370361]
-
subțirel cu forme însă generoase bine proporționate, mai cu seamă, mersul ei. Avea un anumit fel senzual natural în mișcări, și o voce foarte plăcută, caldă, expresivă, o anumită muzicalitate în felul de a vorbi. Cânta și foarte frumos, muzică folclorică, participa la concursuri și era apreciată pentru acest talent. Era îndrăzneață, însă plină de tact și cu mult bun simț. Când râdea se vedea că e o fire deschisă, reușind să ne molipsească imediat cu veselia sa, cu râsul ei
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
lui Puiu Răducan este preluată parcă din mentalitatea colectivă arhaică, folclorul fiind resortul livresc ce ne transpune elegant, indirect, în mijlocul basmelor, reinterpretate în manieră modernă. Da, nu este aici nici un fel de exagerare, autorul cărții fiind un iubitor de literatură folclorică, un bun cunoscător al vechilor povești românești. Imaginea femeii din poemele acestuia o regăsim uneori în arhetipul Ilenei Cosânzene sau al zânei dintr-un alt tărâm, redefinite în formule contemporane: „ Stau încordat precum vioara./ Ba, câteodată-s fără amintiri./ Ce
PUIU RĂDUCAN SAU CĂUTAREA FEMEII DIN VIS DE PROFESOR DR. MIHAELA RĂDULESCU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371013_a_372342]
-
nici la București nu există o clasă de nai ca la Chișinău? Vasile IOVU: Marele naist Gheorghe Zamfir și alți naiști ca Stanciu Radu Simion au absolvit școala populară de artă. Exista și o clasă de nai, bazată pe piese folclorice. În cazul nostru, al basarabenilor, drama ruperii de la Țară, înstrăinarea ne-a făcut să fim mai perseverenți. Ca să nu ne pierdem legătura cu țara, trebuia să reînviem nestematele folclorului, valorile și tradițiile populare. În muzică, ca și în literatură, arte
LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEŞTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369759_a_371088]
-
tehnica cuvintelor noi și încearcă să stabilească o înrâurire asupra sa din partea literaturii germane”. Ideile lansate de Miron Cristea sunt valabile și astăzi în mare parte, fie că vorbesc depre formația poetului, fie despre tipurile de poezie (,,poezia de inspirație folclorică și ... poezia filozofică”; poezia de dragoste, poezia socială, satirică), despre ,,spiritul critic al poetului”, ,,spiritul satiric și zeflemitor” (față de ,,poezia fără conținut, lipsită de ideal și scrisă într-un limbaj stâlcit”), ori despre ,,influența schopenhaureană” care a reprezentat „hrană sufletească
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
pomul atât de bogat cu fructe al muzicii populare românești? Împreună am primit în anul 2005 premiul revistei „Ambasador”, în anul 2009 premiul revistei „VIP” pentru „Cel mai iubit șlagăr”, în anul 2010, de asemenea, premiul revistei „VIP”, categoria „Cuplul Folcloric”, la Sala Palatului, Gala muzicii populare românești, în anul 2011 premiul pentru „Cel mai iubit șlagăr”, organizat de Etno TV împreună cu Ministerul Culturii, în anul 2012 „Premiul Special” la ediția a doua a Galei muzicii populare românești. Aurel V. ZGHERAN
TRAIAN ŞI VALERIA ILEA. CONTRA CELOR CE COMBINĂ CÂNTECELE CU NIMICUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369892_a_371221]
-
glastra cu flori spirituale a neamului românesc, au fost mângâiate cu glasul Artemizei Bejan, un glas de catifea ce va rămâne întipărit în memoria afectivă a celor ce prețuiesc și urcă la suflet cântecul adevărat, curat și valoros, pur muzical folcloric și cu toate caratele nestematelor din zăcământul bunăstării noastre spirituale”, rostea la telefon, indicându-mi să scriu, la dispariția artistei, maestrul Benone Sinulescu. Rămâne gol de cuvânt graiul în aceste momente când un neam își conduce spre despărțire, cu pasul
ARTEMIZA BEJAN REÎNTOARCERI PESTE PRAGUL UITĂRII LA ZĂCĂMÂNTUL BUNĂSTĂRII SPIRITUALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370376_a_371705]
-
zi, cineva de la radio, cu numele Alexandru Damian, care peregrina prin țară pentru descoperirea de interpreți să o remarce într-un spectacol, la Rădăuți. Solicitată să vină la București, i se oferă ocazia de a fi propulsată în lumea muzical folclorică profesionistă, aceasta fiind ocazia de a fi prima doinitoare din Suceava în măreția unui spectacol de scenă de prestigiu național. A interpretat „Bade de pe Remezan”, într-un moment de cruce a drumurilor de destin al ei, dintre care l-a
ARTEMIZA BEJAN REÎNTOARCERI PESTE PRAGUL UITĂRII LA ZĂCĂMÂNTUL BUNĂSTĂRII SPIRITUALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370376_a_371705]
-
ocazia aniversării a 55 de ani de activitate a ansamblului sucevean. Dumnezeu să o odihnească în pace!” La rându-mi, îmi reprim neatenția ce era cât pe ce să mă conducă la o ocolire a acestei mari interprete de muzică folclorică a zonei Bucovinei, de nu s-ar fi întâmplat să mă întrebe maestrul Benone Sinulescu dacă am cuprins-o în cartea mea. Nu-mi trecuse prin minte aceasta, o spun pentru că nu pot să mi-o iert. Pe de altă
ARTEMIZA BEJAN REÎNTOARCERI PESTE PRAGUL UITĂRII LA ZĂCĂMÂNTUL BUNĂSTĂRII SPIRITUALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370376_a_371705]
-
urmele frumuseții din tinerețe, cunoștea și recita din memorie, probabil, volume întregi de poezii vechi și foarte frumoase; a făcut-o până la aproape nouăzeci de ani, când s-a prăpădit..., iar cu ea odată și o adevărată comoară literară și folclorică. Lui moș Ghețu, un bătrânel pus pe șotii tot timpul, îi plăcea să facă fel de fel de farse, de glume, uneori chiar nu prea plăcute pentru unii care nu prea știau să reacționeze sau mai săraci cu duhul pentru
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
2. VIRGIL STAN *Mangalia: DE-AȘ PUTEA VIAȚA ÎNTOARCE - Viața știută și neștiută a îndrăgitei interprete de muzică populată din Târgu Jiu Maria Mirela LOGA (roman, A5 manșetat, 256 pagini) Peste douăzeci de premii mari obținute în concursuri și festivaluri folclorice, pretutindeni în țară, au însemnat pentru Maria Loga o frumoasă recunoaștere din partea specialiștilor și i-au adus, în timp, aplauze și flori, dar mai ales dragostea publicului. Începând cu acel premiu I din o mie nouă sute șaptezeci și șase la
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 11 MAI 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370464_a_371793]
-
Dintre produsele culinare, tradiționale, prezente, de obicei, la târgurile și sărbătorile noastre, întâlnim turta dulce, pregătită și adusă la târg de Onu Elisabeta, Bascov, județul Argeș. Cei pasionați de cântecul și dansul românesc, au avut posibilitatea de a urmări spectacolul folcloric, susținut de formațiile artistice: „Dorulețul”, „Bobocica”, „Brădulețul”, „Corulețul”, „Ciuleandra”, din județele: Argeș, Vâlcea, Gorj. Târgul de la Horezu a adunat de pe tot cuprinsul țării oameni uniți de dragostea pentru munca făcută cu migală și pricepere, respectul pentru tradiții, creativitate, înclinație către
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
a tuturor ipostazelor feminine din creația brâncușiană, semnificând „apogeul celorlalte capodopere”, toate exprimând „pricepere, chibzuință, prudență, purtare de om așezat”, acestea constituindu-se în „virtuți atribuite pământului” („Cumințenia ...”- o sinteză) și, în același timp, o chintesență pură „a surselor arhetipale (folclorice, mitice, legende și primitivism), unde arta africană, neagră, mitologia greacă și înțelepciunea tibetană se reunesc fecund”. Un ultim capitol (Creatorul - demiurg, o fantezie) surprinde personalitatea artistului văzut ca un „demiurg și mag, zămislitor, a-toate-făcător”, obsedat mereu de „grija pentru perfecțiune
FASCINAȚIA CAPODOPEREI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369394_a_370723]
-
surprinzând ,,miticismul, farseurul, gogomanul, „raisonneurul, amicul”, pentru ca nuvelele, mult discutate, explicate și analizate de-a fir-a-păr, cam din aceeași perioadă să releve „alienarea și tragi comicul[...]cu aer de farsă neagră”. Etapizarea creației caragialiene se încheie cu „epica de inspirație folclorică[...]unde comicul e convertit în tragic, iar realul are pete fantastice.” Părerea lui ȘVM despre opera caragialiană este aceea că ,,este, certamente, comică” și că are ca fundament principiile clasicismului, iar Scriitorul este un „geniu histrionic”, cu o ,,evidentă instabilitate
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
de ei și pe noi de noi! Neamul românesc are lângă trupul și sufletul său un suflet și un trup ca grâul și aurul lui: muzica populară și interpretul - știm, cei mai pretențioși în termeni separă muzica populară de muzica folclorică, dar noi luăm spicul cu totul deoarece e treaba „grânarilor” melosului (popular ori folcloric) să depoziteze fructul de grâu, bob după bob. Una dintre apreciatele artiste moldovence, parte a acestui trup și acestui suflet ce fac front comun cu iubitorii
VASILICA TĂTARU. CÂNTECELE, O SĂRUTARE PE GÂND de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370616_a_371945]
-
său un suflet și un trup ca grâul și aurul lui: muzica populară și interpretul - știm, cei mai pretențioși în termeni separă muzica populară de muzica folclorică, dar noi luăm spicul cu totul deoarece e treaba „grânarilor” melosului (popular ori folcloric) să depoziteze fructul de grâu, bob după bob. Una dintre apreciatele artiste moldovence, parte a acestui trup și acestui suflet ce fac front comun cu iubitorii lor, poartă un nume căruia-i revine incontestabil un înalt merit în alinarea adâncă
VASILICA TĂTARU. CÂNTECELE, O SĂRUTARE PE GÂND de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370616_a_371945]
-
viață de om dăruită muzicii universale, naiului, folclorului românesc, naturii și multor altor pasiuni ca scrisul și pictura, fac din maestrul Gheorghe Zamfir unul dintre cei mai remarcabili artiști ai planetei. Este autor a peste 300 de lucrări în stil folcloric, cameral, coral, vocal, instrumental și simfonic; a vândut peste 120 de milioane de discuri în toată lumea, are peste 160 de albume înregistrate, și peste 100 de discuri de aur și de platină, alături de nenumărate distincții și onoruri la nivel mondial
MAESTRUL GHEORGHE ZAMFIR + 100, ÎN CONCERT EXTRAORDINAR, LA SALA PALATULUI! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370716_a_372045]
-
vocea auctorială subiectivă și vocea comunității, care se exprimă prin credințe, obiceiuri, folclor, activități specifice zonei. Așadar, dincolo de frumusețea lirică de necontestat, ne ancorăm și în frumusețea realității satului de munte. Povestioarele au fost publicate separat în numerele publicației Caiete folclorice Argeș și au atras încă de la început atenția prin stilul scrierii (un Creangă muntean în variantă feminină) și prin modul raportării la viața consătenilor. Grafica deosebită a fost realizată de nepoata autoarei, Andreea Bădescu. Cartea Cameliei Sighiartău oferă prilejul unei
POVESTIOARE DE ŢĂRĂNCUŢĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370726_a_372055]
-
literari de dincolo de Prut, din țara noastră, spun că eu sunt un poet vetust, pașoptist. Sunt niște minciuni și ei știu că spun minciuni și asta mă supără cel mai mult. Eu am spus că eu vin din tradiția noastră folclorică și clasică, dar eu sunt un poet modern, ca expresie și ca simțire. Și, ca exemplu, dacă nu vă supărați, vă spun un poem din două strofe, pe care l-am scris nu azi, ci pe la începutul anilor șaptezeci, în
„POEZIA MEA VINE DIN MAREA SINGURĂTATE ŞI GREAUA SUFERINŢĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369617_a_370946]
-
arăta întreg peisajul din depresiunea Huedinului. Elevii ieșeau de la școală și se îndreptau spre Căminul Cultural. La intrarea în acest lăcaș de cultură ne-au întâmpinat profesorii Doina Pop și Ionel Pop, acei neobosiți animatori culturali care au creat ansamblul folcloric „ Mugur de dor“, în urmă cu 32 de ani, și care, de mai bine de 10 ani, organizează Festivalul Național de Folclor “Mugur de Dor “. În fața unei săli pline, manifestarea a fost deschisă de profesoarea Doina Pop, care în cuvântarea
DOINA MĂRGHITA; ÎNTOARCERE ÎN AMINTIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362564_a_363893]
-
N.Iorga ”Învățătura ta e a ta, numai când o dai altora. După deschiderea făcută de profesoara Doina Pop a urmat un frumos spectacol susținut de Ansamblul “Mugur de dor “, condus de inimosul profesor și animator cultural Pop Ionel, program folcloric pe care, noi clujenii, îl văzusem cu câteva săptămâni în urmă la Cenaclul “Artur Silvestri “, care ne-a emoționat atunci, ca și acum. Talentul, verva și spontaneitatea tinerilor din acest ansamblu m-a făcut să-mi amintesc de ce spunea poetul
DOINA MĂRGHITA; ÎNTOARCERE ÎN AMINTIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362564_a_363893]
-
urcă în creștetul lui, devin clare, mari și lucitoare. Întocmai, Andra cunoaște repede triumful înstelat de mici glorii, zi cu zi crescătoare și tot mai justificate de valoare. La unsprezece ani a câștigat premiul I la Festivalul Concurs de Interpretare Folclorică „Toamna arieșeană”. Despre călătoria care a urmat pe drumul auroral al muzicii ușoare e și mult, e și puțin de vorbit. Mult pentru că-i pavat cu pietrele rare ale succesului, puțin pentru că a pășit pe el foarte repede și l-
ANDRA. DRAGOSTEA, GUVERNANTA STĂRILOR SUFLETEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362753_a_364082]
-
copilăriei din Dealul Viilor; imagini ce-mi sunt vii pe retina ochilor și mă fac să retrăiesc fiecare clipă ca și atunci în armonia instrumentelor muzicale care ne fac mai veseli când le ascultăm, fiindcă sunt flori din „Grădina Raiului Folcloric” cărora iscusitul românle-a dat glas strălucitor. Referință Bibliografică: RIDICÂND CORTINA TIMPULUI / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1856, Anul VI, 30 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
RIDICÂND CORTINA TIMPULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370137_a_371466]