1,316 matches
-
ureligie. Teoreticienii timpurii ca Edward Burnett Tylor și Herbert Spencer au propus conceptul de animism, în timp ce arheologul John Lubbock a folosit termenul de "fetișism". Între timp, savantul în religie Max Müller a teoretizat că religia a început în hedonism și folcloristul Wilhelm Mannhardt a sugerat că religia în început în "naturalism", prin care afirma explicații mitologice ale evenimentelor naturale . Toate aceste teorii au fost îndelung criticate; nu există nici un consens larg cu privire la originea religiei. În cea mai mare parte a evoluției
Istoria religiilor () [Corola-website/Science/320628_a_321957]
-
acesta scria: "Toți știți, amici lectori că "" nici nu sfâșie, nici nu rănește. Ghimpele înțeapă, deșteaptă spiritul și îndreaptă moravurile. Este adevărat că pe ici pe colo, cei înghimpați essală câte un of". Dintre colaboratorii revistei au ieșit în evidență folcloristul Gheorghe Dem Theodorescu, care a fost redactor al revistei între 1869 și 1875, și scriitorul I. L. Caragiale. Gheorghe Dem Teodorescu a debutat în revistă, sub pseudonimul "Ghedem", publicând în numărul din 17 mai 1870 pamfletul "“Animale politice - Maimuța”", care se
Ghimpele () [Corola-website/Science/320793_a_322122]
-
s-au săvârșit în fosta biserică evanghelica (luterana). În anul 1996, s-a format Parohia "Sf. Împărați Constantin și Elenă" prin desprinderea din Parohia "Nașterea Sf. Ioan Botezătorul" din Siret. În curtea bisericii, pe latura de sud, se află bustul folcloristului și etnografului român Simeon Florea Marian (1847-1907), membru al Academiei Române, care a fost preot la Siret în perioada 1877-1883. Printre preoții care au păstorit aici menționam pe Gheorghe Piotrovschi (1811-1886) - paroh, Simeon Florea Marian (1847-1907) - preot (1877-1883), Constantin Sbiera - paroh
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Siret () [Corola-website/Science/317434_a_318763]
-
schima cea mare, primind numele de schimonah de Daniil. El s-a retras ca pustnic (sihastru) într-o zonă împădurită ascunsă și greu accesibilă, înspre munte, în apropierea vărsării pârâului Vițău în râul Putna. La începutul secolului al XX-lea, folcloristul și istoricul Dimitrie Dan (1856-1927), membru al Academiei Române, a cules o legendă populară în care se vorbește de retragerea pustnicului Daniil în aceste locuri. Această legendă a fost publicată în revista „Șezătoarea” din Fălticeni. "„S-a hotărât să se tragă
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
în veac”"). În Evul Mediu, acest drum a fost folosit de tătari în incursiunile lor de jefuire a satelor din Moldova și din Transilvania. În toponimia locală există și astăzi „Drumul Tătarilor”, care avea o ramificație ce trecea prin Vama. Folcloristul Simion Florea Marian a publicat în 1879 o legendă locală intitulată "„Românca și tătarii”", pe care a auzit-o de la mai mulți români din satul Vama, în care se povestește despre salvarea satului și a locuitorilor de către o vămeancă, care
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
(n. 31 decembrie 1858, Roșia Montană - d. 25 iulie 1945, Sibiu) a fost un folclorist român, membru corespondent al Academiei Române din 1904. Prin activitatea sa de cercetător și culegător al creațiilor populare, a adus o însemnată contribuție la dezvoltarea folcloristicii române, urmând cultul înaintașilor pentru literatura populară. A fost interesat cu precădere de creațiile populare
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
de Avram Iancu. A urmat studiile teologice și a fost numit preot capelan la Roșia Montană. A avut o fiică, Ana Balint, mama lui Enea Hodoș. Locuitorii din Roșia Montană vorbeau cu însuflețire despre faptele sale și-i cântau cântecul: Folcloristul s-a putut mândri și cu rudele din partea tatălui, fiindcă străbunicul său, Ioan Popovici poreclit „Hodoș”, a fost și el preot. Interesant este faptul că numele folcloristului derivă dintr-o poreclă, „"hod"” în limba maghiară însemnând pastor. Vasile, unul din
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
din Roșia Montană vorbeau cu însuflețire despre faptele sale și-i cântau cântecul: Folcloristul s-a putut mândri și cu rudele din partea tatălui, fiindcă străbunicul său, Ioan Popovici poreclit „Hodoș”, a fost și el preot. Interesant este faptul că numele folcloristului derivă dintr-o poreclă, „"hod"” în limba maghiară însemnând pastor. Vasile, unul din fiii lui Ioan Popovici, de asemenea preot, a fost bunicul lui Enea Hodoș și tatăl lui Iosif Hodoș. Spre deosebire de înaintașii săi ce se dedicaseră preoției, Iosif Hodoș
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
dintr-o poreclă, „"hod"” în limba maghiară însemnând pastor. Vasile, unul din fiii lui Ioan Popovici, de asemenea preot, a fost bunicul lui Enea Hodoș și tatăl lui Iosif Hodoș. Spre deosebire de înaintașii săi ce se dedicaseră preoției, Iosif Hodoș, tatăl folcloristului, a ales o altă cale devenind om politic și scriitor. Iosif Hodoș, împreună cu Alexandru Papiu-Ilarian și cu Simion Bărnuțiu, a studiat Dreptul în Italia, la Padova, unde cei trei au obținut doctoratul, spre bucuria și mândria părintelui Balint, care îi
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
Se întoarce la Sibiu, unde va rămâne până în anul 1945, când se stinge din viață, în 25 iulie. În cimitirul central din acest oraș, se află mormântul său, a cărui înfățișare nu dezminte modestia de o viață de om a folcloristului." S-a stins ușor ca o candelă pe sfârșite,cel ce a fost profesorul scriitorul și gazetarul Enea Hodoș.În fața sicriului care cuprinde osemintele sale pământești,sîntem stăpâniți de fiorul morții și ne dăm seama cât de severă și de
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
scoale normale și clase inferioare secundare", "Manualul de gramatică și cetire pentru preparandii, școale medii și civile", "Elemente de istoria literaturii pentru școlile normale și cele minoritare". A editat "Mic dicționar (către cititori)", cu scopul de a contribui, după cum însuși folcloristul mărturisește, „"la înfăptuirea unității naționale culturale și la unificarea limbii"”. Comparând cuvintele din "Micul dicționar" cu cele din dicționarele de azi, observăm că unele și-au schimbat sensul, iar altele au dispărut din vorbirea curentă, devenind arhaisme. Pe unele dintre
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
Biblioteca poporală a Tribunei" și "Calendarul poporului". E. Hodoș a colaborat atât la ziar, cât și la aceste două publicații anexe cu schițe și traduceri. Articolele scrise de E. Hodoș în publicațiile vremii se referă la culegerile și studiile unor folcloriști ca Pompiliu Pârvulescu, Tudor Pamfile, Tit Bud, Alex. Vasiliu și alții, la unele monografii ca cea a mitropolitului Andrei Șaguna întocmită de Ioan Lupaș. Alte articole le închină memoriei anumitor oameni ca Filaret Musta, întemeietorul celei mai vechi organizații din
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
de aceasta: "„Taciturn și om de modestie rară, E. Hodoș n-a făcut niciodată caz de prieteniile lui literare, sau de succesele lui publicistice.”" Cu toată varietatea activității pe care a desfăsurat-o, E. Hodoș este considerat în primul rând un folclorist. I se atribuie pe bună dreptate această calitate, ținându-se seama de părerile sale cu privire la literatura noastră populară și de preocupările folcloristice pe care le-a avut. Consideră că "„Literatura poporală înfățișează exact modul de a simți, a gândi și
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
și trăsăturile lui generale. Această viziune largă este pusă la lumină de însăși aria culegerilor sale, care cuprinde Banatul, o parte din Ardeal, unele localități din Oltenia și din Serbia. Prin tot ceea ce a realizat în decursul vieții ca scriitor, folclorist, publicist, traducător sau om al școlii, Enea Hodoș a reușit să mențină vie flacăra culturii românești.
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
ctitorită de un conducător politic local, care stăpânea acest teritoriu înainte de mutarea principalei reședințe domnești la Suceava. Nicolae Iorga presupune că feudalul ar fi purtat numele de Mirăuță și sugera că biserica ar trebui numită “a Mirăuțului”, în loc de Biserica Mirăuților. Folcloristul Simeon Florea Marian a auzit o legendă orală relatată de mai mulți români din Suceava cu privire la întemeierea orașului și a Bisericii Mirăuți. El a publicat-o în "Calendariul pe anul 1886 Redigeat și edat de Societatea Academică Ortodoxă" (Cernăuți, 1886
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
de 12 noiembrie 2009, se numește Parcul Profesor Ioan Nemeș. Pe teritoriul său sunt amplasate busturile lui Ciprian Porumbescu și Petru Rareș și Monumentul eroilor suceveni. Alte parcuri din zona centrală sunt: Parcul Simion Florea Marian (în fața casei memoriale a folcloristului), Parcul Drapelelor (în apropierea Palatului de Finanțe) și Parcul Trandafirilor de lângă Palatul de Justiție (unde se găsesc busturile lui Costache Negri, Mihail Kogălniceanu și Alecu Russo). În 1971 au fost construite Magazinul Universal „Bucovina” și Complexul „Moda”, două edificii ce
Centru, Suceava () [Corola-website/Science/328915_a_330244]
-
mergând din sat în sat, peste patru sute de basme semnate de el, care s-au publicat în numeroase rânduri din 1886 până azi, fără întreruperi. Pentru această operă de culegere și publicare a basmelor populare, se numără printre cei dintâi folcloriști europeni, alături de Andersen sau frații Grimm. Comoara pe care o reprezintă basmele mallorquine a trezint de la început interesul atât în Mallorca cât și în afara ei, motiv pentru care au fost traduse în spaniolă, germană, engleză, franceză, română, cehă și rusă
Antoni Maria Alcover i Sureda () [Corola-website/Science/325512_a_326841]
-
în veac”"). În Evul Mediu, acest drum a fost folosit de tătari în incursiunile lor de jefuire a satelor din Moldova și din Transilvania. În toponimia locală există și astăzi „Drumul Tătarilor”, care avea o ramificație ce trecea prin Vama. Folcloristul Simion Florea Marian a publicat în 1879 o legendă locală intitulată "„Românca și tătarii”", pe care a auzit-o de la mai mulți români din satul Vama, în care se povestește despre salvarea satului și a locuitorilor de către o vămeancă, care
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
copilul care plângea și i-a anunțat pe locuitorii satului de venirea tătarilor, pentru ca aceștia să ia măsuri de apărare. În satul Vama au existat în decursul timpului mai multe biserici ortodoxe. Astfel, pe baza spuselor unor martori oculari, preotul folclorist Simeon Florea Marian (1847-1907) afirmă în lucrarea ""Inscripțiuni de pe manuscripte și cărți vechi din Bucovina"" (Suceava, 1900) că în partea de jos a satului Vama de Jos exista în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea o biserică de
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
până la 1897, datorită filologului G. D. Teodorescu, Petrea Șolcan lăutarul pare a fi unica minte care înmagazinează, cu atâta ușurință, o întreagă literatură poetică; iată că, o altă întreprindere, de natură folcloristică, evidențiază o întreagă serie de lăutari, care, prin folcloristul Christian Țapu, profesor la școala normală din Tulcea, ajutat de câțiva membri ai unei comisiuni folcloristice, instituită de ministrul Spiru Haret, la 1897, Ion Odor, Ion Ionescu, Al. Hodoș, C. Notara, dau la iveală un considerabil material de peste 5.000
Petrea „Crețul” Șolcan () [Corola-website/Science/324301_a_325630]
-
(n. 18/31 martie 1915, Pianu, Alba - d. 17 octombrie 2008, Sibiu) a fost un etnolog și folclorist român, apropiat al lui Lucian Blaga, autor a peste 200 de studii despre arta tradițională, folclor, magie populară și etnomedicină. Elev deopotrivă al lui Lucian Blaga, al lui Dimitrie Gusti și al lui Romulus Vuia, a fost profesor universitar la
Gheorghe Pavelescu () [Corola-website/Science/325613_a_326942]
-
(n. 28 ianuarie 1887, Comloșu Mare, Timiș, Austro-Ungaria, d. 2 iulie 1963, București) a fost un etnolog, etnograf, antropolog și folclorist român. În 1923 a întemeiat Muzeul Etnografic al Transilvaniei, cel dintâi muzeu etnografic din România. În 1929, a întemeiat Parcul Etnografic Național din Cluj, care îi poartă astăzi numele, cel dintâi muzeu etnografic în aer liber din România. A întemeiat
Romulus Vuia () [Corola-website/Science/325614_a_326943]
-
intitulată "Society for the Prevention of People Being Buried Alive" (în ). Credința în vampir, un mort viu care rămâne în mormântul său în timpul zilei și iese la pradă pe timp de noapte a fost atribuită, uneori, înmormântării unor persoane vii. Folcloristul Paul Barber a susținut că incidența înmormântării de persoane vii a fost supraestimată și că efectele normale ale descompunerii trupurilor sunt confundate cu semne de viață. Povestirea subliniază această fascinație prin afirmația naratorului că adevărul poate fi mai terifiant decât
Îngropat de viu (povestire) () [Corola-website/Science/325704_a_327033]
-
narator și de ascultător. Termenul se "urban" se folosește pentru a le deosebi de legendele din foclor aparținând credințelor străvechi, care nu mai sunt de actualitate. Termenul "urban legend" (legendă urbană) a fost folosit prima dată în anul 1968, de către folcloristul american Richard Dorson, care definea legenda urbană ca o "povestire modernă care nu s-a petrecut niciodată și este povestită ca și cum ar fi fost adevărată". Un rol mare în popularizarea denumirii l-a avut Jan Harold Brunvand, care a folosit
Legendă urbană () [Corola-website/Science/325765_a_327094]
-
(n. 27 februarie 1916, Ludișor, județul Brașov - d. 26 septembrie 2010, Galați) a fost filolog și folclorist, unul dintre întemeietorii învățământului universitar gălățean. În decursul timpului, prof.univ.dr. a fost decan al Facultății de Filologie din Galați (1962-1973), rector al Institutului Pedagogic din Galați (1973-1974) și unul dintre primii prorectori ai Universității din Galați (1974-1981). Fost elev al
Ioan Brezeanu () [Corola-website/Science/325235_a_326564]