2,594 matches
-
internațională (EZ, internet, 2008), Este grețos cum sfânta suburbana mass-medie dă tonul injuriilor ("Cotidianul", internet, 2008) etc. 2.2.4. Tiparul flexionar [ĭe - ĭ (baĭe - băĭ)[ este slab în româna actuală În raport cu tiparul analizat sub 2.2.3, apar diferențe fonetice (se realizează în condițiile unei finale vocalice de radical alta decât vocala palatală i-), morfologice și de productivitate. Morfologic, în flexiunea articulată, la G-D singular, substantivele aparținând tiparului 2.2.4 se conformează, în româna actuală 22, regulii generale de
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
rondea, sanda; aici pot fi adăugate și cordea/cordelă, sardea/sardelă < it.), sunt mai vechi în limbă, iar unele dintre ele sunt ieșite deja din uz (croazea, livrea, pavea, soarea). Nenumărate neologisme provenind din franceză au preferat, în aceleași condiții fonetice ale finalei radicalului, includerea în alte tipare flexionare, schimbându-și sau nu genul: (i) Unele au trecut de la feminine la neutre, unde se încorporează, de preferință, în tiparul (e)ǔ/Ø - -uri și, mai rar, în tiparul (e)ǔ/Ø
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
-le, a cărei omonimie (plurifuncționalitate) în ansamblul sistemului este supărătoare, căci, în cadrul flexiunii aceluiași gen (femininul), -le marchează atât pluralul nearticulat (floricele, lalele, măsele), cât și pluralul articulat (casele, ferestrele, porțile)29. (b) Nu trebuie pierdut din vedere nici inconvenientul fonetic, rezultând din numărul mare de silabe pentru plural (4-5) și, mai ales, din repetarea, în forma articulată, a minimum două (uneori și trei) silabe identice, dintre care una reprezintă desinența de plural, iar alta, articolul de plural (vezi: rân-du-ne-le-le, tur-tu-re-le-le
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
altele din terminologia modei: basicuri, fake-uri (apud Stoichițoiu-Ichim 2007, 2008 - sub tipar). Toate cercetările recente privind acomodarea flexionară a împrumuturilor englezești și franțuzești subliniază aceeași preferință pentru tiparul neutru în -uri, care, cu mici excepții, este selectat indiferent de trăsăturile fonetice ale finalei radicalului, de condiționări stilistice sau de altă natură 31. Tiparul în -uri este general, în cazul preluărilor accidentale, așa cum indică materialul conținut în Ștefănescu, Corpus, 2002, care înregistrează limbajul informal, colocvial, al jargonului informaticii ("computereza"): pierd rooturile ălea
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
următoarele: - S-a observat 34 că avantajul cel mai mare al acestui tipar îl creează desinența -uri, a cărei particularitate este de a nu induce alternanțe în radical, permițând păstrarea intactă a bazei, atât ca accentuare, cât și ca formă fonetică, ceea ce asigură, implicit, acomodarea facilă a radicalelor împrumutate. - S-a observat, de asemenea, rolul de "clasificator flexionar"35 al acestui flectiv, care, nefiind prezent decât în flexiunea substantivului, asigură nu numai încadrarea unui cuvânt în paradigma pluralului, ci, concomitent, și
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
gen, fie cu substantive feminine (substanțe detartrante, propoziții relative), situație în care, deși își schimbă genul, păstrează de la adjectiv forma de plural în -e. - Se subordonează acestui tipar și unele împrumuturi recente, dintre care cele mai numeroase presupun o condiționare fonetică 39, fiind terminate în -er; vezi recentele: cleanere*, *bannere, *blistere, *CD-playere, *CD-writere, containere, *cuttere, *diptere, *flippere*, *hochpartere, mailere*, *markere, *mastere, *pacemakere, *pagere, *pickhammere, *playere, *plottere, *postere, printere*, *promptere, *recordere, *scanere, schoonere, *servere, *sound blastere, sprinklere, timere*, *tonere, *trailere, twistere*, vouchere
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
trailere, twistere*, vouchere* (unele sunt înregistrate în DOOM2; altele - cele notate cu asterisc la finalul cuvântului -, sunt prezente numai în Dragomirescu 2005a și Stoichițoiu-Ichim 2007, 2008 - sub tipar). Mult mai mai puțin numeroase substantive primesc pe -e și în afara condiției fonetice stabilite (*bancomate, *constructe, *fișete, *fotomodele, *gazoducte, *oleoducte, *parteneriate, *perfuzoare, *serclaje, *sterilete). Pentru unele din ultima categorie, în adaptarea lor flexionară a intervenit atracția exercitată de forme existente în limbă (gazoducte, oleoducte, după modelul lui conducte; perfuzoare, după modelul formațiilor neutre
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
ĭu - iĭ (consiliu - consilii, remediu - remedii)] este, astăzi, fragil și inactiv Deși susținut printr-un număr mare de substantive, toate împrumuturi, tiparul în discuție continuă, ca și în perioada/perioadele anterioară/e, să dea semne de fragilitate. Fragilitatea are cauze fonetice, apărând ca urmare a unor tendințe fonetice manifestate în toată istoria limbii române, constând, pe de o parte, în fragilitatea diftongilor, iar, pe de alta, în tendința de pierdere a finalei vocalice -u41. Semnele de fragilitate se manifestă prin orientarea
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
astăzi, fragil și inactiv Deși susținut printr-un număr mare de substantive, toate împrumuturi, tiparul în discuție continuă, ca și în perioada/perioadele anterioară/e, să dea semne de fragilitate. Fragilitatea are cauze fonetice, apărând ca urmare a unor tendințe fonetice manifestate în toată istoria limbii române, constând, pe de o parte, în fragilitatea diftongilor, iar, pe de alta, în tendința de pierdere a finalei vocalice -u41. Semnele de fragilitate se manifestă prin orientarea spre celelalte două tipare ale neutrelor: consoană
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
numeroase apariții: ambulator - 43700 de apariții; comentar/comentarul - 9800 + 929 de apariții; municip/municipul - 573; onorar/onorarul - 1180 + 170; purgator/purgatorul - 505 + 132; rechizitor/rechizitorul - 195 + 199, ca să nu mai vorbim de aproape generalul servici (1.670.000 de apariții). Fonetic, cele mai vulnerabile rămân tot formațiile terminate în -riu43. - O modificare de normă care merge în direcția impunerii unei forme a tiparului respectiv (în DOOM2: atriu/atrium - atrii/atriumuri apare o inversare a preferințelor în raport cu DOOM1) privește un singur substantiv
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
de apariții ale formei matrici, 12100 de apariții ale formei elici și chiar 4 apariții ale formei bisectori). 2.4.2. Crește spectaculos clasa invariabilelor totale Clasa invariabilelor totale este constituită din formații neologice foarte recente, neadaptate încă la sistemul fonetic și morfologic românesc, al căror semn de neadaptare îl constituie preluarea formei ca atare, de cele mai multe ori, o formă cu finală vocalică (accentuată sau neaccentuată), pentru care există o dificultate fonetică de a-și atașa enclitic desinența de plural și
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
din formații neologice foarte recente, neadaptate încă la sistemul fonetic și morfologic românesc, al căror semn de neadaptare îl constituie preluarea formei ca atare, de cele mai multe ori, o formă cu finală vocalică (accentuată sau neaccentuată), pentru care există o dificultate fonetică de a-și atașa enclitic desinența de plural și articolul. DOOM2 înregistrează forme invariabile precum: ● Pentru masculine, cele mai multe sunt formații terminate în vocală, accentuată sau neaccentuată, sau semivocala -ǐ; vezi substantivele: *avocado "plantă", bebe/ bebe, bebi, chulo, cowboy, cruzeiro, daimio
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
acestor utilizări, și anume: creșterea rolului mijloacelor analitice și al contextului în recuperarea informației gramaticale de caz și de număr. La rândul ei, creșterea ponderii mijloacelor analitice face posibilă preluarea fără limite a împrumuturilor, oricât de stranii și de îndepărtate fonetic ar fi de sistemul românesc. De aici, și "forța de asimilare" (puterea de a introduce împrumuturi) extraordinară a limbii române, în ciuda restricțiilor pe care sistemul flexionar al acestei limbi îl impune. Fenomenul invariabilității substantivului poate fi pus în legătură și
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
fenomenul similar al invariabilității adjectivelor 50. Ambele, și substantivul, și adjectivul, vădesc o perturbare cu urmări mai importante în cadrul sintaxei grupului nominal românesc, determinând creșterea, în ansamblul sistemului, a ponderii mijloacelor contextuale în defavoarea celor flexionare. 3. SITUAȚIA ACTUALĂ A ALTERNANȚELOR FONETICE ÎN FLEXIUNEA SUBSTANTIVULUI În româna actuală, în stadiul cel mai recent de limbă, nu s-au produs modificări privind sistemul alternanțelor fonetice, care continuă să funcționeze cu trăsăturile anterioare 51, în sensul că este mai conservator în privința alternanțelor consonantice, dar
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
românesc, determinând creșterea, în ansamblul sistemului, a ponderii mijloacelor contextuale în defavoarea celor flexionare. 3. SITUAȚIA ACTUALĂ A ALTERNANȚELOR FONETICE ÎN FLEXIUNEA SUBSTANTIVULUI În româna actuală, în stadiul cel mai recent de limbă, nu s-au produs modificări privind sistemul alternanțelor fonetice, care continuă să funcționeze cu trăsăturile anterioare 51, în sensul că este mai conservator în privința alternanțelor consonantice, dar continuă tendința de slăbire (de pierdere) a alternanțelor vocalice. 3.1. Desinența -i de la pluralul substantivelor masculine continuă a declanșa alternanțe consonantice
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
plural -e a neutrelor acționează, ca și în faza anterioară de limbă, regulat în ce privește alternanțele consonantice, dar neregulat în ce privește alternanțele vocalice. Astfel, declanșează alternanțele consonantice c/č și g/ğ (barbituric - barbiturice, esofag - esofage). Sub aspectul alternanțelor vocalice, în condiții fonetice apropiate, aceeași alternanță vocalică uneori se produce (epiteliom - epitelioame, care înlocuiește mai vechiul epiteliom - epiteliomuri; papilom - papiloame; *antiinflamator - antiinflamatoare etc.), iar alteori, nu (simptom - simptome, hexapod - hexapode). 3.4. Desinența de plural -uri continuă a se atașa în condițiile menținerii
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
apropiate, aceeași alternanță vocalică uneori se produce (epiteliom - epitelioame, care înlocuiește mai vechiul epiteliom - epiteliomuri; papilom - papiloame; *antiinflamator - antiinflamatoare etc.), iar alteori, nu (simptom - simptome, hexapod - hexapode). 3.4. Desinența de plural -uri continuă a se atașa în condițiile menținerii fonetic intacte a radicalului, păstrându-și, astfel, marele avantaj flexionar în raport cu celelalte desinențe ale pluralului. Puținele excepții (aramă - arămuri, blană - blănuri, iarbă - ierburi, mătase - mătăsuri, mâncare - mâncăruri, otravă - otrăvuri, sare - săruri, treabă - treburi, verdeață - verdețuri etc.), conținând alternanțe vocalice, privesc numai
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
otrăvuri, sare - săruri, treabă - treburi, verdeață - verdețuri etc.), conținând alternanțe vocalice, privesc numai femininele în -uri, nu și neutrele, și sunt formații mult mai vechi în limbă 53. Autenticul plural neutru în -uri n-a produs și nu produce alternanțe fonetice. 4. RECAPITULARE - Dintre masculine, tiparul e-i este (aproape) inactiv în româna actuală. - Dintre feminine, tiparele ă-e vs ă-i își continuă specializarea de registru stilistic. Tiparul e-i, fără a fi foarte productiv, continuă a fi activ. Tiparul i-
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
în româna actuală. - Dintre feminine, tiparele ă-e vs ă-i își continuă specializarea de registru stilistic. Tiparul e-i, fără a fi foarte productiv, continuă a fi activ. Tiparul i-e - iĭ este extrem de puternic. Tiparul ĭe - ĭ este fragil fonetic și foarte slab ca productivitate. Tiparul voc. acc. - le a devenit totalmente mort. - În cazul neutrelor, crește fără margini ponderea numerică și funcțională a tiparului Ø -uri și continuă a-și manifesta fragilitatea fonetică și slăbiciunea tiparul ĭu - iĭ. - Singularul
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
puternic. Tiparul ĭe - ĭ este fragil fonetic și foarte slab ca productivitate. Tiparul voc. acc. - le a devenit totalmente mort. - În cazul neutrelor, crește fără margini ponderea numerică și funcțională a tiparului Ø -uri și continuă a-și manifesta fragilitatea fonetică și slăbiciunea tiparul ĭu - iĭ. - Singularul acceptă introducerea unei noi desinențe (-o la masculine); pluralul, în schimb, manifestă o clară tendință de respingere a lui -s și o tendință de slăbire a ponderii desinenței feminine -le. Pluralele "duble", cu -s
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
substantiv genul neutru. Cu celelalte două sensuri aparține femininului. 38 Relativele prezintă o ambiguitate asemănătoare celei de la nota 38, semnificând fie "pronume", fie "propoziție". Numai cu sensul "pronume relativ", aparține neutrului; cu celălalt sens aparține femininului. 39 Aspecte ale condiționării fonetice (finala cuvântului) și morfematice (prezența sufixelor) au fost observate de Brâncuș (1978/2007:34). Restricția fonetică în -er funcționează în continuare și chiar se adâncește în aspectul recent al limbii; vezi și Dragomirescu (2005: 119). 40 Extinderea neutrului pentru animate
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
de la nota 38, semnificând fie "pronume", fie "propoziție". Numai cu sensul "pronume relativ", aparține neutrului; cu celălalt sens aparține femininului. 39 Aspecte ale condiționării fonetice (finala cuvântului) și morfematice (prezența sufixelor) au fost observate de Brâncuș (1978/2007:34). Restricția fonetică în -er funcționează în continuare și chiar se adâncește în aspectul recent al limbii; vezi și Dragomirescu (2005: 119). 40 Extinderea neutrului pentru animate personale (cf. Avram 1997: 17), proces timid, destul de recent (fotomodele, VIP-uri, missuri, staruri), are, printre
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
-uri precum întreaga clasă a siglelor). Pentru altele, explicațiile sunt mai puțin clare (vezi missuri, staruri; de observat forma monosilabică). Unele forme au fost acceptate de normă (vezi staruri, VIP-uri), în timp ce altele nu aparțin încă normei (missuri). 41 Fragilitatea fonetică a tiparului este semnalată de mult în limbă; cf. Iordan (1943: 25-27). 42 Aceeași este și soarta adjectivului corespunzător (tratament ambulator). 43 Aceeași observație făcea Iorgu Iordan (Iordan 1943: 25), semn că procesul fonetic, după mai bine de șase decenii
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
aparțin încă normei (missuri). 41 Fragilitatea fonetică a tiparului este semnalată de mult în limbă; cf. Iordan (1943: 25-27). 42 Aceeași este și soarta adjectivului corespunzător (tratament ambulator). 43 Aceeași observație făcea Iorgu Iordan (Iordan 1943: 25), semn că procesul fonetic, după mai bine de șase decenii, a rămas același. 44 Pentru istoria acestui cuvânt, vezi Dimitrescu (2004−2005). 45 Un proces similar s-a produs în istoria recentă a limbii, când numeroase formații neologice cu finală vocalică și-au atașat
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
cazuală este preluată de regent, deși nerecomandabile, sunt frecvente în limbajul administrativ și în jurnalistică. Pentru detalii, vezi Dindelegan (2008c - sub tipar). 50 Pentru descrierea acestui fenomen, vezi Dediu, în volumul de față, p. 51 Pentru tendințele în manifestarea alternanțelor fonetice vezi Guțu Romalo (1985: 140-143). 52 La Philippide (1928), etnonimele circulau cu formele albaneji, albanejii (vezi Philippide, 1928: 785, 786, 799, 800, 802, albanejilor, 785, 799, francejii, 388), pentru ca, după numai 12-15 ani, la Pușcariu 1940 și Iordan 1943, să
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]