3,085 matches
-
de raportare este constituit din nivelul propriilor performanțe anterioare ale elevului). Prin coroborarea celor trei criterii (la care se mai pot adăuga și altele), se ajunge la o altă clasificare, devenită clasică: evaluarea cumulativă (sau sumativă) și evaluarea continuă (sau formativă). Analiza comparativă realizată de I.T. Radu (1988) pune în evidență următoarele note și caracteristici ale celor două mari strategii: evaluarea cumulativă se realizează prin verificări parțiale, încheiate cu aprecieri de bilanț asupra rezultatelor, pe când cea continuă se face prin verificări
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
evaluarea sumativă se apreciază rezultatele, prin compararea lor cu scopurile generale ale disciplinei, iar în evaluarea continuă se pleacă de la obiectivele operaționale concrete; evaluarea sumativă exercită în principal funcția de constatare a rezultatelor și de clasificare a elevilor, pe când evaluarea formativă are funcția prioritară de clasificare, dar nu definitivă, prin lăsarea unui câmp deschis sancționărilor apreciative viitoare; primul tip de evaluare generează atitudini de neliniște și stres în rândul elevilor, iar al doilea tip determină relații de cooperare între profesori și
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
atât avantaje, cât și dezavantaje, astfel încât cele două moduri nu trebuie să fie utilizate în chip autarhic, exhaustiv, ci prin îmbinare și complementare. Ceea ce se pierde eventual printr-o strategie se câștigă prin cealaltă. În concepția lui B.S. Bloom, evaluarea formativă este acel tip de evaluare ce se realizează pe tot parcursul unui demers pedagogic, este frecventă sub aspect temporal și are ca finalitate remedierea lacunelor sau erorilor săvârșite de elevi. „Evaluarea formativă nu-l judecă și nu-l clasează pe
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
prin cealaltă. În concepția lui B.S. Bloom, evaluarea formativă este acel tip de evaluare ce se realizează pe tot parcursul unui demers pedagogic, este frecventă sub aspect temporal și are ca finalitate remedierea lacunelor sau erorilor săvârșite de elevi. „Evaluarea formativă nu-l judecă și nu-l clasează pe elev. Ea compară performanța acestuia cu un prag de reușită dinainte fixat” (Meyer, 2000, p. 25). În opinia lui Landsheere, evaluarea formativă are drept țintă să identifice situațiile în care elevul întâmpină
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
ca finalitate remedierea lacunelor sau erorilor săvârșite de elevi. „Evaluarea formativă nu-l judecă și nu-l clasează pe elev. Ea compară performanța acestuia cu un prag de reușită dinainte fixat” (Meyer, 2000, p. 25). În opinia lui Landsheere, evaluarea formativă are drept țintă să identifice situațiile în care elevul întâmpină o dificultate, în ce constă aceasta și care sunt căile de depășire. Acest mod de a evalua nu se finalizează numaidecât prin note sau clasificări. Perrenoud (1998, p. 120) apreciază
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
țintă să identifice situațiile în care elevul întâmpină o dificultate, în ce constă aceasta și care sunt căile de depășire. Acest mod de a evalua nu se finalizează numaidecât prin note sau clasificări. Perrenoud (1998, p. 120) apreciază că evaluarea formativă este aceea care „îl ajută pe elev să învețe și să se dezvolte, altfel spus, care participă la regularizarea învățării și dezvoltării în sensul unui proiect educativ”. Evaluarea formativă este orientată spre ajutorarea elevului în mod operativ. Evaluarea sumativă vizează
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
prin note sau clasificări. Perrenoud (1998, p. 120) apreciază că evaluarea formativă este aceea care „îl ajută pe elev să învețe și să se dezvolte, altfel spus, care participă la regularizarea învățării și dezvoltării în sensul unui proiect educativ”. Evaluarea formativă este orientată spre ajutorarea elevului în mod operativ. Evaluarea sumativă vizează clasificarea și atestarea progreselor elevilor. Ea va arăta gradul de realizare a obiectivelor, fie comparându-i pe elevi între ei, fie raportând performanțele obținute la standardele așteptate. Gilbert de
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
de inteligență, iar acest scor este plasat într-o distribuție statistică: performanța unui individ este judecată printr-o raportare la performanța altuia, distribuția performanțelor constituind norma. Redăm în tabelele de mai jos o succintă recapitulare a trăsăturilor ce caracterizează strategia formativă și cea normativă a contextualizării evaluării (cf. Meyer, 2000, p. 41). Evaluarea formativătc "Evaluarea formativă" Evaluarea normativătc "Evaluarea normativă" Referențialul în conformitate cu care se face evaluarea se schimbă în cele două situații (vezi și Kerlan, 1988, p. 20). Obiectele măsurate în
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
judecată printr-o raportare la performanța altuia, distribuția performanțelor constituind norma. Redăm în tabelele de mai jos o succintă recapitulare a trăsăturilor ce caracterizează strategia formativă și cea normativă a contextualizării evaluării (cf. Meyer, 2000, p. 41). Evaluarea formativătc "Evaluarea formativă" Evaluarea normativătc "Evaluarea normativă" Referențialul în conformitate cu care se face evaluarea se schimbă în cele două situații (vezi și Kerlan, 1988, p. 20). Obiectele măsurate în cazul evaluării normative sunt produsele, selectate uneori arbitrar de profesori. În situația evaluării formative se
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
Evaluarea formativă" Evaluarea normativătc "Evaluarea normativă" Referențialul în conformitate cu care se face evaluarea se schimbă în cele două situații (vezi și Kerlan, 1988, p. 20). Obiectele măsurate în cazul evaluării normative sunt produsele, selectate uneori arbitrar de profesori. În situația evaluării formative se vor avea în vedere procesele care generează produsele respective. Procesul va fi înțeles nu ca simplă temporalitate, ci ca suite de determinări cauzale și metodologice (conținuturi antrenate, metode desfășurate, resurse puse în joc etc.). Temă de rezolvat Descrieți cum
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
să răspundă pe viitor unui program de instruire. 3. După momentul în care se integrează în desfășurarea procesului didactic, putem identifica trei strategii: - evaluarea inițială, realizată la începutul demersurilor instructiv-educative, pentru a stabili nivelul la care se situează elevii; - evaluarea formativă, care însoțește întregul parcurs didactic, organizând verificări sistematice în rândul tuturor elevilor din toată materia; - evaluarea sumativă, care se realizează de obicei la sfârșitul unei secvențe mai lungi de instruire. 4. După statutul subiectului în dispozitivul evaluativ, putem identifica trei
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
moment dat. Este o judecată definitivă, care certifică sau sancționează calitatea celui evaluat, care se produce „la termen” (fiind o evaluare finală) și se bazează pe informații obținute în urma unui test, examen ori cumulând datele obținute în timpul evaluării continue; - evaluarea formativă - nu certifică o etapă, ci permite ameliorarea rezultatelor, revenirea asupra celor învățate pentru a le corecta și a facilita trecerea spre o altă etapă. Este orientată spre un ajutor imediat și încearcă să coreleze caracteristicile elevului (inclusiv nevoile, interesele sale
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
trecerea spre o altă etapă. Este orientată spre un ajutor imediat și încearcă să coreleze caracteristicile elevului (inclusiv nevoile, interesele sale) cu caracteristicile conținuturilor de învățat. Se desfășoară cu regularitate și este utilizată în luarea deciziilor privind activitatea continuă. Evaluarea formativă are un scop prioritar pedagogic, iar evaluarea sumativă se centrează pe un scop instituțional și social. Prima se face în clasă, subliniază Minder (2003, p. 281), iar a doua se realizează în timpul unei situații de interogare sau de examen. În
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
caracteristicile celor două ipostaze ale evaluării, în opinia autorului menționat. Unii autori aduc în atenție și un alt concept, cel de evaluare formatoare. Este cazul lui G. Nunziati (1991) și Geneviève Meyer (2000), care vin cu sublinieri noi. Dacă evaluarea formativă facilitează învățarea, iar cadrul didactic orientează și conduce elevul, în cadrul evaluării formatoare inițiativa de învățare și, implicit, de evaluare aparține elevului, ce reflectează asupra rezultatelor activității sale. Profesorul îi urmărește evoluția, oferindu-i sprijin și îndrumare. Evaluarea formativă nu garantează
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
Dacă evaluarea formativă facilitează învățarea, iar cadrul didactic orientează și conduce elevul, în cadrul evaluării formatoare inițiativa de învățare și, implicit, de evaluare aparține elevului, ce reflectează asupra rezultatelor activității sale. Profesorul îi urmărește evoluția, oferindu-i sprijin și îndrumare. Evaluarea formativă nu garantează de la sine că elevul a învățat, deoarece vine din afara sa. Rolul său prioritar este cel de reglare a activității cu ajutorul profesorului. Evaluarea formatoare este mult mai eficientă, pentru că vine din propria inițiativă a celui care învață și se
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
diferenția două tipuri de referate: - referatul de investigație științifică independentă, bazat pe descrierea demersului unei activități desfășurate în clasă și pe analiza rezultatelor obținute; - referatul bibliografic, bazat pe informarea documentară, biografică. Caracteristicile esențiale ale referatului sunt: - are un pronunțat caracter formativ și creativ, reușind să înglobeze zone întinse de conținut; - are un profund caracter integrator, atât pentru procesele de învățare anterioare, cunoștințele disciplinare și interdisciplinare, cât și pentru metodologia informării și a cercetării științifice, fiind în acest fel o modalitate de
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
a căuta o soluție la exigențe și complexități diferite. Elevul trebuie să facă dovada înțelegerii cerințelor temei, a soluției adoptate, a generalizării sau transpunerii acesteia în alt context. Caracteristicile esențiale ale investigației constau în următoarele aspecte: - are un pronunțat caracter formativ; - are un profund caracter integrator atât pentru procesele de învățare anterioare, cât și pentru metodologia informării și a cercetării științifice, fiind în acest fel o modalitate de evaluare foarte sugestivă, precisă, intuitivă și predictivă; - are un caracter sumativ, angrenând cunoștințe
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
capacitatea de a sintetiza și de a realiza un produs. Portofoliul preia, prin unele elemente ale sale, funcțiuni ale altor instrumente evaluative care se „topesc” în ansamblul acestei metode. Această caracteristică va conferi portofoliului o evidentă valoare instructivă, dar și formativă. Pentru clasele primare, portofoliul nu constituie un instrument propriu-zis de evaluare. Acesta se poate constitui într-un element de motivare și de deschidere a apetitului de colectare a unor elemente relevante pentru cunoașterea și amplificarea experienței (artistice, științifice, tehnice etc.
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
puțin două dintre instrumentele prezentate; - se completează informațiile asupra comportamentului elevului din timpul activităților didactice; - se utilizează numai în cazul copiilor cu dificultăți de învățare. 4.3.7. Autoevaluareatc " 4.3.7. Autoevaluarea" O modalitate de evaluare cu largi valențe formative o constituie autoevaluarea elevilor. Autoevaluarea permite aprecierea propriilor performanțe în raport cu obiectivele operaționale în procesul autoevaluării; cu acest prilej, elevul va înțelege mai bine obiectivele și conținutul sarcinii pe care o are de rezolvat, modul în care efortul său de rezolvare
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
este concepută ca performanța tipică/medie realizabilă în primul rând în condițiile evaluării curente, din clasă (Stoica, 2001, p. 28). Principalele argumente pentru introducerea, adaptarea și utilizarea unor asemenea instrumente calitative în cazul aprecierii și notării curente sunt: - potențialul lor formativ în termeni de înțelegere și modelare a așteptărilor în ceea ce privește performanța dorită; - stimularea capacităților metacognitive și de autoevaluare a demersului individualizat, a performanței, a procesului de învățare în general, ca și a celui de evaluare în mod specific; - creșterea transparenței și
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
instrumentele de evaluare administrate, pentru a elimina eventualele blocaje constatate în formarea elevilor și pentru a asigura progresul școlar al fiecăruia dintre ei? În fiecare etapă de desfășurare a lecției sau unității de învățare apar specificate tipurile de evaluare (inițială, formativă, sumativă), iar la finalul fiecărei unități mai mari de învățare se alocă un timp special pentru evaluarea de tip sumativ. În unele sisteme de învățământ, se pot proiecta perioade speciale pentru realizarea evaluării. 5. Factori ai variabilității aprecierii și notăriitc
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
referă la unitatea de structură și de conținut la nivelul ansamblului și al fiecărei secțiuni în parte. Asta nu înseamnă că toți itemii trebuie să fie la fel; dimpotrivă, ei trebuie să fie diferiți, complementari, acoperind cât mai multe aspecte formative ale procesului de învățământ. Relația testului cu alte teste. Fiecare test are o identitate a lui, dar care trebuie să fie convergentă cu determinările purtate de alte teste. În nici un caz nu e nimerit să existe suprapuneri sau redundanțe în ceea ce privește
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
relație cu clasele comportamentale ale taxonomiilor educaționale și cu tipurile de învățare corespunzătoare. Astfel, solicitări de tipul: - când, unde, cât, ce, ce mărime etc. presupun reproducere; - în ce fel, cum, de ce au caracter reproductiv, dar realizează un progres în plan formativ, presupunând argumentări, transfer și înțelegere; - exemplifică, rezolvă, efectuează presupun aplicare; - demonstrează, clasifică, compară, în ce scop, cum îți explici sunt operațional logice; - soluții posibile, interpretează, având în vedere faptul că... sunt puternic formative, cultivă creativitatea (Radu, 2001, p. 219). E
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
reproductiv, dar realizează un progres în plan formativ, presupunând argumentări, transfer și înțelegere; - exemplifică, rezolvă, efectuează presupun aplicare; - demonstrează, clasifică, compară, în ce scop, cum îți explici sunt operațional logice; - soluții posibile, interpretează, având în vedere faptul că... sunt puternic formative, cultivă creativitatea (Radu, 2001, p. 219). E) Itemi de tip eseu Aceștia presupun elaborarea unor răspunsuri complexe, elevul dispunând de suficientă libertate în identificarea și semnificarea materialului, în adecvarea terminologiei, în complementarea răspunsurilor cu scheme, schițe, grafice etc. Dintre avantajele
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
1997, L’évaluation demystifiée, ESF Éditeur, Paris. 20. Holban, Ion, 1995, Testele de cunoștințe, Editura Didactică și Pedagogică, București. 21. Hotyat, F., 1962, Les examens. Les moyens d’évaluation dans l’enseignement, Éditions Bourrelier, Paris. 22. Kerlan, Alain, 1988, „Évaluation formative et éducation scientifique”, Rencontres pédagogiques, nr. 22, număr tematic („Evaluer pour former”). 23. Landsheere, Gilbert de, 1971, Évaluation continue et examens. Précis de docimologie, Éditions Labor, Bruxelles. 24. Landsheere, Gilbert de, 1975, Evaluarea continuă. Examene, E.D.P., București. 25. Landsheere, Viviane
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]