1,578 matches
-
tot, și: „Astfel de cărți aș tot cumpăra...” Când auxiliarul urmează temei de infinitiv a verbului, sintagma este dislocabilă prin pronume, personale sau reflexive: „Duce-m-aș și m-aș tot duce.” „Fă, armăsăroaicelor, legați-vă câinele, mânca-l-ați fript!” (M. Preda) Perfect Reprezintă potențialul cu valoare de ireal. Este un timp de relație. Situează acțiunea în trecut, prezentând-o ca nerealizabilă, din perspectiva unei alte acțiuni, posterioare: „Dar o să-mi ia! spuse apoi cu un glas de parcă i-ar
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ce mă împilă.” (M. Eminescu) • expresii verbale: „De-oi urma să scriu în versuri, teamă mi-e ca nu cumva Oamenii din ziua de-astăzi să mă-nceapă a lăuda.” (M. Eminescu) „Îmi vine să râd fără sens Și-i frig și burează.” (G.Bacovia) • locuțiuni verbale: „El iar privind de săptămâni, / Îi cade dragă fata.” (M. Eminescu) Predicatul verbal dezvoltat realizează planul semantic, complex, al predicației prin doi termeni verbali (sau cu originea în verb). Actualizarea planului semantic global al
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbale) sau expresiei impersonale. Identitatea de predicat a verbului (locuțiunii verbale) este marcată prin flexiune, considerată în ea însăși; existența morfemului de timp-mod este consecință și indiciu al dezvoltării funcției de predicat: „Îmi vine să râd fără sens / Și-i frig și burează.” (G. Bacovia) Nucleul predicațional bimembrutc "Nucleul predica]ional bimembru" Manifestarea relației de interdependență variază în funcție de subtipurile sale structurale. În interiorul nucleului cu structură implicită, relația de interdependență rămâne închisă în planul semantic al predicatului. Identitatea funcțional-sintactică a predicatului este
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Acum totul e un vis trecător, spulberat de vânt. Soarele se ascunde pe undeva, căci stăpâna Toamnă îl amenință cu vânturi grele care să șteargă parcă razele lui calde și blânde. Gâzulițe și țânțari vezi mai rar, căci afară-i frig și îngheață. Licuricii fosforescenți luminează prin ierburile vestejite. Dar așa numita Doamnă își învelește teritoriile cu veșmântul său, se așază pe un scaun, ia un toc și o foiță subțire pe care îți scrie cu aur istoria. Dar unde, nu
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
se pun, alternativ, o prună uscată fără sâmburi, o felie de bacon fin tăiată, apoi o bucată de smochină, o bucată de caisă uscată și, iar, o bucată de bacon. Procedăm așa până terminăm toate bețele de frigărui, apoi le frigem la grătar și le servim fierbinți, rumenite bine, până devin crocante. Atenție: Fructele care se așază pe frigărui trebuie să le ținem 1 oră în apa în care am adăugat 3 linguri de coniac, ca să se înmoaie. Rețeta nr. 33
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
foarte mici de piept de pui sărate ușor și bine piperate, apoi le tragem prin sosul de soia si alune pisate. Le așezăm într-o tavă de aragaz unsă cu unt și le lăsăm la rumenit pînă pieptul este bine fript și alunele aurii. Le așezăm pe farfurii plate câte 4 bucăți de frigărui. Sunt un deliciu, alături de o vișinată de casă moldovenească. Poftă bună! Rețeta nr. 47 Sos Bachamel Ingrediente: 3 linguri unt, 3 lingurițe făină, 2 cești lapte, sare
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
o țuică fiartă. Se pune pe platou jumări mari de porc sau de cocoș gras, slănină afumată cu ceapă roșie, brânză de burduf felii, hamsii (peștișori afumați) la grătar, mici românești proaspeți făcuți pe grătar la cărbune, șoric de porc fript pe grătar și făcut rulouri, jumătăți de nucă decojite, mere ionatane 8 - 10 bucăți. Acest platou este specific românesc și aspectuos, apetisant. Poftă bună! Rețeta nr. 74 Aluat pentru pateuri calde umplute cu orice umpluturi Ingrediente: 400 g brânză de
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
albă - franzelă. Friganele: Tăiem 12 felii de franzelă nu prea groase pe care le înmuiem bine în ½ l lapte dulce, fierbinte și îndulcit foarte bine, apoi le trecem printr-un castron în care am bătut bine 3 ouă întregi. Le frigem apoi în ulei încins, pe ambele părți până devin aurii, în ulei puțin ca să nu fie grase. Aceste friganele sunt delicioase alături de soteul de mazăre de mai sus. Rețeta nr. 9 Budincă de cartofi la cuptor cu cârnăciori
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
pui sărată și pipărată, o bucățică de ceapă și o bucățică cârnat afumat lung de 2 cm. Facem această operațiune până terminăm de umplut bețișoarele și toată carnea de frigărui. Apoi într-o cratiță de teflon punem puțin ulei și frigem toate frigăruile pe rând. Când sunt fripte bine, așa calde cum sunt, le trecem prin maioneza amestecată cu muștar. Sunt la fel de apetisante ca și la iarbă verde aceste frigărui. Merge de minune un pahar de vin de Cotnari
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
ceapă și o bucățică cârnat afumat lung de 2 cm. Facem această operațiune până terminăm de umplut bețișoarele și toată carnea de frigărui. Apoi într-o cratiță de teflon punem puțin ulei și frigem toate frigăruile pe rând. Când sunt fripte bine, așa calde cum sunt, le trecem prin maioneza amestecată cu muștar. Sunt la fel de apetisante ca și la iarbă verde aceste frigărui. Merge de minune un pahar de vin de Cotnari numit „Voevod“. Rețeta nr. 29 Sărmăluțe în
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
surpriză Ingrediente: 8 cotlete de miel pentru 4 porții Sosul surpriză: 1 cană iaurt, un castravete tăiat în bucățele, 4 crenguțe de mentă verde, 5 - 6 căței de usturoi zdrobiți, sare, piper, felii de lămâie. Mod de preparare: Cotletele se frig pe un grătar încins. Când cotletele sunt bine rumenite, se toarnă peste ele sosul făcut din cele de mai sus: iaurt, castraveciori tocați mărunt , mentă, căței de usturoi, sare care se amestecă ca o pastă. Acoperim 5 minute totul și
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
la urmă se pune maioneza și se amestecă toate. Se așează într-un bol de sticlă și se ornează cu măsline mari negre desărate (fierte în apă). Rețeta nr. 84 Cotlet de batal cu sos glace Ingrediente: (pentru 4 porții): Frigem pe grătar cu cărbune 8 cotlete mari de batal sau berbec, este cea mai sănătoasă carne, apoi servim aceste cotlete pe farfurii preîncălzite câte 2 cotlete la o farfurie stropită cu sosul glace făcut din: o cană de supă concentrată
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
acest sos 3 linguri de compot de vișine (dar numai fructele se toarnă în sos). Separat în 2 linguri de unt puse într-o tigaie de teflon se rumenesc auriu fâșii se ficat de gâscă tăiate pe lung și se frig 2 minute la foc mic pe ambele părți bucățile de ficat de gâscă. Apoi servim pe 2 farfurii în felul următor. Pe fiecare farfurie se pun bucățile de pere fierte în zahăr. Peste pere se așează bucățile de ficat rumenite
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
mari negre. Rețeta nr. 87 Saramură cu macrou Ingrediente: 1 kg macrou, un sfert roșii decojite, 1 ardei iute, o căpățână usturoi, o legătură pătrunjel, piper, sare, vegeta o linguriță, o linguriță sare grunjoasă - mare. Mod de preparare: Peștele îl frigem la grătar și apoi îl așezăm într-un castron mai mare. Usturoiul îl facem mujdei și-l turnăm peste pește în castron, iar ardeiul iute îl tăiem rondele. Un sfert de roșii coapte pe grătar sau plită, le decojim, le
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
lapte, sare după gust, 3 linguri de smântână. Pentru friptură: Bucăți de carne de porc și bucăți de cârnat proaspăt, pe care le fierbem în apă cu puțină sare, iar când carnea este moale punem ulei sau grăsime și o frigem în aceeași cratiță. Mod de preparare: Sosul de hrean se face în felul următor: hreanul ras pe răzătoarea mică după ce a fost curățat îl opărim cu o căniță de apă clocotită ca să-i ia tăria. Separat punem într-o cratiță
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
o ceapă tăiată foarte mărunt. Cu această a treia umplutură, umplem curcanul pe care îl coasem apoi ca să nu iasă umplutura. Apoi așezăm curcanul uns din belșug cu unt, sare, piper și două căni de apă fierbinte și lăsăm la fript 4 ore în cuptor, stropindu-l din când în când cu sosul din tavă ca să fie pătrunsă bine carnea. Apoi când este moale și rumenit îl așezăm pe un platou mare și îl lăsăm să se răcească, dar între timp
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
cruce cu mănușile în mâini în 2001, de Ziua Națională. Corneliu Vadim Tudor semna cele mai devastatoare pamflete cu numele Alcibiade, nume de luptător grec. Ulterior, a trecut la Păcală. Cine poate să se judece cu Păcală? “Cine te-a fript?” îl întreabă Scaraoschi pe un supus care a fost la Moara Dracilor. “Singur Io”. Ion Caramitru l-a învățat pe Emil Constantinescu să repete gesturile lui Alexandru Ioan Cuza, domnul Unirii, care a pus bazele României moderne, personalitate intrată în
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Câte mirese ați împletit? - Cine le mai știe? Și-n Belgia am fost cu vreo 20 de ani în urmă. Le-am făcut colaci, le-am jucat colacii acolo, le-am făcut boace. Au adus un berbec și l-au fript. Nu le mai țin minte... - De ce lasă oșenii portul? - De ce-s proști! Nici nunțile nu mai sunt cum erau. Se-mbracă toți domnește într-o seară și gata! Se-mpletea în țăpte păru’ fetei seara. Și dimineața, îi puneam mărgelele
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
lui Hermes și Apollo, Grațiilor și lui Dionysos, Artemidei și lui Alpheios, lui Cronos și Rheaei (...) Astfel, toată dimineața, din Altis se înălța spre cer fumul de la jertfe, iar mulțimea, poposind din altar în altar, admira ofrandele, gusta din carnea friptă pe ruguri și-și îndrepta spre zei rugăciunile. . După-amiază, însoțiți de gymnaști și de rude, atleții se prezentau în fața statuii lui Zeus Horkios, unde, în prezența hellanodicilor și a mulțimii, jurau să lupte cu lealitate și să nu aducă nimănui
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
peste tot le-a plăcut acest fel de mâncare. Sandrine, însă, habar nu avea ce e acela borș. Cu- riozitatea feminină nu a avut, însă, zăgaz, și cele două au... atacat bolurile fără codeală. Michel, în schimb, care se mai... fripsese o dată, la nu știu ce mănăstire, s-a dovedit mai reținut. El le-a lăsat pe femei să testeze produsul. Abia după ce a văzut că reacția a fost pozitivă, a trecut și el la treabă. Până la urma, așa cum se și vede, totul
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
citează sfârleaza, rombul, arșicele și oglinda (Orphicomm Fr., 31). Episodul cel mai dramatic al mitului - anume faptul că după ce au sfâșiat copilul Titanii i-au aruncat mădularele într-un cazan, unde le-au pus să fiarbă și apoi le-au fript - era cunoscut, în toate amănuntele, în secolul al IV-lea; în plus, aceste amănunte erau amintite în legătură cu celebrarea Misterelor"24. Jeanmaire a arătat pe bună dreptate că fierberea într-o căldare sau trecerea prin foc constituie rituri inițiatice conferind imortalitate
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
cu ochii vezi/ Se-ncolăcește fumul,/Și-i pîlcă prin livezi.// Răsună, trist, de glasuri/Cîmpiile pustii,-/ Și pocnet lung, și chiot/S-aude-n deal la vii.// Cu-n zmeu copiii aleargă,/ Copil, ca ei, te vezi,/ Și plîngi... și-i frig de toamnă.../ Și-i pîlcă prin livezi”. Citești și, minus poate o notă, nu-ți amintește de nimeni. Evident, asta gîndim noi acum. Pentru noi, linia împletită care despărțea grafic cele două poeme desparte două epoci literare. Mă îndoiesc însă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cu finele perdele,/ Mă duc [cu regret, umilit, ca un exclus n. m.] pe străzi de gheață cu spuza lor de stele” 14). într-un poem tîrziu, amintirea unui „incident la bal” îl obsedează ca o ratare: „Ții minte?/ Orchestra frigea/ în bizare prevestiri,/ Balul.../ Cum am plecat de-acolo,/ Nu știu,-/ Sau tu că ai fi rămas/ în vacarmul monstru./ Noaptea/ Acea noapte.../ Ca din veacuri/ Sinistre...”15) însă poemul care ni-l arată nu numai pasionat de baluri, ci
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de îndrăgostiți însă? Dintre cei chinuiți de povara sentimentului, atinși de disperare. Siluetele lor se desenează, prima dată, în „Nervi de toamnă”: „E toamnă, e foșnet, e somn.../ Copacii, pe stradă, oftează;/ E tuse, e plînset, e gol.../ Și-i frig, și burează.// Amanții, mai bolnavi, mai triști,/ Pe drumuri fac gesturi ciudate -/ Iar frunze, de veșnicul somn,/ Cad grele, udate.// Eu stau, și mă duc, și mă-ntorc,/ Și-amanții profund mă-ntristează -/ îmi vine să rîd fără sens,/ Și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
burează.// Amanții, mai bolnavi, mai triști,/ Pe drumuri fac gesturi ciudate -/ Iar frunze, de veșnicul somn,/ Cad grele, udate.// Eu stau, și mă duc, și mă-ntorc,/ Și-amanții profund mă-ntristează -/ îmi vine să rîd fără sens,/ Și-i frig, și burează”2). Aparent, enigma „amanților” e incomprehensibilă. Ce altceva i-a provocat să iasă din case pe-o așa vreme, dacă nu decorul dezolant, evocator de analogii cu moartea? Poetul nu e doar observatorul agitației lor paroxistice, ci chiar
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]