1,835 matches
-
lei, și peste două zile am însoțit pe prietenii mei care au ridicat din bojdeuca lui Ion Creangă manuscrisele câte s-au mai găsit.” (Artur Gorovei: „Alte vremuri. Amintiri literare”, Folticeni, 1930, p. 65-67) Notăm că A. Bădărău era un fruntaș politic al Iașilor cu bună credibilitate; el explică socialismul ca stare de spirit, ca preocupare a „oamenilor de bine” cum s-ar zice astăzi, convingându-l pe vajnicul spion carpist să dea cele trei mii de lei pentru o revistă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Mihailidis, văduva unui fost reputat ministru, de origine socială neclară, iar filogermanii se întrunesc vinerea la nu mai puțin distinsa doamnă Angèle Mischianu, născută prințesa Baroni, nepoată a lui Talleyrand. În obiectiv e ținut mai mult primul salon, frecventat de fruntașii unor societăți parodiate chiar onomastic: Viitorul Latin, Protecția Maternală, Azilul Bătrânilor, Energia Femeii, Mângâierea Orfelinelor, Scutecul, Foaie Verde ș.a.m.d. Pretins patrioticele întruniri sunt, în realitate, reuniuni mondene, prilejuri de taifas, șuete frivole, bârfă și un paravan pentru idile
THEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290160_a_291489]
-
ridică fierbând.) Cațavencu: (ridicându-se și el) Ce vreau? Ce vreau? Știi bine ce vreau. Vreau ce mi se cuvine după o luptă de atâta vreme; vreau ceea ce merit în orașul ăsta de gogomani, unde sunt cel d-întâi... între fruntașii politici... Vreau... Tipătescu: (fierbând) Ce vrei? Cațavencu: (asemenea) Vreau... mandatul de deputat, iată ce vreau: nimic altceva! Nimic! Nimic! (după o pauză, cu insinuare caldă și crescândă.) Mi se cuvine!... Te rog!... Nu mă combate... Susține-mă... Alege-mă. Poimâine
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
intensă în oraș, în ambiția sa nemărginită de a parveni, de a ajunge în fruntea județului: "vreau ce mi se cuvine după o luptă de atâta vreme, vreau ceea ce merit în orașul ăsta de gogomani unde sunt cel dintâi ... între fruntașii politici". Parvenit, șantajist, grosolan, impostor, are ca deviză "scopul scuză mijloacele", pusă însă, din pricina inculturii, pe seama nemuritorului Gambeta, confundându-1 cu celebrul Machiavelli. Este înfumurat și impertinent atunci când stăpânește arma șantajului, dar devine umil, slugarnic și lingușitor atunci când pierde scrisoarea: "în
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
el... Dar la un moment dat a răspuns el de brigada noastră, care era o brigadă de puști... Fiind vanitos, țiganu’ Roman, plutonierul-major, dacă răspundea de brigada noastră când eram la cules de sfeclă, a ținut să ne scoată și fruntași, și cu ocazia asta am primit prima scrisoare. Așa era regula, ca atunci când eram fruntași, ceea ce Însemna că am făcut norma, ne dădea dreptul la scrisoare, la o carte poștală, În care scriam că „suntem sănătoși, ceea ce vă dorim și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
brigadă de puști... Fiind vanitos, țiganu’ Roman, plutonierul-major, dacă răspundea de brigada noastră când eram la cules de sfeclă, a ținut să ne scoată și fruntași, și cu ocazia asta am primit prima scrisoare. Așa era regula, ca atunci când eram fruntași, ceea ce Însemna că am făcut norma, ne dădea dreptul la scrisoare, la o carte poștală, În care scriam că „suntem sănătoși, ceea ce vă dorim și dumneavoastră și vă rugăm să trimiteți un pachet de 5 kilograme de alimente”. Atât: deci
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
că se punea problema dacă vor fi eliberați deținuții sau nu. Se gândeau dacă vor accepta reeducarea și cum o vor accepta și ce vor face... Și au fost câteva conferințe ținute Într-o sală de ședințe. Acolo, mai mulți fruntași politici o vorbit despre problemele politice... Au fost și care au respins orișice discuție, au fost care au vorbit și așa... Eu n-am apucat să vorbesc, că nu eram așa important... Dar a fost și un caz când un
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
marcat În mod deosebit? Da. Eram În Închisoare la Satu Mare, Într-o celulă cu niște oameni de naționalitate maghiară. Erau din localitatea Berveni, prima comună colectivizată total din țară. Și ei mi-au povestit de ce-au ajuns să fie fruntași pe țară cu colectivizarea: lângă localitatea lor era o așezare de moți. În zona asta, Carei-Satu Mare, s-au făcut colonizări: cu moți, cu maramureșeni, că erau pământuri multe, pustii, goale, rămase de la grofi... Și-au adus oameni săraci, și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Dan Drăghia la 20 aprilie 2007. Transcrierea, tehnoredactarea și editarea - Dan Drăghia. Interviul se află În AIO-IICCR, având cota 81. Cum ați ajuns dumneavoastră să fiți arestat? În ’47 a luat ființă lagărul de la Pitești, unde au fost internați toți fruntașii politici ai țării din partidele istorice: de la liberali, de la țărăniști... Au fost arestați și fruntașii Partidului Țărănesc din Râmnicu Vâlcea: Radu Livezeanu, șeful organizației PNȚ, Gușetoiu... și alții. Astfel că s-a organizat la noi În oraș un grup de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În AIO-IICCR, având cota 81. Cum ați ajuns dumneavoastră să fiți arestat? În ’47 a luat ființă lagărul de la Pitești, unde au fost internați toți fruntașii politici ai țării din partidele istorice: de la liberali, de la țărăniști... Au fost arestați și fruntașii Partidului Țărănesc din Râmnicu Vâlcea: Radu Livezeanu, șeful organizației PNȚ, Gușetoiu... și alții. Astfel că s-a organizat la noi În oraș un grup de tineri, dirijați de doamna Livezeanu, care să facă naveta Râmnicu Vâlcea - Pitești, ducând lunar alimente
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
XIV, nr. 195, 4 sep tembrie 1914, p. 1. marghilomanistă. Răspunzând unor acuzații că aceasta ar fi o gazetă „nemțească“, Bacalbașa ține să precizeze explicit, încă în primele numere ale ziarului, insistând asupra poziției sale independente: „Șeful partidului, cât și fruntașii lui au încredințat ziarul îngrijirii cuiva care nu este în stare să cunoască nici căile nemțești, nici cele turcești, care nu știe, după cum n-a știut niciodată în cariera lui unde sunt legațiile străine, în sfârșit, cineva care oricât de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în tihnă, uneori cu pretenții eseistice și chiar literare (în 1920: Supranaturalul și cabala, Despre reforma impozitelor. Impozitul progresiv, Atentatele celebre etc.). În toamna anului 1920 el are șansa să i se ofere un set de scrisori primite de fostul fruntaș al „fracțiunii li bere și independente“ din Iași, Nicolae Ionescu, decedat cu 15 ani mai înainte, dintre care va re pro duce câteva, comentân du-le, în cadrul rubricii sale (scrisori semnate de Aron Pumnul, C.A. Rosetti, Ion Bălăceanu, D.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Rosetti și apoi G. Panu) e înfățișată cu înțelegere și accente partizane, și o a doua parte (cu referire la evenimentele de după 1900), când încearcă să justifice - de data aceasta neconfirmat de cursul ascendent al istoriei - activitatea politică a unor fruntași conservatori, îndeosebi junimiști, incapabili, de fapt, de a înțelege și de a se adapta vremurilor noi care se anunțau. E însă surprinzător faptul că, implicat în anii de dinainte și de după 1880 în acțiunea de organizare a începuturilor mișcării noastre
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de raci fierți, pilaf de raci, pui fripți, fructe și alte felurite bunătăți. 1. Hotelul Concordia-veche (str. Smârdan nr. 42) a funcționat până în anii celui de-al Doilea Război Mondial; aici, în seara zilei de 23 ianuarie/4 februarie 1859, fruntașii partidei naționale au hotărât alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn și al Țării Românești. În 1872 hotelul avea 90 de camere, prețul lor fiind de 3-8 franci = lei pe zi; în clădirea hotelului se mai afla un restaurant cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în 1871 71 27. „Fracțiunea liberă (și nu liberală) și independentă din Iași“ se formase în ultimii ani ai domniei lui Al.I. Cuza, în mediul universitar ieșean, sub influența ideilor democratice și republicane ale lui Simion Bărnuțiu, unul dintre fruntașii Revoluției de la 1848 din Transilvania; el a fost profesor la Facultatea de Drept din Iași din 1856 și până în apropierea morții, întâmplată în 1864. Nicolae Ionescu, principalul exponent al acestei grupări liberale, era fratele cunoscutului agronom Ion Ionescu de la Brad
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
liberale ieșene s-a numărat și Ion Creangă. liberali de nuanța lui Mihail Kogălniceanu. Kogălniceanu însă nu mai avea partid, ci, odată cu detronarea lui Cuza, kogălnicenismul pierise. Pe frac ționiști conservatorii din București, adică „albii“, îi numeau: „roșiii din Moldova“. Fruntașii celor două partide în luptă erau: din partea conservatorilor de nuanțe diferite, o puternică pleiadă compusă din: prințul Dimitrie Ghica (Beizade Mitică), Lascăr Catargiu, general Chr. Tell, Petre Mavrogheni, general I.Em. Florescu, Gheorghe Costa-Foru, Nicolae Crețulescu, Vasile și Const. Boerescu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la alegerile pentru Cameră în 1875. Datorită acestor fapte, conservatorii erau priviți ca niște reacționari primejdioși. petiția de la iași În ziua de 2 mai 1871 un grup de oameni politici conservatori, în cap cu prințul Grigore Sturdza și cu toți fruntașii „Junimii“ literare: Petre Carp, Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, N. Pogor 32, D. Cornea etc. se constituie la Iași în partid și elaborează un program, numit „petiție-program“. Iată această Petiție-manifest, adresată corpurilor legiuitoare: „Domnilor senatori, Domnilor deputați, Noi subscrișii, alegătorii domniilor-voastre
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Memoriile, I, p. 93) s-a deplasat spre sinagoga nou construită și au devastat-o metodic, prințul Carol simțindu-se obligat să ofere 6000 de galbeni din caseta sa particulară pentru refacerea ei. 62. Adolphe Crémieux (1796-1880), om politic francez, fruntaș al Revoluției din 1848, președinte al Alianței israelite universale, creată în mai 1860, alianță care milita pentru recunoașterea drepturilor social-politice ale evreilor în țările în care aceștia se stabiliseră. Broșura amintită de Bacalbașa nu am aflat-o la Biblioteca Academiei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
80 lei pe lună. Berăria și birtul cu bucătăria germană a lui Grebert, mai târziu Oswald, în strada Câmpineanu colț cu strada Regală 232. Porții mari și mâncare bună. Dar mai ales bere vestită. Aici veneau să bea bere unii fruntași ai baroului și ai politicii precum advocatul liberal Tache Giani, mai târziu ministru al Justiției. Foarte vestite pentru cârnați și fripturi erau restaurantele și grădinile populare: „Leul și cârnatul“233, Herăstrăul 234, Zdrafcu 235, Bordeiul, mai târziu Floreasca 236. „Leul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cele mai multe victime ale acestor agresiuni erau femei măritate, femei cari de multe ori erau chiar la brațul bărbaților. Dar cine îndrăznea să se opună lui Ionel Isvoranu? Ionel Isvoranu întrebuința de multe ori pe acești vânzători cărora le distribuise numele fruntașilor partidului conservator de la guvern, în special ale miniștrilor. În adevăr, desele lui conflicte cu poliția îl arunca în opoziție. Una din formele acestei opoziții era aceea de a ridicula pe miniștri, dându-le numele vânzătorilor de ziare. Aceștia, când se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
portiera trăsurii domnitorului și sălta pe șea astfel încât să i se vadă pantalonii găuriți la partea cea mai intimă. De la paradă C.A. Rosetti trecu în arest. Dar păcăleala fusese făcută. Când am venit în București, C.A. Rosetti era fruntaș politic, iar cu păcăliturile se îndeletniceau alții. Unul foarte popular era N.T. Orășanu, scriitorul umoristic, om al zilei din acest punct de vedere 319. Nae T. Orășanu scria la Ghimpele, ziarul umoristic al opoziției liberale, proprietatea unui domn Stoenescu. În timpul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Iată de ce C.A. Rosetti personal nu avea simpatiile lui Ion Brătianu. Au trecut 50 de ani de atunci și cât de fundamental s-a schimbat ju decata socială. Cu cincizeci de ani în urmă, Cezar Bolliac era un mare fruntaș al presei române, iar C.A. Rosetti avea reputația unui scriitor mediocru. După jumătate de secol, despre directorul Trompetei Carpaților nu se mai vorbește, dar C.A. Rosetti a rămas pentru profesioniști și pentru țară unul dintre cei mai mari
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
După urma lui Scurtescu a rămas o dramă în versuri intitulată Rhea Silvia și un volum de versuri. Fiindcă făcea polemică și întrebuința ziarele, era pus în vază și făcea oarecare zgomot în jurul său. Pe vremea aceea era aproape printre fruntașii literelor române. 336. Opera lui Cezar Bolliac nu a fost chiar atât de ignorată cum susține Constantin Bacalbașa; în primele trei decenii ale secolului al XX-lea - perioadă la care se referă memorialistul - a apărut o culegere din creația sa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și comunali este unul din drepturile fundamentale ale județului și ale comunei. Presa va lupta pentru realizarea lor. Presa va combate asemenea noua împărțire teritorială a României. bucureștiul în 1871 185 358. Atac la adresa conservatorilor, știindu-se că mulți dintre fruntașii acestora (inclusiv junimiștii) erau membri ai lojii masonice ieșene „L’Étoile de Roumanie“, înființată la sfârșitul anului 1865 și condusă de George Suțu. Din 1863 funcționa la București loja „Les Sages d’Héliopolis“, din care făceau parte I. Strat, I.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
altădată liberale: Românul, Telegraful, propunerea concretă venind însă din partea oficiosului „fracționiștilor“ ieșeni (fondat la 6/18 iunie 1871), Uniunea liberală, al cărui redactor era A.D. Holban; în numărul din 12/24 august 1871 bisăptămânalul ieșean - aflat sub influența unuia dintre fruntașii „fracțiunii libere și independente“, Gh. Mârzescu - se adresa confraților bucureșteni precum și publicațiilor din întreaga țară în vederea convocării unui „congres“ al presei române „pe tărâmul naționalității“, precizând: „Situațiunea este prea gravă pentru ca să poată fi salvată prin guerillas și franctirori, fără o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]