2,159 matches
-
împușca (8); durere (7); foc (7); greu (7); scoate (7); a lua (6); apuca (6); cal (6); glonț (6); a împușca (6); muncă (6); arunca (5); efort (5); greutate (5); lua (5); aduce (4); apa (4); apă (4); aruncă (4); funia (4); ține (4); lovi (4); mîna (4); ochi (4); ochește (4); ține (4); aer (3); ajutor (3); arma (3); ață (3); bine (3); căruță (3); cu ochiul (3); de păr (3); sanie (3); țeapă (3); țintă (3); cu arcul (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
un timp au ajuns la o bortă în pământ, unde intrase Șchiopul-cu-barba-cât-cot, pentru că tocmai aici se sfârșise și dâra aceea. Prin această bortă te băgai în Lumea Neagră (...). După ce-au ajuns Tei-Legănat în Lumea Neagră, s-au dezlegat de funie și s-au luat tot după dâra aceea, și au mers până ce au dat de la un timp de-o chilie. Aice locuia Sânta Luni(...). Apoi, și-au luat rămas bun de la Sânta Luni și au apucat-o repede pe dâră
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o serie de practici magice pentru a nu se "aluneca" înapoi la solstițiul de iarnă, aprinderea focurilor ritualice, bătutul Pământului cu maiurile sau cu ciomegele de lemn, pentru a scoate căldura din Pântecele Pământului, purificarea spațiilor. Mărțișorul însuși era considerat funie a anului care adună cele 365 de zile în două anotimpuri de bază, vara și iarna, simbolizate de împletirea celor două fire antitetice, reprezentând opozițiile zi / noapte, lumină / întuneric, căldură / frig. Dochia, la echinocțiul de primăvară, și Crăciun, la solstițiul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Pentru a împiedica întoarcerea soarelui la solstițiul de iarnă se bătea pământul cu maiurile sau cu ciomegele din lemn ca să iasă căldura din Pântecul Mamă.96 Dihotomiile zi / noapte, iarnă / vară, lumină / frig erau anulate de prezența mărțișorului care, ca "funie a anului", era purtat 9 sau 12 zile, fiind dăruit doar atunci când pe cer apărea "Luna Nouă". Mărțișorul originar era reprezentat de o monedă găurită, legată cu un fir roșu și cu altul alb, purtată la gât de femei și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
au păcătuit. Dumnezeu s-a mâniat și i-a dat, atât pe dânșii, cât și pe șerpe, afară din rai, iar șerpelui i-a luat picioarele și aripile și l-a trântit jos. I-a spus să se târâie ca funia și când îl va durea capul să iasă la drum, că va veni popa să-i facă agheasmă, să-i treacă. De aceea iese șerpele la drum, iară omul merge cu măciuca de-i dă în cap și-l omoară
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ori peste cap, ca să nu fie anul secetos. Cînd vede buratec întîi, îl dă peste cap și zice: „Bura tec, buratec, cum îmi pari tu, așa să mi pară vara de ușoară.“ Buric Femeia însărcinată nu trebuie să treacă peste funie, că face copilul cu buricul încurcat pe după gît; nici nu trebuie să stea pe saci, că naște greu. Femeia însărcinată să nu pună vreo legătură după cap ca s-o depene, că are să facă copilul cu buricul pe după cap. Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o lăutoare* se văd pe lumea cealaltă. Dacă vrea să se laie o fată, uncropul însă este prea fierbinte, apoi se crede că nu e bine a ră ci apa turnîndu-se apă, căci la din contra, se împrăștie pețitorii. Din funia clopotului de la biserică e bine de pus în lăutoare, ca să fii ascultat de lume cum e ascultat clopotul. Fata, cînd are să se laie, să nu lese lăutoarea să fiarbă mult, ci numai să se încălzească, și după ce se va la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
doarme pe cuptor va naște greu. Cînd femeia nu poate iute naște, moașa îi pune sub așternut un topor, un cuțit sau alt lucru de metal, ca să-i alineze durerile și să grăbească nașterea. Femeia însărcinată să nu treacă peste funie, că face copilul cu buricul încurcat pe după gît, nici să șadă pe sac, căci va naște greu. Dacă va ședea pe treptele scării, va naște cu anevoie. Femeia îngreunată să nu tragă de ciubotele bărbatului, că naște greu. Cînd o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mireasă, și mireasa din casă la el printr-o salbă, ca să facă copii frumoși. Cînd vine mireasa de la biserică, stă în vatră pe o șa cu un băiat frumos în brațe și se uită pe coș, ca să facă copii frumoși. Funie și sfleder* sub patul unde doarme femeia groasă să nu fie, că se chinuiește la naștere. Cînd mama e îngreunată, să nu se uite hulpav la vreo lighioană, nebun, monstru etc., că face copilul ca acela. Cînd se taie pînza
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de rău, că nu-ți merge bine. Cînd vrei să vinzi un dobitoc, să speli nouă linguri, apa s-o pui pe ușă să cadă-n ciur și apoi în strachină, și cu ea speli boul; apoi cu boul de funie și cu pielea goală dai ocol de trei ori casei. Vîrcolac Vîrcolacii se zice că sînt cînii lui Dumnezeu care vor să mănînce luna, unde se află Cain și Abel. Copiii nebotezați merg în iad; cînd i se face lui
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pune ramură verde de leuștean la porți și la ferestre, să nu vină vră jitoarele și să ia mana vitelor. (Gh.F.C.) Ca să fie ferite vitele de vrăji, se pune rug de măceși la ușile și la ferestrele grajdurilor. (Gh.F.C.) Cu funia de spînzurat se fac vrăji. (Gh.F.C.) Ca să nu fie înșelate de soț, femeile spală brăcinarul bărbaților în scalda mortului și îl înnoadă de trei ori, zicînd: „Cum șade mor tul în pat, așa să șadă și bărbatul meu.“ (Gh.F.C.) Omul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
animalelor și al insectelor. El se sfătuiește cu calul, care-l scapă de multe necazuri. Umanizarea personajului se face prin arta narațiunii, caracterizată de umor și oralitate, prin cuvinte și expresii populare, regionalisme: "se vede că mi s-a apropiat funia de par", zicători, proverbe și fraze rimate: "să-l văd când mi-oi vedea ceafa"; Poate că acesta-i vestitul Ochilă, frate cu Orbilă, văr primare cu Chiorilă, nepot de soră lui Pândilă, din sat de la Chitilă, peste drum de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
care Costea Căruntu "îl pălea din când în când peste fălci ori peste grumaz". A doua zi, Ienache aude larmă în ulița Goliei, vede călăreți furioși ieșind pe poarta mănăstirii și află că Todiriță Cătană evadase, după ce și-a ros funia cu care fusese legat și coborâse pe ea de-a lungul turnului, atacând străjile. Despre erou circulau multe istorioare: luptase în războaie, stătea în picioare pe șa în goana calului, ridică un sac de orez numai cu o mână. Au
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
să plece primul împreună cu Varvara, iar ceilalți, cu transportul următor. Podul nu s-a mai întors și a doua zi oamenii din satul de peste râu, l-au găsit pe moșneagul care avea pod, legat, iar pe Costea Căruntu strâns în funii până la sânge. Se spune că Todiriță reușise să fugă cu Varvara în Țara Ungurească. Todiriță Cătană este un erou romantic, asemenea lui Cozma Răcoare (Pompiliu Marcea). Protagonist al unei povești de dragoste istorisită de Ienache Coropcarul, Todiriță o iubește pe
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
altora ceea ce nici tu nu ești convins că e bine spus? Trist cu metoda ", așa îl vede Marin Sorescu pe Cioran, pe absorbitorul de venin de "pre toată floarea otrăvita, ce parcă ar umblă la butoniera, în loc de floare, cu o funie de spânzurătoare", desi recunoaște că pesimismul lui Cioran este unul tonic, este ca un șarpe care sâsâie, dar nu musca. Cioran este un "Iov domolit la scoala moraliștilor", el experimentează ceea ce Irina Eliade numește "artă că un anti-destin"; pentru Cioran
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
a-i aduce pe elevi la ideea că nu întotdeauna conflictul este ceva negativ; el este si un fenomen necesar, câteodată soldându-se cu rezultate satisfăcătoare pentru toți cei implicați. (Un exemplu adecvat pentru aceasta poate fi exercițiul cu tragerea funiei.) Tragerea funiei. Această activitate poate fi folosită ca un energizant si, totodată, ca o introducere pentru ideea de soluționare creativă a conflictelor. Rugați elevii să se împartă la întâmplare câte doi. Fiecare să se poziționeze unul în fața altuia si să
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
aduce pe elevi la ideea că nu întotdeauna conflictul este ceva negativ; el este si un fenomen necesar, câteodată soldându-se cu rezultate satisfăcătoare pentru toți cei implicați. (Un exemplu adecvat pentru aceasta poate fi exercițiul cu tragerea funiei.) Tragerea funiei. Această activitate poate fi folosită ca un energizant si, totodată, ca o introducere pentru ideea de soluționare creativă a conflictelor. Rugați elevii să se împartă la întâmplare câte doi. Fiecare să se poziționeze unul în fața altuia si să tragă o
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
ca o introducere pentru ideea de soluționare creativă a conflictelor. Rugați elevii să se împartă la întâmplare câte doi. Fiecare să se poziționeze unul în fața altuia si să tragă o linie ce îi va despărți, apucându-se de capătul unei funii (dacă nu sunt funii, se pot apuca de mâna dreaptă sau stângă). Explicați-le că sarcina lor va fi ca, în decurs de o minută, să tragă de o funie sau de mâna partenerului astfel forțându-l să treacă de
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
ideea de soluționare creativă a conflictelor. Rugați elevii să se împartă la întâmplare câte doi. Fiecare să se poziționeze unul în fața altuia si să tragă o linie ce îi va despărți, apucându-se de capătul unei funii (dacă nu sunt funii, se pot apuca de mâna dreaptă sau stângă). Explicați-le că sarcina lor va fi ca, în decurs de o minută, să tragă de o funie sau de mâna partenerului astfel forțându-l să treacă de cât mai multe ori
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
linie ce îi va despărți, apucându-se de capătul unei funii (dacă nu sunt funii, se pot apuca de mâna dreaptă sau stângă). Explicați-le că sarcina lor va fi ca, în decurs de o minută, să tragă de o funie sau de mâna partenerului astfel forțându-l să treacă de cât mai multe ori peste linia ce îi desparte. Primilor 3 câștigători le puteți da câte un premiu (de exemplu, cinci mere pentru primul clasat, trei pentru al doilea si
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
picioare. Dar statura aceasta, oricât era ea de mică, îl putea face totuși să-și piardă echilibrul și să-l dea peste marginea micii nacele, de n-ar fi fost o obadă circulară, care-i ajungea până la piept, legată de funiile balonului. Trupul omulețului era peste măsură de lătăreț și dădea întregii sale făpturi o rotunjime fără niciun rost. Picioarele, desigur, nu puteau fi văzute deloc, deși o substanță cornoasă, de proveniență dubioasă, apărea ocazional printr-o crăpătură din fundul nacelei
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
el a încercat, pradă meprizei poetice, să nege și să respingă înrâurirea predecesorului: foșnetul vântului, desișul, motive leopardiene prin excelență nu mai au, declară poetul în versurile citate, puterea de a modifica și afecta universul fabulos al pădurilor înlănțuite cu funii aurite, asadar nu mai pot influența universul sau imagistic.296 Ermeticul minimalizează rolul poeziei lui Leopardi, în special, și al tradiției literare, în general, în procesul de creație, dezvăluindu-și astfel propria anxietate a influenței. Declarații similare se regăsesc și
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
întîmplare fericită, în deplină integritate fizică. Numai un zid din vasta clădire rămîne în picioare și acesta este chiar cel de la capătul patului său. Pe el se conturează monstruos imaginea uriașă a unei pisici lipsite de un ochi, avînd o funie în jurul gîtului. Mai mulți trecători contemplă tabloul sinistru, fără a putea să găsească o interpretare plauzibilă. Totuși, asemenea eroului din The Tell-Tale Heart, naratorul acestei confesiuni are vocația explicațiilor originale. Fiind un maestru al detaliilor semnificative, hotărît ca, tocmai prin
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
ascundeți-i, ierburi,/ De sinceritățile zilei suspecte;// De adevărul uscat și zadarnic/ Ferească-i al rouăi prea limpede domn/ Și tot nu reușesc să trăiască/ Întâmplăli-se-n somn;// Lăsați-i să doarmă legați de coșmare,/ Cântând ca din strune din propriile funii,/ Subțiri prinți de țipăt jertfiți ascuțit/ Singurătăților lunii". (În somn) Depășind nivelul vegetal, autoarea își încadrează generația de artiști în domeniul animal, insectele devenind metaforă la fel de ironic pentru frații săi. Neștiind o altă formă de revoltă decât scrisul, ei devin
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
sinceritățile zilei, suspecte;// De adevărul uscat și zadarnic/ Ferească-i al rouăi prea limpede domn Și tot ce nu reușesc să trăiască/ Întâmple-li-se în somn;// Lăsați-i să doarmă legați de coșmare,/ Cântând ca din strune din propriile funii,/ Subțiri prinți de țipăt jertfiți ascuțit/ Singurătăților lunii. //" (În somn) În spatele unei rime aristocrate, încrucișate, se ascund metafore subversive, a căror descifrare este cheia spre lumea închistată în ideologii, în care era forțată să trăiască poeta alături de contemporanii ei. Greierii
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]