3,503 matches
-
la slujbă, rămânând fidel condiției sale de gospodar agricultor. Nuvela Cine a ucis oaia națională e de fapt un mic roman polițist burlesc, ca și Cartea păcatelor, acesta mai degrabă sumbru, amintind întrucâtva de minimalismul decepționist și revoltat al „tinerilor furioși” englezi din anii ’50 ai secolului trecut, dar într-o versiune adaptată la circumstanțele anilor ’80 ai României ceaușiste. Tot un microroman - înrudit cu prozele scurte ale scriitorului - poate fi considerat Jertfă & Steag (1999), cu prudență subintitulat „povestire”. U. operează
UNGUREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290344_a_291673]
-
fantasme”, RL, 1998, 16; Barbu Cioculescu, Un cântăreț al depărtărilor lăuntrice, LCF, 2001, 4; Ion Roșioru, Poezia miturilor fundamentale, CL, 2001, 5; Romul Munteanu, O viață trăită, o viață visată. Memorii - Jurnale. 1993-2001, București, 2001, 314-315; Barbu Cioculescu, Un liric furios, RL, 2002, 46; Mihai Cimpoi, Critice, II, Craiova, 2002, 133-135; Vasile, Poezia, 289-293; Irina Petraș, Cărțile deceniului 10, Cluj-Napoca, 2003, 103-105. A. St., C. H.
VASILACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
Iar pleoapele alunecă-ncet...” (Zi de vară). O secvență a poemei Podul Înalt evocă plastic momentul decisiv al bătăliei, cel în care Ștefan cel Mare a prăvălit copaci peste invadatori: „Dar crunți copacii se mișcară-n trunchiuri / Și ca o furioasă vijelie / Se prăbușiră... În zadar cu săbii / Se apărau cu spaimă ienicerii, / Căci ramuri groase li zdrobeau puterea, / Stropșindu-le spinările cu trosnet, / Iar caii, cu nechezat dureros, / Se zvârcoleau în chinurile morții, / Spinoase crăci li se-nfigeau în vintre
VALSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]
-
Consecința: își spun: ”oricât de mult m-aș strădui, tot nu reușesc, toată lumea mă critică, sunt pedepsit, nu mulțumesc pe nimeni, nici pe mine, atunci ce rost mai are să mă mai străduiesc”, “demisionează”, devin lipsiți de încredere în ei, frustrați, furioși, revendicativi, opoziționiști, uneori obrăznici, violenți verbal, “tot ce e rău se lipește de ei”, ajung “oaia neagră “a clasei, a școlii, chiar și când nu sunt ei implicați într-un conflict sunt primii acuzați, măcar ca personaje negative să se
CREŞTEREA ŞI EDUCAREA COPILULUI CU ADHD STUDIU DE CAZ. In: Arta de a fi părinte by Daniela Diaconescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1397]
-
întotdeauna dreptate; rezolvi problemele prin violență; consideri că cei din jurul tău (părinți, colegi, profesori) sunt adesea nedrepți cu tine; ești sarcastic și utilizezi adesea critica în comunicare; consideri că drepturile tale sunt mai importante decât ale altora; ești ostil și furios. Este necesar să se menționeze faptul că stilul de viață cultivă deseori norme de comportament contradictorii. Exemple de nepotrivire între comportamentul "recomandat" și "încurajat" pot fi întâlnite destul de frecvent. Deși se consideră unanim acceptat că drepturile altei persoane trebuie respectate
Comunicarea asertivă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1145]
-
sanscritul jĭvas, cu același sens de "viu", "vioi"48. În acest caz, la Ptolemeu apare o traducere în latină care accentuează caracterul de râu sălbatic al Jiului (verbul latin rabo înseamnă "a fi furios", "a turba"); deci, rhabosus flumen - râu furios, râu turbat. Se știe că în regiunea de munte Jiul are un curs foarte sălbatic, în antichitate defileul nefiind utilizabil nici chiar pentru o simplă cărare. Și în perioada romană, pentru a se trece din Oltenia peste munte, se părăsea
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
o înconjoară cuminte și se tot duce la vale, lăsând câmpul tot însetat și ofilit. Furia Aparului pentru o astfel de nedreptate îi dă aripi gândului și faptei. Ia o săpăligă de la colibă, coboară la pârâu și din câteva lovituri furioase face o mică deschizătură în gărduțul de lut, în care apa se grăbește să pătrundă și s-o lărgească, și, cât ai clipi, o pânză de apă se furișează și se întinde repede în îngrăditura câmpului cu grâu. Acum, puțin
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
cele menționate mai sus printre personalitățile trimise la expertiza psihiatrică legală predomină cele impulsive. Acestea se dovedesc a fi cele mai sensibile la factorii psihotraumatizanți, manifestînd uneori agresia și fără ofensă. În unele perioade ale vieții, aceștea sunt foarte cilălitori, furioși, excitabili. În acest timp tensiunea afectivă poate apare și la ei crește În intensitate fără vre-o cauză vădită. (autohton). Și Într-un caz și În altul această tensiune atingînd apogeul se descarcă printr-o arupție puternică În vremea căreia
COMPORTAMENTUL AGRESIV AL PERSONALITĂŢILOR PATOLOGICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by M.Revenco () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1478]
-
persoanele care suferă de schizofrenie paranoidă dispun de un nivel de agresivitate fizică mai ridicată decât cele care nu suferă de boală psihică (p<0.05). De asemenea se remarcă faptul că cei care suferă de schizofrenie paranoidă sunt mai furioși decât cei care nu suferă de boală psihică (p<0.05). Nu s-au relevat diferențe Între cele două eșantioane În ceea ce privește agresivitatea verbală și ostilitatea. Astfel, putem concluziona că diferențele de agresivitate care se remarcă Între cele două eșantioane se
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
precum și Între nivelul stimei de sine și nivelul de ostilitate (p<0.01). Din aceste rezultate reiese faptul că, cu cât o persoană se consideră pe sine ca fiind mai puțin valoroasă cu atât mai mult aceasta va fi mai furioasă și ostilă, ceea ce o va face să pară mai agresivă. Astfel, se poate concluziona că nivelul stimei de sine influențează modul În care sunt percepute și prelucrate evenimentele, deci, un nivel scăzut al stimei de sine alimentează un mod defectuos
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
a acestei variabile În studii ulterioare. CONCLUZII 1. Persoanele care suferă de schizofrenie paranoidă dispun de un nivel de agresivitate fizică mai ridicată decât cele care nu suferă de boală psihică. 2. Persoanele care suferă de schizofrenie paranoidă sunt mai furioase decât cele care nu suferă de boală psihică. 3. Persoanele care suferă de schizofrenie paranoidă și cele care nu suferă de boală psihică sunt tot atât de agresive verbal și ostile. 4. Agresivitatea fizică și furia sunt dimensiuni mai importante ale agresivității
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
Între nivelul stimei de sine și nivelul de furie, precum și Între nivelul stimei de sine și nivelul de ostilitate; cu cât o persoană se consideră pe sine ca fiind mai puțin valoroasă cu atât mai mult aceasta va fi mai furioasă și ostilă, ceea ce o va face să pară mai agresivă. 8. Nivelul stimei de sine influențează modul În care sunt percepute și prelucrate evenimentele, astfel un nivel scăzut al stimei de sine alimentează un mod defectuos de percepere și prelucrare
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
individualizată a fiecărui caz În parte, fără a putea desprinde cu certitudine un singur factor de influență. Emoțiile determină nu numai reacții generale, ci și reacții specifice. Râdem când suntem veseli, ne retragem când suntem Înspăimântați, devenim agresivi când suntem furioși ș.a.m.d. Dintre toate aceste reacții emoționale tipice, psihologii s-au concentrat pentru un studiu extensiv, asupra agresivității. Această atenție specială se datorează, parțial, semnificației sociale a agresivității. La nivel social, Într-o epocă În care armele nucleare sunt
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
Îl menține la același nivel. Experimentele cu adulți s-au soldat cu rezultate similare. Când li s-a dat, În mod repetat, posibilitatea de a lovi o altă persoană (care nu putea riposta) subiecții investigați au devenit din ce În ce mai punitivi. Subiecții furioși au devenit chiar mai punitivi, În atacurile lor succesive, comparativ cu subiecții care nu erau furioși. Dacă agresivitatea ar fi avut un caracter catarctic, impulsurile agresive ale subiecților furioși ar fi trebuit să se reducă, ca urmare a acțiunilor agresive
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
s-a dat, În mod repetat, posibilitatea de a lovi o altă persoană (care nu putea riposta) subiecții investigați au devenit din ce În ce mai punitivi. Subiecții furioși au devenit chiar mai punitivi, În atacurile lor succesive, comparativ cu subiecții care nu erau furioși. Dacă agresivitatea ar fi avut un caracter catarctic, impulsurile agresive ale subiecților furioși ar fi trebuit să se reducă, ca urmare a acțiunilor agresive, iar subiecții ar fi trebuit să devină din ce În ce mai puțin punitivi, pe măsură ce acționau agresiv (Berkowitz, 1965; Green
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
care nu putea riposta) subiecții investigați au devenit din ce În ce mai punitivi. Subiecții furioși au devenit chiar mai punitivi, În atacurile lor succesive, comparativ cu subiecții care nu erau furioși. Dacă agresivitatea ar fi avut un caracter catarctic, impulsurile agresive ale subiecților furioși ar fi trebuit să se reducă, ca urmare a acțiunilor agresive, iar subiecții ar fi trebuit să devină din ce În ce mai puțin punitivi, pe măsură ce acționau agresiv (Berkowitz, 1965; Green și Quanty, 1977). Unele dovezi legate de catarsis provin din situațiile reale de
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
academicianul Cristofor Simionescu. Trebuia să fie un mesaj convingător, venit de la cineva care începea deja „să jubileze” cu gândul la ziua în care va primi mai puțini bani la salariu. Când am ajuns, Domnia sa m-a întâmpinat cu o înfățișare furioasă, astfel încât nu știam dacă e bine să mai intru. Simțind ezitarea, m-a prins de mână, m-a tras în birou și, dintr-o răsuflare, a precizat: „Ăștia sunt cretini. Numai niște cretini pot face așa ceva. Ei nu știu că
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
însemnele comuniste: a fost aruncat de la etaj și ars atât tabloul-portret al lui Ceaușescu (gest perceput simbolic ca o ucidere în efigie a dictatorului), cât și steagul roșu al partidului. Din acest sediu, dar și, mai târziu, din Primărie, protestatarii furioși au distrus mobilier (ferestre, scaune, mese), aparatură (calculatoare, telefoane, televizoare), au spart geamuri: furia trebuia defulată; sensul era acela că nu obiectele în sine erau distruse, ci ideea că ele aparțineau comuniștilor și că, prin extindere simbolică, aceștia erau cei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
va acorda și Premiul pentru debut la apariția romanului Mesteci și respiri mai ușor (2002), carte ce obține, de asemenea, un premiu oferit de revista „Moftul român” și o distincție din partea revistei „Cuvântul”. Făcând parte dintr-un val de tineri furioși ai „noii generații”, P. pare că adună la un loc, în textul său, scriitori dintre cei mai diferiți, români și străini. Scrisul lui este ilustrativ pentru o generație care trăiește în epoca industriei divertismentului, într-o lume de consumați și
POPESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288925_a_290254]
-
poetului: aceea în care „înnebunind de luciditate”, „nu mai vrea liniște, nu mai vrea somn, nu mai vrea vis”. În volumul de proză intitulat ostentativ Aleargă, nu te opri (1970), dincolo de titlu nimic nu îndreptățește încadrarea nuvelelor în literatura „tinerilor furioși”. Discursive, teziste chiar (în pofida unui nonconformism afișat, bătăios), textele nu constituie decât exemplificări narative ale unui concept. Copleșit de propriile-i „descoperiri” (tirania timpului, zbaterea ca principiu unic al vieții), autorul nu reușește să le transforme în structuri coerente, preceptul
NECULA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288394_a_289723]
-
Vona, Esmeralda, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Radu Călin Cristea, „Aduceți verbele”, O, 1981, 28; Ion Bogdan Lefter, Frumoasa știință a verbului, T, 1982, 8; Al. Cistelecan, „Dimineața tinerelor doamne”, F, 1984, 3; Simion, Scriitori, IV, 569-574; Ioan Moldovan, O tânără furioasă, F, 1990, 6; Nicolae Manolescu, Structura cristalului, RL, 1991, 22; Gheorghe Grigurcu, Eseurile poetei, CNT, 1991, 28; Ion Vlad, Mângâierile filosofiei, TR, 1991, 33; Alex. Ștefănescu, Marta Petreu și demonul logicii, RL, 1991, 46; Ioana Pârvulescu, Metafora Martei Petreu, CNP
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
în toată puterea cuvântului, unitate există, iar ea rezidă în psihologie. Nu atât mediul interesează (acesta este de cele mai multe ori un pretext de tensionare a personajului, de declanșare a resorturilor sale interioare), cât trăirea propriu-zisă. Un patos vitalist, de „tânăr furios” pentru care femeia este un soi de bon sauvage, un Vineri pe lângă Robinsonul liber într-o (nelimitată) captivitate. O foame de existență, de afirmare a voinței, minată de conveniențele socioprofesionale sau conjugale. O duritate energică, dar marcată de rictusul obosit-sarcastic
OMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288534_a_289863]
-
Atunci când nu sunteți mulțumit, puteți să vă exprimați nemulțumirea cu calm? 7. Cum reacționați atunci când sunteți criticat? 8. Ce faceți atunci când aveți un conflict? 9. Ce faceți atunci când sunteți furios? 10. Ce faceți atunci când o persoană aflată în fața dumneavoastră este furioasă? Identificarea domeniilor cu dificultăți în ceea ce privește afirmarea de sine In cadrul comunicării, un individ „emițător” pune în act un fapt, un concept, un sentiment unui individ „receptor”. O bună comunicare înseamnă că mesajul emis este clar, explicit, bine primit și înțeles
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a unei trupe de mercenari în scopul sabotării unei baze atomice de pe teritoriul unei puteri militare adverse. Finalul este pacifist-moralizator. Asupra calităților de prozator ale lui M. a atras atenția abia romanul Haimanaua (1994), mostră de realism dur, frust și furios, articulat din perspectiva intenției de a da o replică realității oficiale din ficțiunile perioadei 1947-1989. Narațiunea se încheagă din confesiunea pe sărite a unui marginal, Radu Tristu, crescut într-o casă de copii și adoptat apoi în familia unui înalt
MLADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288195_a_289524]
-
de perseverent în privința semnificației și sensului gândirii franceze de după al Doilea Război Mondial, adică tocmai dintr-o perioadă de intense schimburi și contacte între Lumea Veche și Lumea Nouă, în care americanizarea Europei (căreia unii îi răspund cu un antiamericanism furios, de multe ori identic antiamericanismului multor universitari americani, de stânga sau de dreapta, în funcție de definiția de lucru a americanismului) și europenizarea Americii s-au completat și potențat reciproc. În ultimele decenii, americanizarea și europenizarea concurează atât între ele, cât și
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]