5,287 matches
-
atunci la începutul carierei și era, normal, destul de schimbată față de imaginea actuala. Ilinaca Vandici a câștigat în anul 2003 tiltul de Miss Bihor. În anul 2004, a luat premiul Miss Mamaia. În toamna aceluiași an a primit distincția presei la gala Model Of The World România.
Ilinca Vandici, la 18 ani. Vezi cum arăta vedeta by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72244_a_73569]
-
dă roade și se instituționalizează. Nu știu cum are de gînd Ministerul Culturii și Cultelor să definitiveze și să organizeze o astfel de inițiativă, un astfel de proiect, dar dacă va decide ca aceste premii să fie decernate odată, într-o singură gală, eventual la București sau itinerant, ori într-un singur loc, importanța acestora se va diminua, pentru că percepția de grămadă în actul cultural duce cu gîndul la cutume mai vechi, de nepreluat. Cum însă, așa cum îmi închipui, aceste premii vor avea
Tradiția unui mare premiu by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8772_a_10097]
-
premiu-lui în sine, ci și o întreagă altă serie de cheltuieli ce uneori ating sume greu de adunat, prin colaborarea cu unele centre importante din țară pregătite să preia o astfel de inițiativă, susținerea activității de decernare, de organizare a galelor ar fi mai lesne de înfăptuit. Ca să nu mai vorbim de scoaterea în evidență a unor centre culturale din țară care zac acum într-un con de umbră, pierzîn-du-se într-o puzderie de manifestări culturale la care se dau tot
Tradiția unui mare premiu by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8772_a_10097]
-
anilor, pornind de la nominalizări și terminînd cu voturile acordate din partea juriului răspîndit în patru mari centre culturale ale țării (2 din București, unul din Iași, unul din Cluj și încă unul din Timișoara), dar și cu modul de organizare a galei, sobru și simplu, ospitalitatea gazdelor, toate acestea au făcut ca premiul să reziste și să se impună, să fie așteptat de la an la an cu foarte mare interes atît de mass-media, de poeți, de public, de organizatori. Destule elemente, nu
Tradiția unui mare premiu by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8772_a_10097]
-
dat premiile", în care se furnizează explicațiile necesare: "PR. PR-ist. Piarist. Este o ocupație a cărei definiție începe să fie din ce în ce mai clară. Luni seara, piariștii români s-au întîlnit să se premieze, în cadrul celei de-a treia ediții a Galei Premiilor de Excelență în Relații Publice" (Cotidianul, 9.11.2005). De altfel, o circulație mare are chiar abrevierea domeniului de activitate: sigla englezească a fost substantivizată cu ușurință și apare în scris fie ca abreviere grafică - "cu ajutorul PR-ului" (...), "PR
Meserii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8788_a_10113]
-
vrei să faci literatură în stil mare numai la Paris găsești mediul prielnic. ŤDoar acolo poți aspira să te integrezi în universalitateť. Vorbea tare, ca și cum ar fi vrut să-l audă tot Bucureștiul. Era foarte convins de ceea ce spunea". Iar Gala Galaction e fixat în perspectiva unei neliniștitoare dualități: "Acest haiduc în sutană de popă a fost o individualitate umană ieșită din comun. Nimeni, niciodată, nu putea fi sigur dacă trebuie să privească în el un aventurier (sau un amator de
Mărturia unui longeviv (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9794_a_11119]
-
caracter) ce nu se potrivea cu cele bisericești, deși el făcea totdeauna paradă de religiozitate, de misticism. (Paradoxal, îmi spuneam adesea că e un bigot). De altfel, înfățișarea și comportamentele lui erau un travesti, dincolo de care se mișca adevăratul individ, Gala Galaction era forma pioasă ce-l acoperea pe Grigore Pișculescu, omul cu cizme de mujic și cu picioarele bine fixate pe pămînt. încerca să-l imite și să-l reediteze pe Tolstoi. Dar numai în aparență". Să ne oprim în
Mărturia unui longeviv (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9794_a_11119]
-
2005 pe cont propriu, și VII (Publicistica, 1927-1928), editat tot în 2005 cu sprijinul Ministerului Culturii și Cultelor. Cele mai recente apariții, în 2006, sunt: Ilarie Chendi, Scrieri, IX, ediție, note și comentarii de Dumitru Bălăeț și Ion Spătan, și Gala Galaction, Opere, XI. Jurnal (1898-1899), ediție îngrijită, prefață și note de Teodor Vârgolici, ambele editate cu sprijinul Autorității Naționale pentru Cercetarea Științifică. Mai notez aici victoria de a fi încheiat seria de Scrieri Tudor Arghezi, cu volumele 45 (Versuri), 2005
Fundația Națională pentru Știință și Artă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9837_a_11162]
-
regie, de patru ori, ia, în sfîrșit, acest premiu. A jucat superb și elegant momentul cînd, urcînd pe scenă, a rugat să se mai verifice o dată numele cîștigătorului ca să nu se fi strecurat, totuși, o greșeală... Uniter a făcut o Gală, un spectacol cu ținută, o decernare cu steif, după modele celebre de afară, mult urmărite și discutate. Nu este deloc puțin lucru. Din 1992 încoace, zeci de artiști remarcabili, debutanți, mari nume care înseamnă enorm pentru istoria teatrului românesc au
Gala UNITER Succinte considerațiuni by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9842_a_11167]
-
joc și nici un juriu, nici un sistem de premiere nu poate să fie scutit de asta. Erorile în cazul evidențelor, în fața unor creații remarcabile sînt greu de reparat și ele pun în discuție, clatină, de fapt, o edițe sau alta a Galei Uniter.
Gala UNITER Succinte considerațiuni by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9842_a_11167]
-
într-o dantelărie a nuanțelor, cizelate cu o delicatețe de filigran. Când piesa s-a terminat, mi s-a părut că am avut un vis frumos. Asemenea daruri nu primim în fiecare zi și la fiecare spectacol. Partea întâia a Galei Alina Cojocaru, care s-a încheiat cu acest Pas de deux de Ceaikovski - Balanchine, a cuprins și trei creații moderne, de calitate, ale unor coregrafi pe care nu-i cunoaștem și care nu au fost defel prezentați în programul sumar
Gala Alina Cojocaru by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9881_a_11206]
-
Cojocaru, care s-a încheiat cu acest Pas de deux de Ceaikovski - Balanchine, a cuprins și trei creații moderne, de calitate, ale unor coregrafi pe care nu-i cunoaștem și care nu au fost defel prezentați în programul sumar al Galei - o deficiență de organizare a celor care s-au ocupat de prezentarea spectacolului, și anume Asociația pentru viitorul european al României și Vreau Bilet.ro, reprezentate de Pepino Popescu. în cele trei partituri coregrafice moderne, toți interpreții au depășit valoric
Gala Alina Cojocaru by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9881_a_11206]
-
Litera numelor de fete; / Egrete din insuli de mentă, / Isolda, Pentesileea, Grete..." Născut la Ismail, la 11 ianuarie 1926 și trecut dincolo de hotarul lui "habar n-am" cu douăzeci de ani în urmă, L. Dimov încîntă încă prin "sărbătorile de gală" ale unui limbaj livresc ce înșiră pictograme ("la mijloc între desen și scriere") lucrate pe materialul atît de inconsistent și diafan al visului. Simțindu-se în largul său voyerist într-un ambient proustian, Á l'ombre des jeunes filles en
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9954_a_11279]
-
ADRIAN MIROIU este profesor de științe politice în cadrul Școlii de Științe Politice și Studii Administrative (SNSPA), doctor în filosofie al Universității din București. Domenii de interes: teorie politică, politici publice, teoria alegerii sociale. A mai publicat: Filosofie fără haine de gală (ALL, 1998), Argumentul ontologic: o cercetare logico‑filosofică (ALL, 2002), Politici publice (Politeia, 2002), Fundamentele politicii. I. Preferințe și alegeri colective (Polirom, 2006), Fundamentele politicii. ÎI. Raționalitate și acțiune colectivă (Polirom, 2007), Introducere în filosofia politică (Polirom, 2009) și Competiția
Prezentarea autorilor. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Iris-Patricia Golopenţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1753]
-
undeva. O lumină ca de candelă la care se vede, parcă, sămânța lui Popescu. Da: suntem chiar sub pământ. Sămânța lui se dezvoltă și crește. Repede. Repede. Carnea s-adună pe oase, pielea se-ntinde cât ai clipi, costumul de gală iarăși se țese, se coase. TAT|L: Deodată pământul se dă la o parte; dispare imediat și înmormântarea. BUNICA: 21 februarie 1995 - eroul nostru deschide ochii, saltă de-acolo și zâmbește. TAT|L: Face semne vesele cu repezitoru înspre aparat
Un moment numit Popescu by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/8968_a_10293]
-
se comportă precum un observator, un explorator. Preferă a pune în paranteză armonia elaborată a unui univers decantat spre a urmări ce se petrece înaintea "înghețării sufletului" în perfecțiunea formei. Adoptînd o postură modestă (ca si cum ar schimba un veșmînt de gală cu o haină de lucru), se apleacă asupra aspectelor enigmatice ale lumii fenomenale, pîndește miracolul măruntelor ecloziuni vitale: "în casele joase din copilărie, primăvara,/ viermii mătăsii foșneau noap-tea-ntreagă/ în frunzele lucii de dud,/ și noi așteptăm fără somn, auzindu-i
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
un pilot automat care este suficient de deștept ca să poată folosi expresiile lui Heidegger, dar și suficient de mărginit ca să nu le poată adînci cu propria minte. Un astfel de jargon, însușit pe dinafară și etalat ca o haină de gală, poate fi manevrat după plac și după voință, ca orice limbaj de specialitate. Pe dinăuntru însă, exegetul simte foarte bine că haina îl strînge: nu a înțeles ce Dumnezeu vrea să spună fenomenologul german prin cutare expresie, și pe deasupra nu are
Spinul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9072_a_10397]
-
Budapesta, în zilele de 3 și 4 noiembrie 2007. Spectacolul a câștigat în 2006 Premiul Celui Mai Bun Spectacol la Festivalul Uniunii Teatrelor din Europa, Palermo; Premiul Celui Mai Bun Spectacol la Festivalul Național de Teatru, București, două premii la Gala Premiilor Naționale Anuale "I.L. Caragiale", Premiul pentru Cel Mai Bun Spectacol pe Text din Dramaturgia Universală; Premiul Special pentru Creatorii Străini care promovează valorile teatrului românesc a fost acordat regizorului Yury Kordonsky și scenografei Elena Dmitrakova, la Gala Premiilor UNITER
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9131_a_10456]
-
premii la Gala Premiilor Naționale Anuale "I.L. Caragiale", Premiul pentru Cel Mai Bun Spectacol pe Text din Dramaturgia Universală; Premiul Special pentru Creatorii Străini care promovează valorile teatrului românesc a fost acordat regizorului Yury Kordonsky și scenografei Elena Dmitrakova, la Gala Premiilor UNITER 2006 regizorul Yury Kordonsky a obținut Premiul pentru Cea Mai Bună Regie, Victor Rebengiuc a primit Premiul pentru Cel Mai Bun Actor spectacolul având și trei nominalizări la categoriile: Cel Mai Bun Spectacol, Cel Mai Bun Scenograf - Elena
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9131_a_10456]
-
vechile-i crezuri cu atâta gingășie, aidoma unui porumbel, încât absoluțiunea pare a-i fi asigurată din oficiu. Comparația între Eugen Simion și Ion Negoițescu figurativ: "Primul dă impresia unui manechin care așteaptă să i se monteze un costum de gală. Al doilea e un om viu, pe care-l interesează cu precădere trupul, nu veșmintele. Eugen Simion dă impresia unui om dintr-o serie, fie și, până la un punct "onorabil". D-sa ilustrează prin excelență epoca sa. E o medie
În laboratorul alchimistulu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9134_a_10459]
-
de dovleac pe zi fără să-l supere ficatul, Dingo-Bingo nu știa exact cum se numea jocul de la Antena 1 fiindcă era analfabet, Rică Ventuză avea un nas cât un borcan de iaurt, modelat în felul ăsta cu prilejul unei gale pugillistice ad-hoc, Gardone mituise cândva doi comisari ai Gărzii Financiare cu câte trei navete de Garrone contrafăcut, iar Butelie avea o circumferință cât stejarul din Borzești." Să ne amintim, din nou, că pleiada acidă a acestor tifosi de circ nu
Cronică anacronică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9267_a_10592]
-
clară a faptului că notele sale zilnice rămîn, că ele trebuie să rămînă și să depună mărturie despre cel ce le-a scris, prin imaginea proiectată pe ecranul cititorului din posteritate; "dosar de mărturii" (Camil Petrescu), "spovedanii" (Liviu Rebreanu), "scrisori" (Gala Galaction) și chiar "roman" (Alexandru George), jurnalul e mereu numit altfel în literatura română din veacul trecut; efect al necesității de a se diferenția, de a lua distanțele necesare față de modelul speciei, constituit prin C. A. Rosetti și Titu Maiorescu
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
aici scritorii Daniel-Cristea Enache, Ioan Es. Pop, Horia Gârbea, Mircea Cărtărescu, caricaturiștii Ion Barbu și Leonte Năstase ș.a.m.d. O noutate o reprezintă, în acest an, instituirea unui premiu de 1.000 de euro, care va fi acordat, în cadrul Galei Târgului Estival de Carte, autorului celei mai valoroase cărți lansate la ediția anterioară. Entuziast și generos, Gheorghe Todor a ales ca generic pentru actuala ediție sintagma . Adevărul este că România nu prea citește, dar trebuie să recunoaștem că oameni ca
România citește by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9440_a_10765]
-
pe trio-ul ierarhic Răzvan }upa, Cosmin Perța, Teodor Dună - revista Cuvântul a ajuns, iată, la numărul 7. Ar trebui, poate, să vorbim mai întins despre această nouă serie, cu reușitele ei certe (dintre care continuarea seriei de Conferințe, a Galei Premiilor sau mutarea treptată către un format de 48 de pagini) și cu tatonările încă neduse - în întregime - la capăt. Cum însă în materie de publicistică prezentul bate tot, Cronicarul se va limita la răsfoirea numărului în curs. Așteptându-l
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9438_a_10763]
-
cele din urmă să finanțeze și să promoveze filmul românesc. La această nemulțumire s-au mai adăugat dificultățile tehnice întîmpinate pe parcursul unor proiecții, și care au determinat întreruperea în două cazuri a filmului, cel al lui Cristian Nemescu, chiar la gala de deschidere, și Îngerul necesar al lui Gheorghe Preda, difuzat la sala Studio din Constanța, singurul cinematograf acoperit care a mai rămas unui oraș care în statistici este considerat al doilea ca mărime din țară. Fenomenul dispariției cinematografelor transformate în
IPIFF 2007 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9456_a_10781]