7,151 matches
-
senator. Dar în această ecuație, vrând-nevrând, s-a introdus și Mihai Aurelian care a câștigat fără să vrea. A fost un joc al conjuncturilor. Tomac și-a câștigat voturile lui, Badea și-a luat voturile lui”, a zis Răducescu, conform Gazeta Românească. Propuneri PDL La Chișinău, PDL Italia a venit cu o serie de propuneri pentru a repara imaginea proastă pe care românii o au în afara granițelor: dublarea pedepselor pentru românii care comit infracțiuni în străinătate, confiscarea bunurilor dobândite de aceștia
PDL Italia: Vom demonta mitul Tomac () [Corola-journal/Journalistic/31809_a_33134]
-
Andrei Moisoiu (Google) Postul de televiziune Sport.ro ar putea să se închidă în perioada următoare. Potrivit unor surse, citate de Gazeta Sporturilor, Sport.ro se va închide pe 1 iulie. După restructurările făcute în cadrul ProTV, au început să fie dați afară și de la postul de sport, iar Aleksandras Cesnavicius, șeful operațiunilor CME în România a concediat o bună parte din redacția
Sport.ro se închide! PRO TV aruncă bomba! by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/31475_a_32800]
-
și de la postul de sport, iar Aleksandras Cesnavicius, șeful operațiunilor CME în România a concediat o bună parte din redacția postului. În acest moment nu există un comunicat oficial în privința închiderii postului de sport, dar sursele media au dezvăluit pentru Gazeta Sporturilor că informația este reală, urmînd ca în perioada viitoare să se facă și anunțul oficial. Surse apropiate postului TV ne-au declarat lituanianul Cesnavicius a vizitat săptămâna trecută redacția sport.ro, prilej cu care le-a transmis angajațlor că
Sport.ro se închide! PRO TV aruncă bomba! by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/31475_a_32800]
-
realizat și o mască în lut a lui Ion Moldoveanu. A se consulta, în acest sens, placheta lui George Popa - Poetul Ion Modoveanu și destinul său linosian. Cu o mască în lut de Ion Vlasiu și un facsimil. Sibiu, Editura „Gazeta ilustrată”, 1942, 19 pagini + 2 foi planșe. (Extras din Gazeta ilustrată, 10, nr. 1-2, 1941, Sibiu). 8. Nicolae Brana (1905-1986), pictor și gravor, autorul memorabilelor albume: Miorița și Meșterul Manole. 9. Perpessicius - Ion Vlasiu - „Am plecat din sat” în România
Noi contribuții la biografia poetului Ion Moldoveanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3229_a_4554]
-
A se consulta, în acest sens, placheta lui George Popa - Poetul Ion Modoveanu și destinul său linosian. Cu o mască în lut de Ion Vlasiu și un facsimil. Sibiu, Editura „Gazeta ilustrată”, 1942, 19 pagini + 2 foi planșe. (Extras din Gazeta ilustrată, 10, nr. 1-2, 1941, Sibiu). 8. Nicolae Brana (1905-1986), pictor și gravor, autorul memorabilelor albume: Miorița și Meșterul Manole. 9. Perpessicius - Ion Vlasiu - „Am plecat din sat” în România, 2, nr. 70, miercuri, 1 martie 1939, p. 2, col
Noi contribuții la biografia poetului Ion Moldoveanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3229_a_4554]
-
în ambele-i aplicații, la fel expus primejdiilor propriilor sale insuficiențe ori carenței de caracter. Oare un Arghezi, un Ion Vinea, un G. Călinescu, un Camil Petrescu nu apar prezenți în integralitatea producției lor, literatura ca atare și coloana de gazetă funcționînd ca două vase comunicante? La Geo Bogza, reportajul nu reprezintă oare partea cea mai relevantă a operei? Există deopotrivă romancieri, poeți, critici, ziariști de bună și de proastă calitate. Cornel Nistorescu e, neîndoios, un gazetar „de subțire” (într-o
Un gazetar „de subțire“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2879_a_4204]
-
am dus să văd prima ninsoare la Brașov. Dar să nu mă spui la nimeni. Vreau să repet escapadele de felul ăsta. Îmi prind minunat. Și cred că, dacă s-ar putea trece granița ca mai șîțnainte, ai citi în gazete, sub poza mea: „cine cunoaște pe..., dispărută de la domiciliul părinților în ziua de... E îmbrăcată cu palton gris întors pe dos, etc., etc. Sunt extrem de ocupată. Azi am stat patru ceasuri la rezidenție, cu comisiunea pentru... întocmirea programului înmormântă rii
Însemnări despre Otilia Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2716_a_4041]
-
Iordachescu Ionut Presa italiană susține că braconierii români distrug fauna râului Pad, iar localnicii spun că "românii" au colonizat zone de pe malurile râului din Italia. Gazeta Românească reia un reportaj al publicației italiene "Il resto del Carlino" despre pescarii români acuzați că distrug fauna râului. Pe malurile râului Pad, de pe partea polesană, către gura de vărsare, după Papozze, Bottrighe și Mazzorno, există o serie de case
Braconierii de Dunăre au devastat râul Pad din Italia by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/33413_a_34738]
-
Câteva exemple culese dintr-un articol de gazetă ne dau o idee de cât de irațional este succesul de public al unor cărți de literatură (îndeosebi), așa numitele bestsellers, în traducere, cele mai bine vândute. Norvegia este singura țară din lume unde cele „Cincizeci de nuanțe (de gri
Cât de irațional este succesul literar () [Corola-journal/Journalistic/3192_a_4517]
-
despre Dan Barbilian/Ion Barbu (De la Programul de la Erlangen, al lui Felix Klein, la poemele lui Ion Barbu din Joc secund, respectiv Între laborioasa barbarie și umanismul cel nou: istoria și semnificația spațiilor Barbilian) și cele două secvențe din istoria „Gazetei matematice”, o revistă pe care Bogdan Suceavă are dreptate să o includă în elita mondială a publicațiilor de acest tip și care a jucat, în dificilul context al anilor ’70-’80, un rol major. Marcat autobiografică, Diamantul din moștenirea de
Pe curbura matematicii subiective by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3203_a_4528]
-
din urmă. Publicațiile similare nordamericane, de sorginte mult mai recentă, nu oferă o selecție de probleme pentru elevii din școala medie și de liceu, dar fac o treabă excelentă cu studenții, la nivel de facultate”. Cealaltă „poveste” - fascinantă - din istoria „Gazetei...” datează dinaintea Primului Război Mondial și îl are ca protagonist pe un tînăr matematician român de origine evreiască, Sebastian Kaufmann, care, încă licean, a revoluționat domeniul printr-un articol strălucitor (Asupra unor curbe algebrice) publicat în nr. 6 din 1916 al revistei
Pe curbura matematicii subiective by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3203_a_4528]
-
aproape pencilensian. Familia literară, în schimb, câștigă însemnări variate. Ideea de carte, însușită în librăria lui Teodor Manea din Brăila, este întrecută numai de munca la revistele literare. În toamna lui 1958, tânărul filolog are șansa să devină corector la „Gazeta literară“, grație lui Paul Georgescu. Acum încep propriuzis istoriile. Vom citi despre un Arghezi pentru care tânărul critic escaladează balustrade și aproape leșină de emoție când îl vizitează, un Vianu căruia autoironia îi umaniza erudiția, un Zaharia Stancu pe care
Vocația seninătății by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3223_a_4548]
-
în război. Baia Mare, [Întreprinderea Poligrafică Maramureș], 1975, 127 pagini. 5. Octavian Ruleanu (1910-1993), profesor și cercetător literar, autor al unor contribuții notabile privitoare la viața culturală a Năsăudului. 6. Săluc Horvat - Ion Șiugariu - inedit în Maramureș. Supliment politic, socialcultural al gazetei „Pentru socialism”, aprilie 1976, p. 21, col. 1-4, sus. (Restituiri). Sunt publicate variantele a patru poezii Mușcatele, Soare mort, Surâs uscat și Final având ca supratitlu - Elegii pentru geamul mic. 7. Săluc Horvat - Viața socială. Studiu și indice bibliografic. Baia Mare
Noi contribuții la biografia lui Ion Șiugariu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4338_a_5663]
-
a desfășurat la București în perioada iulie-august 1953. 7. Ion Pas (1895-1974), prozator, gazetar, traducător și memorialist. În perioada 1955-1958 a deținut funcția de prim-locțiitor al Ministrului Culturii. 8. G. Călinescu - [Cuvânt la Conferința pe țară a scriitorilor] în Gazeta literară, 9, nr. 6, 8 februarie 1962, p. 2 și [Scrisoare adresată Conferinței pe țară a scriitorilor] în Viața Românească, 15, nr. 3, martie 1962, p. 86-88, pe care a citit-o Mihai Beniuc. 9. La 20 august i se
Noi contribuții la biografia lui G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4628_a_5953]
-
1911-1912, când Vasile Goldiș coordona și conducea această publicație din Transilvania. E necesar să precizez, încă de la început, că publicistul Romulus Cioflec a fost colaborator permanent al ziarului Românul, iar din anul 1912 a fost numit redactor-șef al acestei gazete. Revelatoare sunt și cele trei epistole, inedite până acum, ale jurnalistului și omului politic Vasile Goldiș (1862-1934) trimise lui Romulus Cioflec, în care directorul ziarului se dovedește a fi un excelent cunoscător al vieții artistice, culturale și politice din Transilvania
Romulus Cioflec și ziarul „Românul“. Noi contribuții by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3420_a_4745]
-
uni forțele scriitoricești din cele mai îndepărtate toposuri ale României. Referirile la scriitori precum George Topîrceanu și Dimitrie Anghel ne îndreptățesc să credem că poeziile și prozele acestora erau citite și apreciate în Ardealul abuziv ocupat. În paginile acestei prețioase gazete întâlnim numele lui Al. Vlahuță, Nicolae Iorga, E. Lovinescu, Mihail Sadoveanu, Ion Al. Brătescu-Voinești, Constantin Stere, Ion Minulescu, Mihail Cruceanu, Marcu Beza, Ghe. Bogdan-Duică și alții, care prin colaborările lor au întreținut flacăra vie a verbului românesc și au contribuit
Romulus Cioflec și ziarul „Românul“. Noi contribuții by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3420_a_4745]
-
alții. Te salut cu drag, V[asile] Goldiș * Arad, 4/17 noiembrie 1911 Iubite domnule Cioflec, Primesc ofertul d[umi]tale și a prietenului d[umi]tale și vă rog să veniți pe 1 decembrie nou nesmintit aici ca să ridicăm gazeta până la finea anului, astfel încât să putem intra în al doilea an cu totul încălțat. Primesc condiția d[umi]tale de a-ți plăti lunar 400 cor[oane] și d[omnu]lui Const. Nae 250 cor[oane]. Aștept grabnic răspuns. Cu
Romulus Cioflec și ziarul „Românul“. Noi contribuții by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3420_a_4745]
-
Alexandru Ghica, poreclit „Rapineau”, Georges Soutzo, poreclit „Cap de mort” și Radu Văcărescu, căsătorit cu Jeanne Lahovary, sora Marthei Bibescu, figurile mondene care alcătuiau la începtul secolului XX boema aristocratică bucureșteană, cu sediul la Capșa, de unde ofereau rubricilor mondene ale gazetelor același hedonism spiritual marca Péladan. Cu toate că e greu de crezut că cei doi prinți Bibescu, serioși diplomați de carieră, masoni de grad înalt, nepoți ai domnitorului dezmoștenit de revoluția de la ’48, veri ai viitorului Mare Maestru al Masoneriei Române, prințul
În lojă cu Marcel Proust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3251_a_4576]
-
Inspectoratului de Poliție al Județului Gorj, Inspectoratului de Jandarmi Județean, ai Centrului Militar Județean. Mai sunt reprezentanți ai instituției consiliului județean și din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Gorj", a declarat Corina Bâcoi, purtătorul de cuvânt al Prefecturii Gorj, pentru Gazeta de Sud.
Pregătiri de război. Comisia de Rechiziții face inventarul firmelor chemate la mobilizare by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32794_a_34119]
-
fiind azi, ca și odinioară, o raritate bibliofilică, se găsește, totuși, în biblioteca mea de la Văratec. Revista a apărut în anul 1939, ca supliment literar al ziarului Cronica din Baia Mare, și a fost coordonată de Gheorghe Crișan, directorul și proprietarul gazetei aici amintite, precum și de tânărul poet și eseist Ion Șiugariu (1914-1945), care în acea perioadă era student al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București. Efemerida aceasta literară, din care s-au publicat doar trei caiete: ianuarie 1939
Ion Șiugariu și revista „Cronica literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2457_a_3782]
-
pentru cronica la Scrisori către N. Iorga (II), cea cu indicele pe care l-am amintit. Adăugăm, la aceste exemple, propria noastră mărturie, a mea și a colegilor mei editori, pentru care cronica lui Cioculescu, apărută, începând din 1965, în "Gazeta literară" și continuată, din 1968 până în 1988, în "România literară", a fost citită cu consecvență și mare interes, pentru că era datorată editorului celor două serii din opera lui I. L. Caragiale, și al altor ediții precum Șt. O. Iosif (1939), Ion
Editor și comentator de ediții by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/14852_a_16177]
-
Gabriel Dimisianu Mi s-a întâmplat să cunosc de timpuriu mediul scriitoricesc, proiectat, la 22 de ani, în chiar inima acestuia, când am fost angajat de Paul Georgescu la "Gazeta literară", în toamna lui 1958, întâi corector și apoi redactor. Era acolo un spațiu de intense contacte, frecventat de mai toți scriitorii timpului, de la începători la maeștri. Odată ne-a vizitat redacția Tudor Arghezi, flancat de îngerul ocrotitor Baruțu, întâmplare
Amintiri cu Fănuș Neagu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15371_a_16696]
-
a vizitat redacția Tudor Arghezi, flancat de îngerul ocrotitor Baruțu, întâmplare memorabilă pentru cei care am trăit-o, evenimentul cel mai însemnat, pot spune acum, din existența de paisprezece ani a acelei publicații. Dar încă înainte de a fi lucrat la "Gazetă" eu venisem în contact cu mediul literar, în zone ale sale oarecum mărginașe, ce e drept, nu lipsite însă de atractivitate pentru un tânăr care, student filolog fiind, scria și el. Scria pe rupte dar în secret, poezie, proză, visând
Amintiri cu Fănuș Neagu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15371_a_16696]
-
astfel colegi ceva mai vârstnici. Aceștia își făcuseră oarecari legături în lumea literară, cunoșteau scriitori afirmați, porniți ei înșiși pe drumul afirmării, cum se spunea în limba de lemn de atunci, căci publicaseră câte ceva prin "Tânărul scriitor", prin "Flacăra", prin "Gazeta literară". Prin acești colegi ai noștri ne apropiasem și noi, ceilalți, cât de cât, de lumea scriitoricească a momentului. Să mai spun că momentul era al unei oarecari liberalizări artistice, după anii de dogmatism integral, ecou timid al dezghețului pornit
Amintiri cu Fănuș Neagu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15371_a_16696]
-
țărănească schematică a vremii (încă nu apăruse Moromeții). Povestirea citită atunci, Fănuș Neagu a inclus-o în volumul său de debut, Ningea în Bărăgan, căruia la apariție, în 1959, am avut prilejul să-i consacru o recenzie de întâmpinare în "Gazeta literară". Am plecat satisfăcut de la ședința de lectură. Năbădăiosul nostru coleg nu era doar simpatic dar avea și talent. Tânărul prozator ducea însă o viață de student îndeajuns de accidentată, plină de neprevăzut. Oficial domicilia la cămin, dar tot mai
Amintiri cu Fănuș Neagu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15371_a_16696]