3,149 matches
-
un mit (Sfârșitul lui Don Juan). „Spectrul morții” (Hanul blestemat) se strecoară, aparent neașteptat, în versurile tânărului P. E, desigur, un mimetism livresc („parcul mort”, „vântul plânge” - Toamna), dar nu numai atât. „Fantoma morții”, care dă târcoale până și amorului (Gelozie), semnalează un presentiment. În Sonete postume (1925), ceea ce precumpănește este starea de melancolie, cu înlăcrimate aduceri-aminte și cu replieri într-o solitudine aburită de dezamăgirea iubirii care trece și a visurilor care se sting. Există, răzleț, și strofe cu un
PAVELESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288737_a_290066]
-
celelalte „obiecte” ale observației și analizei, dezambiguizate de autor prin prezentarea lor sub aspectul unor studii de caz: Despre păcatul plictiselii, Despre vulgaritate, Despre sinucidere, Despre gustul estetic, Despre arta conversației și miracolul tăcerii, Despre vanitatea iertării, Despre mizantropie, Despre gelozie, Despre tabieturile noastre, Despre fumat, Despre sexualitate, Despre minciună, Despre echilibru. În ceea ce privește latura aplicativă, comedia Cine pe cine mântuiește, de exemplu, inclusă în volumul Teatru, dezvoltă într-o structură dialogică problematica sinuciderii, a cărei expresie teoretică se regăsește într-un
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
pe la ferestre, se refugiază în brațele vânjoasei ordonanțe. Căpitanul, care chiar sosise acasă noaptea, pe furiș, pentru a surprinde presupusul adulter, crede că are confirmarea vinovăției și se decide să îi împuște pe cei doi. Deși momentul declanșării crizei de gelozie este insuficient argumentat de analiza psihologică, ceea ce urmează crește în tensiune, captivează interesul și produce o atmosferă halucinantă. Tema virilității contrariate, combinată, de această dată, cu speranța terapiei prin erotism, se regăsește și în La „Grandiflora”, nuvelă de mari dimensiuni
MIHAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
exploatată e prezentă În romanul Sandei Movilă ca o masă cenușie, pasivă, Îndobitocită de neștiință, superstiții și mizerie, tresărind arareori la amintirea dreptei răfuieli de la 1907, pentru a aluneca repede În aceeași pasivitate. Grija mălaiului zilnic, invidii și uri meschine, gelozii Întunecate, certuri, bătăi, - iată formele nesemnificative ale conflictelor dezvoltate inutil pe multe pagini, În dauna celui fundamental, de clasă. (Ă). Pe văile Argeșului e scris de pe pozițiile criticismului burghez, În maniera În care Cezar Petrescu Își scria acum 10-20 de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
persoane - cele de care aceasta e conștientă și cele pe care și le ascunde - pentru a o Încuraja să-și analizeze reacțiile emoționale În fața persoanelor și a situațiilor, permițîndu-i să se elibereze de emoții negative, cum ar fi mînia sau gelozia, și susținînd valori precum iubirea, afecțiunea, dăruirea, Încrederea și bunăvoința. Totodată, Îi poate ajuta pe oameni să-și canalizeze energia emoțională În sensul creativității. Nivelul spiritual - Reiki pătrunde În Întregul corp energetic al unei persoane, În suflet și În spirit
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
și comunicarea cu Sinele Superior și acționează eficient asupra oricărei părți a corpului. Cuarțul roz Este cunoscut sub numele de „piatra iubirii”, pentru că energiile sale aduc iertare și Înțelegere, ajutîndu-vă să vă eliberați de furia acumulată, resentimente, vinovăție, frică și gelozie. Reduce dezechilibrul emoțional și sexual și potențează percepția asupra adevăratului sine, ajutîndu-vă să Învățați să vă iubiți pe dumneavoastră Înșivă. Acționează eficient mai ales asupra splinei, rinichilor, inimii și sistemelor circulator și reproducător. Ametistul Este cunoscut sub numele de „elevator
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
plină de resentiment, în lenea de gândire și în cultul, vag snob, vag nombrilist, pentru o realitate absurdă. El nu vedea, la T.S. Eliot, Ezra Pound, Kafka sau la Gertrude Stein, nimic altceva decât dispreț intelectual față de cititor. Evident că gelozia literară juca un rol important în respingerea eforturilor de a propune un nou model literar. Ce-l deranja pe Chandler era vorbăria fără sfârșit în jurul acestor personaje care acaparaseră prim-planul scenei culturale. Nu mai conta că mulți dintre ei
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
motivațiile lor sunt mult mai personalizate. Crimele petrecute în The Lady in the Lake au explicații precise, legate de acțiuni și interese precise ale făptașilor. Retrăgându-se în natură, protagoniștii restrâng, în mod paradoxal, sfera de acțiune a liberului-arbitru: lăcomia, gelozia, avariția, pasiunea oarbă, violența înnăscută au mobiluri limpezi, stabilite la nivel personal. În felul acesta, răul se relevă a fi al individului, nu al universului. Personajele poartă măști în speranța de a ridica bariere în fața potențialilor urmăritori. Furtul de identitate
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
care dovedește că primejdiosul infractor ar fi putut fi asasinul lui Stein. În acest timp, strania relație de adversitate și complicitate dintre Dolores Gonzales și Mavis Weld se dezvoltă într-un plan paralel, nu mai puțin înveninat de ură și gelozie, ce se va încheia cu moartea uneia dintre protagoniste și pierderea definitivă a iluziilor de către cealaltă. The Little Sister poate fi citit și ca un tratat despre lăcomie. Fie că e vorba de setea de bani (frații Orfamay și Orrin
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
echivalează cu - literatură (Barzun, 1977, p. 160). Am ales acest citat pentru că el își găsește un ecou perfect în demersul ambițios soldat cu scrierea romanului The Long Goodbye. Realitatea sordidă din Idle Valley, țesătura încurcată de relații sociale, pasiuni perverse, gelozii și violență sunt, toate, „semne ale realității” - și încă ale uneia în care vechiul concept dickensian al „abjecției” este ilustrat cu asupra de măsură. În aceeași linie, ipoteza lui R.W. Flint conform căreia Philip Marlowe ar fi o întrupare
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
adesea consecința unor stări de frustrare individuală resimțite de anumite persoane. 4. Consumul de alcool, care precedă în multe situații acțiunea violentă, reprezintă o condiție (ocazie) criminogenă favorizantă. 5. Între mobilurile urmărite de agresori, cele mai frecvente sunt jaful, răzbunarea, gelozia (în cazul omorurilor și al tâlhăriilor), satisfacerea unor instincte sexuale (în cazul violurilor) etc. La rândul lor, victimele delictelor cu violență sunt reprezentate de acele persoane care suportă sau sunt obligate să suporte amenințările fizice sau constrângerile morale și agresiunile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
apud Fishel și Rynerson, 1998, p. 296). În general, bărbatul care agreseasă ori abuzează de o femeie (o bate, o lovește, o violează etc.) manifestă, potrivit cercetătorilor americani Anne H. Fishel și Barbara C. Rynerson (1998, p. 297), sentimente de gelozie, posesivitate, incertitudine. În relația „victimă-agresor” (ne referim la relația de cuplu) spun autorii, nevoile emoționale se află în interdependență, „cu toate că ele se exprimă într-un mod negativ și distructiv”. Abuzul intrafamilial Plecând de la cele menționate mai sus, putem distinge o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
agresează soțiile este scăzut, studiul menționat infirmă acest lucru, aratând că mai mult de jumătate dintre bărbații abuzatori (din oraș) au un nivel educațional peste medie. În suburbii, situația este inversă. Motivele pentru care bărbații își bat soțiile sunt banii, gelozia, sexul și consumul excesiv de alcool. Cele 60 de cazuri confirmă acest lucru. Tabelul 1 prezintă distribuția factorilor ce conduc la apariția violenței domestice. C. Yang (1997, apud Xingjuan, 1999) a arătat că violența postmaritală este o „continuare a violenței premaritale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
reprezintă principala cauză a comportamentului lor. Cei din al doilea tip sunt agresivi în societate. Cauzele principale sunt fie abuzul în adolescență, expunerea la un regim foarte dur, fie consumul excesiv de alcool. În fine, cei din urmă sunt caracterizați de gelozie, depresie, furie sau tendințe suicidare. Concluzionând, putem afirma că, în majoritatea situațiilor care implică violența domestică, cei care se fac vinovați de un astfel de comportament sunt bărbații, iar femeile au „rolul” de a fi victimele acestora. Richard J. Gelles
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
măcar să trimită înspre conștient unii din derivații lor. Astfel iau naștere conflictele dintre eu și pulsiuni (sau derivații acestora). Cea de-a doua țintă a mecanismelor de apărare o constituie afectele legate de pulsiunile sinelui - spre exemplu, iubirea, dezirența 3, gelozia, mortificarea, durerea și doliul. Aceste afecte vor fi supuse unor măsuri variate pe care eul le adoptă pentru a le putea ține sub control și vor suporta așadar anumite metamorfoze. În aceleași convorbiri cu A. Freud, Sandler afirmă că a
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
delir psihastenic însoțit de îndoieli și obsesii. Relațiile cu alte mecanisme de apăraretc "Relațiile cu alte mecanisme de apărare" Transformarea pulsiunii în contrariu, care apare în perioada copilăriei, ar putea fi apropiată de altruism. Este vorba de transformarea sentimentelor de gelozie în afecțiune, în relația cu rivali care sunt frații, surorile și părintele de același sex cu subiectul. Dar, în acest caz, tandrețea reacțională al cărei obiect sunt nu se întinde, ca altruismul, la ansamblul ființelor umane. Freud constată în această
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și cu toate pericolele sale) justifică apropierea de procesul de formare a viselor. Potrivit lui Freud (1917a/1968), „un vis este deci și o proiecție, exteriorizarea unui proces intern” permițând subiectului să își continue somnul, de unde și dimensiunea protectoare a proiecției. Gelozia proiectivă este studiată într-un alt text în care Freud (1922/1974) arată că gelozia în dragoste proiectată asupra celuilalt se naște din refularea dorințelor de infidelitate ale partenerului sexual. Freud (1927/1995) propune în final o analiză a concepției
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
1917a/1968), „un vis este deci și o proiecție, exteriorizarea unui proces intern” permițând subiectului să își continue somnul, de unde și dimensiunea protectoare a proiecției. Gelozia proiectivă este studiată într-un alt text în care Freud (1922/1974) arată că gelozia în dragoste proiectată asupra celuilalt se naște din refularea dorințelor de infidelitate ale partenerului sexual. Freud (1927/1995) propune în final o analiză a concepției religioase asupra lumii sub primatul proiecției: mitologiile, religiile, animismul sunt tot atâtea aspecte ale psihologiei
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
baltă de sânge într-un colț al încăperii. Pacientul evita să se uite în acea direcție și se gândea că terapeuta fusese asasinată de pacientul anterior. În cursul ședinței, a reieșit că pacientul avusese porniri ucigașe și trăise sentimente de gelozie, în timp ce aștepta afară. Heimann conchide: „Proiectându-și pornirile ucigașe asupra pacientului anterior, asupra rivalului detestat, a ajuns să se convingă că acel pacient mă asasinase și să vadă o baltă de sânge într-un colț”. Apărarea a constat deci în
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
proiecției este realmente suficient de puternică încât să lase să transpară eșecul refulării. Putem remarca faptul că ura nu deține monopolul asupra proiecției, iubirea putându-i fi la fel de bine obiect, așa cum se întâmplă în cazul erotomaniei (Kestemberg, 1962) sau al geloziei delirante (Lagache, 1947). Oricum, această manieră mai mult sau mai puțin radicală de alterare a realității prin ignorarea totodată a unei astfel de atitudini reprezintă singura soluție salvatoare pentru subiectul aflat la ananghie. Putem recunoaște aici o ultimă măsură de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
fost în măsură să-i analizăm culpabilitatea în privința morții mamei și surorii sale, ne-a fost cu putință să degajăm alte amintiri ascunse. Pacienta a fost astfel capabilă să-și retrăiască invidia de copil față de noua sarcină a mamei și gelozia față de sora mai mică.” În acest caz, unde uitarea selectivă care este de obicei refularea pare a se infiltra în ansamblul memoriei, Steward precizează că „teama de amintire era pe cale să-i distrugă memoria”. Un alt exemplu de traumatism refulat
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
personaj cameleonic, Mihai Drăgescu. În volumul al doilea, distribuția se îmbogățește prin câteva personaje ce rezistă vitregiilor din acest microunivers dominat de ban. Între ele se remarcă profesorul savant Dinu Haralamb, supranumit Zeul, caracter orgolios, exclusivist, autoritar, suferind de o gelozie patologică, și nonconformista Frosa Paraschiv. Personajele centrale sunt bine argumentate caracterologic, acționează distinct, cu întretăieri de traiectorii dispuse concentric, pe circumferințe din ce în ce mai largi și mai difuz desenate, păstrând mereu în centru destinul special al Olgăi. Fără a comunica emoția estetică
ARCHIP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285423_a_286752]
-
moartea lui Ștefan Mironescu, Sophie se va căsători cu colonelul Ioaniu și va sfârși în senilitate, zgârcenie și manii olfactive, ca o figură tipică burgheziei bucureștene cu veleități și eșecuri aristocrate. Profesorul Ștefan Mironescu asigură, pe de o parte, romanul geloziei bine temperate și al suferinței nobile, pentru ca, de cealaltă parte, să exprime sentințele cvasiclișeizate ale specificului național. Situat, într-un fel, între opțiunea Marghiloman și opțiunea Ionel Brătianu, el ilustrează principialitatea sceptică a omului superior, demnitatea de castă, ironia comprehensivă
ADAMESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285180_a_286509]
-
pașaport și am scrutat îndelung, cu mare atenție, chipul acela, al meu, devenit de nerecunoscut prin informațiile de pe pagina precedentă. Omul acela din fotografie părea că mă privește cu dispreț. M-am simțit cumplit de invidios pentru libertatea lui. Noaptea, gelozia asta m-a îmbibat pe de-a-ntregul cu o frică animalică și cu o dorință de supraviețuire pe care nicicând nu mi le-aș fi imaginat posibile înlăuntrul meu. În bezna cabinei, aveam iluzia că, sub valurile ce izbeau de
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
consemnul de prudență și ezită. Ce-i de făcut, pentru a risipi îndoielile? Frumoasa îndrăgostită o invită pe una dintre prietenele ei. Și mai tânără încă, și mai irezistibilă. Bietul diplomat nu rezistă. Prima îi face o cumplită scenă de gelozie și pleacă definitiv. Acum, e absolut liniștit: ați mai văzut vreo spioană geloasă? Sigur de farmecul lui, dă buzna. Tot ce a urmat este iarăși mai mult decât clasic. Până și eventuala reacție a soției, care îl speria mai mult
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]