7,834 matches
-
afectiv, căci eram obișnuiți să-l simțim lîngă noi. Într-un interviu, Hausvater crede că „trebuie să revii la forma greacă a criticii: să critici spre lumină!” Corect! Ce frumos sună! Dar nu-i simplu, fiindcă trebuie să fii un generos și un erudit, cum au fost Alice Voinescu, Ion Marin Sadoveanu, Ion Zamfirescu, Ileana Berlogea, Valentin Silvestru, Mircea Ghițulescu... Într-unul dintre multele suplimente cu programul canalelor tv, găsesc o descriere scurtă a filmului Viața la țară. Din „docta” prezentare
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
matematică, dar mă rușinez de această personală incapacitate. Punct. Uneori, snobismul, ori neglijența, ne joacă feste ; un foarte serios critic de teatru din Cluj afirma, În Tribuna din 16 decembrie 2008 :” Sarah Kane este unul dintre puținii dramaturgi contemporani agreați generos de regizorii români. Poate că un caz similar să fie al lui Martin McDonagh, irlandezul furios”... Dincolo că exprimarea lasă de dorit - „agreați generos”, „poate că un caz similar să fie”, mi-e teamă că nici statistic observația nu-i
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
afirma, În Tribuna din 16 decembrie 2008 :” Sarah Kane este unul dintre puținii dramaturgi contemporani agreați generos de regizorii români. Poate că un caz similar să fie al lui Martin McDonagh, irlandezul furios”... Dincolo că exprimarea lasă de dorit - „agreați generos”, „poate că un caz similar să fie”, mi-e teamă că nici statistic observația nu-i exactă : din fericire, zic eu care pe Sara Kane o agreez... meschin... La Jurnalul național ține cronica teatrală o tînără care, n-ar fi
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
tot cronicarul Ion Parhon (Teatrul, nr.10/1997). Tot În 1997 : un spectacol studențesc, semnat Radu Nichifor, propune o idee valabilă, În privința Vetei : e gata să-i cedeze și după ce ce realizează că e vorba de o Încurcătură ! O montare generos comentată de critică a fost, firește, Noaptea lui Mihai Măniuțiu de la Odeon, din 1998 ; pe lîngă propunerea regizorală personală - se demonstra că-n Caragialia domnește vidul, unul imens și fără scăpare - au existat și « surprize » În distribuirea rolurilor feminine : Veta
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
s-a transmis modificându se odată cu diferitele transformări sociale și religioase. În perioada Înfloritoare a imperiului roman prostituția ajunge la cea mai rafinată exteriorizare și, paralel cu cultul față de desfătările corporale, depravarea ia proporții amenințătoare. Triumful creștinismului și izbânda ideilor generoase Întronate de el a pus oarecum ordine În debandarea moravurilor din epoca precreștinității iar spiritualismul și ascetismul creștin au accentuat disprețul față de manifestările sexuale. Din punct de vedere etimologic, termenul de prostituție provine din limba latină, În care verbul „prostitutio
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
Amantă de invidiat, superbă, dornică de aventură, fierbinte, numai pentru cei ce știu ce vor și se respectă”. „Bună! Suntem două fete drăguțe. C. și A., avem 20 și 21 ani, și oferim momente de satisfacție și plăcere d-lor generoși și cu respect. Deținem locuință.”). Inițierea În prostituție prin intermediul proxeneților, persoane deosebit de „Întreprinzătoare”, este una dintre principalele căi prin care o tânără devine „profesionist)”. Proxeneții Își aleg piața În funcție de nivelul de trai al țării, ca și de mentalitatea și legislația
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
materiale dublate de noile responsabilități familiale, se decide să se reangajeze ca dansatoare: „... am văzut reclamele luminoase ale unui night-club... măcar nu sunt obligată să mă prostituez. Tot ce fac este să dansez și să țin companie domnilor serioși și generoși...”. Devine evident faptul că pentru Ariana clubul de noapte reprezintă doar un loc de muncă - un rău necesar am putea spune dacă luăm În considerare și alternativele ocupaționale disponibile pentru ea. Dintre toți subiecții ea are cea mai pragmatică viziune
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
mea, m-am aranjat, mi-am luat câteva haine și am plecat la club. Am fost angajată imediat, ca dansatoare. Măcar nu sunt obligată să ma prostituez. Tot ce fac este să dansez și să țin companie domnilor serioși și generoși. știu că nu e bine ce fac...dar vreau să Îi ofer lui Adrian tot ce eu nu am avut În copilărie, asta cu prețul reputației mele. Vreau să aibă jucării, vreau să aibă prieteni, vreau să meargă la școală
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
din ziarele de mică publicitate (Anunțul telefonic, Anunțul de la A la Z, Anunțuri concrete, Anunțuri publicitareă sau din revistele sexy-porno (Eros și Amor, Sex 2000, Galeria etcă. „...Tânăr curat, discret și fără prejudecăți ofer servicii de companie doamnelor și domnișoarelor generoase” - cam așa sună un anunț de acest fel. Carlos ne dezvăluie câteva din secretele meseriei: „Reclama e mai rentabilă În ziare decât În reviste porno, deoarece clientela e formată din femei serioase, care nu cumpără toate prostiile...”, apoi Îl pufnește
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
porțile spitalului, neștiind dacă sub tălpile pantofilor e un asfalt obișnuit sau covoare de lumină. Era fericită. În fine, era fericită! Putea să se îmbete cu minunile dăruite de luna mai. Spera să fi primit în această primăvară cel mai generos cadou din viața ei... Speranțele ei deja porniseră la drum... Cu această certitudine, intră în garsoniera sa care i se păru acum un palat. Atingea obiectele ivite în cale, care nu demult i se arătau fade, reci și insipide, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
secției de obstetrică și ginecologie. Fă-mi o favoare. Oferă-i doctorului Iftode acest fotoliu. Mie nu-mi mai trebuie. Deja, de mai multă vreme, doctorul Iftode tot trage în mod vizibil acest scaun spre el. Te știu rezonabil, ești generos, dar nu mi se pare omul cel mai potrivit. Lasă-l Geo, lasă-l să se înfrupte și el cu o felie din tortul acesta! Va vedea că în afară de cireașa de deasupra, care pare dulce, are și multe ingrediente amare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
un mare semn de întrebare de ambele părți: de ce? De ce trebuiau să treacă ei printr-un asemenea infern? De ce? se întreba Doina. De ce trebuia să i se întâmple ei acest lucru, când în casa lor sălășluise mereu lumina, patronată de generosul soare al înțelegerii și dragostei sincere. De ce? se întreba Teo. Cum de se putuse rătăci el care crezuse întotdeauna că Dumnezeu îi așezase pe umeri un cap și-l înzestrase cu suficient creier ca să facă o distincție netă între bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
mătușa Saveta care îi spusese că în gospodăria în care pășise, ,,cheia de la poarta ei e soarele". Acum mătușa locuia în Dealul Prunilor, plecase cu mulți ani în urmă pe acel drum lung, fără întoarcere. În satul acela natura era generoasă, oamenii locului împrumutaseră parcă ceva din atributele naturii în portul și graiul lor. Totul conferea așezării un blazon ce putea rivaliza cu o adevărată stațiune climaterică. În primul rând, acest sat impresiona prin pădurile imense ce-l înconjurau și care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
Carol I” București le datorăm informatizarea bibliotecilor din România. Poet, dar și autor al unor lucrări de specialitate, Ion Stoica reînființează după 1990 învățământul de specialitate din țară și reactivează Asociația Bibliotecarilor din Învățământ din România. Modernizarea limbajului profesional, ideile generoase și stilul scrierilor sale îl fac o voce puternică în prezentul bibliotecilor românești. 3. Ce este biblioteconomia? R: Biblioteconomia sistematizează ansamblul activităților teoretice și practice privind constituirea și dezvoltarea colecțiilor, evidența, conservarea și depozitarea documentelor, catalogarea și clasificarea, servirea cititorilor
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
cu utilizatorii cu nevoi speciale, cu grupurile speciale de utilizatori; Ø mijloace de comunicare cu publicul: web-site, buletine informative, tabele de avizare; Ø servicii moderne, flexibile, planificate cu exactitate, axate pe interesele publicului; Ø clădire adecvată, atrăgătoare, confortabilă; Ø program generos, convenabil publicului; Ø accesare catalog on-line; Ø servicii de prelungire a termenului de împrumut; Ø servicii de rezervări de documente; Ø servicii în afara bibliotecii; Ø servicii și echipamente (boxe) pentru restituirea publicațiilor după orele de program; Ø echipamente electronice de
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
site-uri. Nicoleta Marinescu a demonstrat încă o dată că altruismul și nu orgoliul este necesar într-o profesie, mai ales în biblioteconomie, unde obiectul învățării nu este numai organizarea cărților, ci și cultivarea spiritului lor, care nu poate fi decât generos umanist, dedicat cunoașterii și progresului omenirii în general. Cartea Nicoletei Marinescu apare în momente grele de criză, în care, incredibil, mulți copii renunță la școală, multe biblioteci își restrâng bugetele de achiziții și multe organigrame își „taie” structurile. Poate intra
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
să inducă o idee de reformă în bibliotecile noastre, confruntate cu avalanșa infotehnologiilor, dar și, din păcate, cu stagnarea, tradiționalismul, amatorismul, suficiența. Putem înscrie, fără ezitare, pledoaria în întrebări și răspunsuri a Nicoletei Marinescu pe traiectoria propusă de cei mai generoși profesioniști în info documentare, căci subiectele se întind pe întreaga paletă, de la însușirea temeinică la experimentarea continuă, traseu urmat secole de-a lungul de meseria care a contribuit, din umbră, la progresul științelor și al acțiunii umane în general. Expert
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
tot la fel cum absolut niciodată nu-și îngăduia libertatea de a părăsi altfel, decât numai ultima, clădirea seara. Iar această nobilă abnegație a sa și o cultivase în timp și cu răbdare, nu atât dintr-o dragoste neînchipuit de generoasă pentru bunul mers al slujbei sale, cât, mai degrabă, pentru dorința ei vie și continuă de a servi mereu drept model pentru ceilalți angajați de la Poștă, colegii săi. Din asta, se poate observa limpede ce respect de sine puternic avea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
de frunze, de flori, de... Ascultam cu respirația tăiată acele gânduri izvorâte din adâncul trăirilor ce se lăsau greu „mărturisite” și, dintr-o dată, am avut revelația faptului... că amândoi suntem jumătățile unui Întreg ce-a „rodit” la sânul aceleași toamne generoase, un adevărat izvor de iubire... „Scuză-mă!” M-am lăsat furat de miracolul pe care Îl aștept În fiecare an cu nerăbdare, dar și cu o anumită tresărire de suflet...” Să fi bănuit În acel moment că aceasta era ultima
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Asistență Rurală. Mai evaluasem două comunități din județul Arad și așteptam să văd ce îmi rezervă satul acela pitoresc, așezat între dealuri, cu ulițe care urcau din strada principală spre deal. Așa cum era de așteptat într-un loc nu foarte generos pentru practicarea agriculturii, zimbranii cultivau cartofi, îngrijeau livezile de meri și creșteau animale. Sursa principală de venit a locuitorilor satului este exploatarea forestieră. Unii săteni lucrau ca angajați la cele două firme de exploatare forestieră care își desfășurau activitatea «în susul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
că această agendă era un pretext, iubitul ei ficțiune fusese fascinat, e adevărat, de apariția ei neașteptată, de prospețimea cuvintelor, de felul grațios în care îl desenase, de pasiunea ei, neobișnuită la femeile din contemporaneitate, dar mai ales de felul generos în care îi descrisese relația lor, nicio obligație pentru el, toate obligațiile pentru ea, primise bucuros această ofertă, ar fi fost prost să zică ba, dar până la urmă tot observase că ea este prea bătrână, că venise din fundul lumii
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Lângă mine se află statuia reginei Victoria, o femeie aproape bătrână, masivă, severă, îmi amintește de bunica. După înfățișare parcă ar fi surori. Bunica era o femeie masivă ca un urs, întunecată la față din pricina atâtor griji, dar înțeleaptă și generoasă. Și acum îi văd ochii, fața, îi aud vorbele pe care mi le-a spus când am plecat la școală în oraș. M-a petrecut până la șosea, cam trei kilometri peste hotar, fără să scoată un cuvânt. Îi simțeam inima
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
fost furioasă, voiam să protestez, dar mi-am dat repede seama că ar fi o pierdere de energie, Silvia nu era omul care să se pună de acord cu cineva. Ea acționa mereu ca o suverană. Ca o suverană bună, generoasă cu vasalii ei. Am început să-mi restructurez energiile și dispozițiile după ale Silviei. Mi-am propus să mă uit la programul pe care mi-l face Silvia ca un mort la propria lui viață, sau ca un spectator la
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
îi dădea amețeli delicioase, nu, nu voia să vadă și să înțeleagă ce se întâmplă în jurul lui, îi era suficient să facă dragoste cu iubita lui, cu ea se simțea ca pe un altar, dragostea îi spăla creierul, se simțea generos, puternic, curajos și curat. Dar știa că toate acestea sunt doar închipuiri, că viața e un rahat mare, că ne depravăm cu toții cât putem, numai să nu simțim cum ne scufundăm în mlaștina în care colcăim ca viermii, cineva de lângă
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
lungul unei străzi bulevard fiindcă Silvia nu știe unde se află o stație de autobuz care ne duce mai aproape de casa prietenei noastre, și nici bani pe taximetru nu dă. Se spune că este foarte zgârcită. Cu mine este foarte generoasă. Alergatul pe străzi nu mă deranjează, căldura este cea care îmi face probleme, și sacoșa în care cărăm o salată de cartofi. De la mine nu așteaptă nimeni nimic, se știe că cei care vin din țară sunt săraci lipiți pământului
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]