3,088 matches
-
vaccin ADN) trebuie să rămână funcțională și să codifice proteina cu rol de antigen ce va fi prezentat celulelor sistemului imunitar. Vaccinul ADN este un plasmid ADN de expresie, nereplicativ, care include în structura sa o secvență codificatoare prelevată din genomul unui agent patogen și care are capacitatea de a exprima o asemenea secvență sub forma unui peptid specific patogenului cu valoare de antigen. Genele clonate în vectori de expresie pot fi manipulate pentru a sintetiza proteine singulare. Vaccinul ADN poate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
capacitatea de a exprima o asemenea secvență sub forma unui peptid specific patogenului cu valoare de antigen. Genele clonate în vectori de expresie pot fi manipulate pentru a sintetiza proteine singulare. Vaccinul ADN poate cuprinde o secvență mai extinsă a genomului unui agent patogen, cu condiția esențială de a fi excluse genele care condiționează infecțiozitatea acestuia. Primele experiențe de transfer de ADN în celulele unui organism superior au fost realizate de Stasney în anul 1950. Experiențele sale au fost confirmate de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
numai dacă sunt traduse oncogenele virale. Proteinele codificate de genele transferate sunt prezentate componentelor specifice sistemului imunitar al organismului gazdă, ceea ce conduce la elaborarea unui răspuns imun specific față de agentul infecțios. Israel și colaboratorii (1979) au arătat că dimeri ai genomului virusului Polyoma, legați în succesiunea cap-la-coadă, realizează seroconversia animalelor inoculate. Will (1984) a raportat exprimarea informației ereditare pentru hepatita B, în experiențe asemănătoare. Cap. 32. Vaccinarea genetică și terapia genică în tratamentul cancerului și al altor boli cu etiologie virală
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cu vaccinuri ADN față de virusul hepatitei B (VHB) a fost studiată pe model animal. Infecția naturală cu VHB induce stimularea imunității umorale și celulare. Prezența anticorpilor serici este suficientă pentru a conferi protecție față de infecție sau reinfecție. HBV are un genom cu patru gene: S, C, P și X. Gena C codifică pentru proteina nucleocapsidei sau proteina regiunii centrale (HBc - « core »), iar gena S codifică pentru proteina învelișului (antigen de suprafață a virionului). Gena S este un cadru mare de citire
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
lungă durată; localizarea infecției în situsuri privilegiate, din punct de vedere imunologic (sistem nervos central, organe limfoide); dificultatea recunoașterii sindromului infecției acute nespecifice; evidența rară a «refacerii spontane» după infecție; supresia reactivității imunitare; inaccesibilitatea imunologică, datorită integrării provirusului ADN în genomul gazdă; lipsa cunoștințelor de patogeneză virală HIV-1 și a corelațiilor ei cu răspunsul imun protector; absența unui model animal satisfăcător pentru infecție și boală. Problemele majore nerezolvate, în realizarea unui vaccin HIV-1 sunt următoarele: • nu se cunosc epitopii majori cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
sinteza proteinelor specifice HIV-1, în celule murine, de primate și în celule umane, în cultură. Vaccinurile ADN sunt utilizate pentru imunizarea față de virusul oncogen tip 1 al leucemiei umane cu celule T (ATL) (Agadjanyan și colab., 1998). HTLV-1 are un genom mai simplu decât al lui HIV-1 (fig. 32.3), fiind incriminant în nenumărate alte dereglări autoimune (artrita reumatoidă), având și un efect accelerator al progresiei SIDA. Cel puțin zece milioane de oameni sunt seropozitivi pentru HTLV-1 și HTLV-2. Se apreciază
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
pentru un țesut sau altul în cursul ciclului de infecție). Un vaccin eficient anti-HIV-1 va trebui să incorporeze o gamă largă de variante de tulpini, mereu schimbătoare. Pe de altă parte, HIV-1 are și particularitatea de a se „ascunde” în genomul celulei gazdă, de îndată ce a infectat-o, convertindu-și genomul său ARN întrun ADN proviral care se integrează în genomul celulei gazdă, unde poate rămâne în stare ascunsă, pentru mulți ani. Un vaccin ADN eficient anti-HIV-1 va trebui să prevină ca
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
infecție). Un vaccin eficient anti-HIV-1 va trebui să incorporeze o gamă largă de variante de tulpini, mereu schimbătoare. Pe de altă parte, HIV-1 are și particularitatea de a se „ascunde” în genomul celulei gazdă, de îndată ce a infectat-o, convertindu-și genomul său ARN întrun ADN proviral care se integrează în genomul celulei gazdă, unde poate rămâne în stare ascunsă, pentru mulți ani. Un vaccin ADN eficient anti-HIV-1 va trebui să prevină ca acesta să infecteze orice celulă, deoarece nici un vaccin nu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
gamă largă de variante de tulpini, mereu schimbătoare. Pe de altă parte, HIV-1 are și particularitatea de a se „ascunde” în genomul celulei gazdă, de îndată ce a infectat-o, convertindu-și genomul său ARN întrun ADN proviral care se integrează în genomul celulei gazdă, unde poate rămâne în stare ascunsă, pentru mulți ani. Un vaccin ADN eficient anti-HIV-1 va trebui să prevină ca acesta să infecteze orice celulă, deoarece nici un vaccin nu poate ataca un ADN proviral integrat. Celulele pot transmite HIV-1
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ADN eficient anti-HIV-1 va trebui să prevină ca acesta să infecteze orice celulă, deoarece nici un vaccin nu poate ataca un ADN proviral integrat. Celulele pot transmite HIV-1 direct altor celule, prin transcripție ADN proviral, fără a elibera provirusul ADN din genomul lor. Mai sunt și alte dificultăți în conceperea și mai ales în realizarea unui vaccin pluripotent antiHIV-1 care să contracareze toate proprietățile de-a dreptul diabolice pe care le are acest agent patogen, prin care se eschivează de la confruntarea cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
reprezentat de o casetă β-geo (formată prin fuziunea genei pentru β-galactozidază, din operonul lac al bacteriei Escherichia coli și gena bacteriană pentru rezistență la neomicină). Aceasta a fost inserționată prin recombinare omoloagă (Tokugawa și colab., 2003) în gena Fbx15, din genomul șoarecelui. Gena Fbx15 este exprimată în mod specific în celulele stem embrionare și în celulele embrionului timpuriu de șoarece, fără însă a fi esențială în menținerea pluripotenței sau în dezvoltarea embrionară a șoarecelui. Celulele embrionare de șoarece transferate cu un
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
crescuți în balon de sticlă !”. În anul 1990 s-a realizat prima tentativă de tratare a unui copil afectat de SCID. Limfocitele T prelevate de la un asemenea pacient au fost transfectate ex vivo cu un construct molecular pe bază de genom retroviral, în care fusese inserționată o genă ADA normală. Limfocitele T transfectate în cultură s-au înmulțit și au fost reintroduse în corpul pacientului. După 10-12 asemenea tratamente s-a consemnat o îmbunătățire remarcabilă a capacității organismului pacientului de a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
sunt reintroduse în organismul pacientului. Cum patologia majoră a sindromului imunodeficienței dobândite implică infectarea și distrugerea limfocitelor T, se încearcă tocmai manipularea acestor celule spre a fi prevenită infecția HIV și instalarea SIDA. Virionul HIV-1 (fig. 32.11) are un genom diploid reprezentat de două molecule monocatenare de ARN viral, identice, asociate unui miez proteinic viral conținut într-o anvelopă virală alcătuită din glicoproteine virale și lipide preluate din membrana celulei gazdă în procesul de evaginare a virionilor (fig. 32.5
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ARN viral, identice, asociate unui miez proteinic viral conținut într-o anvelopă virală alcătuită din glicoproteine virale și lipide preluate din membrana celulei gazdă în procesul de evaginare a virionilor (fig. 32.5). Ca toate celelalte retrovirusuri, HIV-1 are în genomul său genele gag, pol și env. În replicația HIV-1 intervin și proteinele reglatoare Tat și Rev care se leagă la secvențele din ARN viral desemnate TAR și RRE. Aceste gene și aceste secvențe au fost considerate ținte pentru terapia genică
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a exporta ARN din nucleu; 4) utilizarea de ribozime: în retrovirusurile manipulate pot fi inserționate gene pentru ARN autocatalitic (ribozimă). RRZ2 este o astfel de moleculă ribozimică cu „cap de ciocan” (fig. 32.12) direcționată spre regiunea reglatoare tat a genomului HIV-1. Se poate folosi și ribozimă tip „hairpin” (agrafă) spre a cliva genomul HIV; 5) utilizarea de intra anticorpi. S-au construit vectori retrovirali cu gene pentru anticorpi intracelulari spre a inactiva proteinele reglatoare Tat sau Rev sau față de glicoproteina
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
fi inserționate gene pentru ARN autocatalitic (ribozimă). RRZ2 este o astfel de moleculă ribozimică cu „cap de ciocan” (fig. 32.12) direcționată spre regiunea reglatoare tat a genomului HIV-1. Se poate folosi și ribozimă tip „hairpin” (agrafă) spre a cliva genomul HIV; 5) utilizarea de intra anticorpi. S-au construit vectori retrovirali cu gene pentru anticorpi intracelulari spre a inactiva proteinele reglatoare Tat sau Rev sau față de glicoproteina de înveliș gp160. În stadiile timpurii ale infecției HIV se înregistrează un turnover
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
reverstranscriptază sunt încapsulate în procesul de asamblare a virionilor progeni. Aceștia sunt eliberați prin evaginare din limfocitele T infectate. Spre deosebire de retrovirusurile simple, HIV-1 codifică încă două proteine reglatoare Tat și Rev, care se leagă la secvențele TAR și RRE din genomul viral, secvențe care sunt esențiale în replicarea acestuia. De aceea, aceste secvențe au devenit ținta protocoalelor de terapie genică în SIDA (din Strachan și Read, 2004). Celulele manipulate in vitro manifestă înaltă rezistență la infecția cu HIV, precum și in vivo
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
al teratoamelor vegetale induse de plasmidul Ti din bacteria Agrobacterium tumefaciens. Plasmidul Ti își trage denumirea de la capacitatea sa de a induce o dezvoltare tumorală a celulei infectate (Ti = Tumor Inducing). Doar o parte a plasmidului Ti se integrează în genomul celulei gazdă și acesta s-a numit T-ADN, denumire derivată de la potențialul transformant al său, de la capacitatea sa de a condiționa formarea de tumori în planta gazdă (fig. 33.2). Figura 33.2. Teratom (formațiune tumorală) indus la o
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
bacteriană a unui plasmid mare inductor de tumori, desemnat plasmidul Ti și emit ipoteză că TIP este probabil un component al acestui plasmid. În anul 1977, Zambryski și colaboratorii descoperă că regiunea T-ADN a plasmidului Ti este prezentă în genomul celulelor din tumorile de colet, iar acest T-ADN este de fapt, TIP-ul. În anul 1980, Guyon și colaboratorii dezvoltă conceptul opinei, potrivit căruia sinteza opinelor de către celulele vegetale transformate creează o nișă ecologică pentru tulpina infectantă de Agrobacterium
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
vector plasmidic derivat din plasmidul Ti de A. tumefaciens. După anul 1986, prin cercetările efectuate de Zupan și colaboratorii (2000), Gelvin (2000) și Tzfira și Citovsky (2002) se realizează elucidarea procesului de transfer al T-ADN, se identifică genele din genomul vegetal implicate în transformarea cu Agrobacterium tumefaciens și se pun la punct protocoale de utilizare a acestui agent inductor de tumori la monocotiledonate. Tot în această perioadă se realizează secvențierea genomului bacteriei A. tumefaciens (C58). Patogeneza cu Agrobacterium implică două
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de transfer al T-ADN, se identifică genele din genomul vegetal implicate în transformarea cu Agrobacterium tumefaciens și se pun la punct protocoale de utilizare a acestui agent inductor de tumori la monocotiledonate. Tot în această perioadă se realizează secvențierea genomului bacteriei A. tumefaciens (C58). Patogeneza cu Agrobacterium implică două elemente de bază: 1. introducerea ADN tumorigen (T-ADN) în genomul celulei vegetale prin care se realizezază transformarea acesteia din urmă; 2. modificarea metabolismului celulei gazdă care conduce la proliferarea acesteia
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
la punct protocoale de utilizare a acestui agent inductor de tumori la monocotiledonate. Tot în această perioadă se realizează secvențierea genomului bacteriei A. tumefaciens (C58). Patogeneza cu Agrobacterium implică două elemente de bază: 1. introducerea ADN tumorigen (T-ADN) în genomul celulei vegetale prin care se realizezază transformarea acesteia din urmă; 2. modificarea metabolismului celulei gazdă care conduce la proliferarea acesteia și sinteza unor produși nutritivi care oferă avantaj selectiv pentru Agrobacterium, finalizat cu formarea tumorii. Aminoacizii, acizii organici și zaharurile
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
o protein-fosfatază de tip 2C și trei ciclofiline ca factori de interacțiune cu Vir D2, precum și VIP1 și VIP2 ca factori de interacțiune cu Vir E2. T-ADN adică ADN transferat și transformant al lui Agrobacterium poate fi integrat în genomul celulei gazdă printr-un proces de recombinare neomoloagă care necesită participarea unor proteine (probabil enzime legate de reparare sau recombinare) codificate de genomul plantei (Ziemienowicz și colab., 2000; van Attikum și colab., 2001). Genele din T-ADN de Agrobacterium conțin
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cu Vir E2. T-ADN adică ADN transferat și transformant al lui Agrobacterium poate fi integrat în genomul celulei gazdă printr-un proces de recombinare neomoloagă care necesită participarea unor proteine (probabil enzime legate de reparare sau recombinare) codificate de genomul plantei (Ziemienowicz și colab., 2000; van Attikum și colab., 2001). Genele din T-ADN de Agrobacterium conțin motive cis cutia TATA, cutia CAAT, semnal de poliadenilare) necesare pentru expresia lor în celula vegetală eucariotă (Barker și colab., 1983). În T-
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cunosc bazele moleculare ale rezistenței plantelor care nu sunt gazde comune pentru A. tumefaciens, dar se consideră că ele produc metaboliți antimicrobieni sau sunt lipsite de inductori ai genelor vir sau are loc o integrare ineficientă a T-ADN în genomul lor, fie că declanșează moartea celulară programată genetic, indusă de Agrobacterium. La prun, viță de vie, trandafir, precum și la alte plante de cultură s-au identificat grade variate de susceptibilitate la infecții cu A. tumefaciens. Nam și colaboratorii (1997, 1999
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]