2,286 matches
-
Jagdish P. Sharma tratează subiectul după metodologia științelor politice în lucrarea “Foreign Policy Challenges; India and Afro-Arab World” (2003). Sujata Cheema a analizat situația politico geografică a frontierei israelo-libaneze din zona “fermelor Sheeba”, Qamar Agha a reliefat locul și rolul geopolitic al Regatului Saudit în context regional, iar H.A. Nazmi a evidențiat etapele calitative din evoluția relațiilor indo-saudite în ultimi ani. Totodată, dezbateri asupra potențialului statelor arabe au loc în cadrul reuniunilor bilaterale periodice, precum Conferința Indo Arabă de la Dubai din 16
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
spațiului arab în Japonia este legată de interesul dezvoltării unor relații economice bilaterale pragmatice, iar cercetătorii niponi marșează cu predilecție pe aceste coordonate în ultimele decenii. Ca dovadă că interesul cunoașterii are rațiuni primordial economice, spre deosebire de alte școli de gândire geopolitică unde specialiștii în domeniu sunt geografi și politologi, în Japonia documentariștii în materie sunt în majoritate economiști. Yasumasa Kuroda, profesor de economie la universitățile Waseda (Japonia) și Oregon (S.U.A.), a analizat elementele matricei socio politice din lumea arabă în lucrarea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
R.P. Chineze cu statele arabe și implicațiile acestora în plan zonal. 4.16. În statele arabe - cunoașterea “sinelui acasă” Existența numeroaselor disensiuni interarabe și a tensiunilor arabo-israeliene, a determinat în lumea arabă preocupări pentru studierea sistematică a mutațiilor și reconfigurărilor geopolitice din propriul areal politicoteritorial. Demersurile cu pretenții științifice s-au conturat îndeosebi în statele arabe “mai deschise” spre lumea exterioară, mai occidentalizate și în consecință mai bine racordate la expertiza mediilor academice internaționale, ca urmare a raporturilor mai apropiate cu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
Mohieddine Hadhri, președinte-fondator al Centrului de studii mediteraneene și Béchir Chorou. La Tunis a fost organizat în august 2008 Congresul Internațional de Geografie Politică, sub egida Uniunii Internaționale de Geografie, în cadrul căruia au fost abordate patru teme regionale majore: tendințe geopolitice în regiunea mediteraneeană în secolul al XXI-lea, parteneriatul euro mediteraneean, frontierele maritime în Mediterana, conflictele din spațiul mediteraneean. b. În Liban cercetările s-au concentrat asupra situației regionale din spațiul arab, segment de care s-a preocupat Ghassan Salamé
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
referitoare la raporturile statelor arabe în secolul XXI și la fostele relații ale mișcărilor comuniste arabe cu statele ex-comuniste. Palestinianul Halim Barakat a analizat problema identității și autorității în statele arabe, iar Tawfic Farah a studiat resorturile cauzale și consecințele geopolitice ale panarabismului în lucrarea “Pan-Arabism and Arab Nationalism” (1987). Mohamed Riad și Khalid al-Zamat din Qatar, au analizat consecințele spațiale ale diferendelor frontalier-marine dintre Qatar, Bahrain și Arabia Saudită. 4.17. În România - interese generate de contextul relațiilor trecute și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
de Sud, Irak, Algeria), în contrapartidă cu susținerea de către blocul occidental a Israelului și a petro-monarhiilor arabe din Golful Persic. Apropierea relațiilor bilaterale a stimulat inițierea demersurilor științifice pe linia cunoașterii lumii arabe din punct de vedere geografic, geoeconomic și geopolitic.Acest lucru s-a realizat în cadrul instituțiilor specializate de cercetare: Institutul pentru relații internaționale, Institutul pentru economie mondială, Academia de științe sociale și politice. Au fost elaborate lucrări de specialitate: monografii ale statelor arabe, enciclopedii geografice și istorice ale statelor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
autohtonă: lucrarea Marcelei Săgeată - “Lumea islamică o rețea dinamică de sisteme” (2006) abordează organizarea structural-sistemică a arealului arabo-islamic în plan teritorial, iar lucrările lui Vasile Simileanu - „Spațiul islamic geopolitică aplicată”, „Centre de putere și actori islamici regionali”, „Statele islamice - actori geopolitici contemporani”, „Crizele și conflictele spațiului islamic” (2009), radiografiază pertinent spațiul politico geografic arab, atât din perspectiva raporturilor cu restul lumii islamice, cât și al încadrării în concertul relațiilor globale. Traducerile din literatura străină (în special din literatura franceză și anglo-saxonă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
Ceadaev, românii cred fie că Europa le rămâne exterioară, ca set de standarde inaccesibile, obsedante și producătoare de stigmat (atunci când Occidentului i se atribuie așteptări normative pe care noi le-am dezamăgi), fie că Europa este o realitate spirituală și geopolitică de care aparținem prin definiție, dar în care trebuie să ne facem mai bine cunoscuți, și anume printr-un efort continuu și sistematic de reformă" (Marino și Antohi 2001, 141). În mare măsură, aceste observații se justifică. Printre reprezentările ce
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
său, clasa noastră conducătoare nu poate fi, n-are cum fi în mod esențial, sincer, autentic, pro-europeană. Originea sa socială, formația sa ideologică și culturală, interesele și aspirațiile sale, totul o îndepărtează de o aliniere efectiv europeană. Dar noile realități geopolitice, noul raport internațional de forțe după prăbușirea URSS o obligă să simuleze, să mimeze false adeziuni la toate sau la cât mai multe principii, instituții și instanțe europene. Duplicitatea și jocul dublu sunt evidente... Organizăm Forumul Crans Montana și World
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Capitolul 5 Regionarea politico-geografică și geopolitică a spațiului arab 5.1. Principii, criterii și parametri de regionare Individualizarea unităților teritoriale suprastatale cu trăsături de comuniune ale genezei, evoluției și caracteristicilor diferitelor elemente ale cadrului politico geografic, reprezintă unul dintre dezideratele întreprinderii de față și presupune aplicarea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
Stabilirea unităților politico-geografice regionale pe baza caracteristicilor comune ale elementelor lor componente, ține cont de principiul unicității, ca principiu general de regionare folosit în științele geografice și aplicabil și în domeniul geografiei politice. Într-adevăr, elementele cadrului politico geografic și geopolitic, precum și componentele registrului geostrategic prezintă, după cum am văzut în capitolele anterioare, particularități diferențiate spațial, ale căror integrare în limitele acelorași unități teritoriale, determină configurarea unor ansambluri politico-geografice unicat, la diferite scări de mărime spațială, cu trăsături specifice proprii rezultate din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
și în același timp singularizează fiecare anumită unitate regională astfel stabilită, conferindu-i o identitate politico-geografică proprie numai sieși sau altfel spus, un anumit unilateralism identitar regional. Astfel, chiar și la o evaluare mai puțin profundă a realităților istorico-geografice și geopolitice din Maghreb, comparativ cu cele din peninsula arabă de exemplu, rezultă diferențieri regionale clare, identificabile chiar și între unități mult mai apropiate precum peninsula arabă și Egipt, despărțite doar de Marea Roșie și având substrat etno cultural comun, dar care din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
din peninsula arabă de exemplu, rezultă diferențieri regionale clare, identificabile chiar și între unități mult mai apropiate precum peninsula arabă și Egipt, despărțite doar de Marea Roșie și având substrat etno cultural comun, dar care din punct de vedere politico-geografic și geopolitic funcționează fiecare ca niște unicate cu particularități interne proprii sub toate aspectele (nivelul și dinamica conflictualității, orientarea spațială în relațiile de integrare politico-teritorială, orientarea intereselor economice etc.). Compararea celor două areale este ilustrativă în acest sens: Egiptul este profund interesat
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
de dinamica proceselor ce au loc în spațiul politico-geografic arabofon și care conferă alura și profilul funcțional al diferitelor unități teritoriale. Așadar, principiul funcționalității este responsabil de obligația noastră de a identifica ansamburi politicogeografice specializate funcțional, care îndeplinesc diferite valențe geopolitice ori strategico-teritoriale. Este cazul arealelor definite pe baza valorii indicelui de potențial geopolitic, ca arii-pivot cu valențe de locuri centrale în plan regional, precum ansamblul saudito-egiptean și arii periferce cu caracter marginal, precum aria arabofonă mixtă din Cornul Africii sau
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
alura și profilul funcțional al diferitelor unități teritoriale. Așadar, principiul funcționalității este responsabil de obligația noastră de a identifica ansamburi politicogeografice specializate funcțional, care îndeplinesc diferite valențe geopolitice ori strategico-teritoriale. Este cazul arealelor definite pe baza valorii indicelui de potențial geopolitic, ca arii-pivot cu valențe de locuri centrale în plan regional, precum ansamblul saudito-egiptean și arii periferce cu caracter marginal, precum aria arabofonă mixtă din Cornul Africii sau arii periferice intermediare, după modelul arealului arabo mediteraneean de pe bordura nordică a Africii
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
conflicte interarabe, conflicte cu state vecine nearabe, conflicte arabo-israeliene), desfășurate în perioada 1950-2008 (vezi Tabelul nr. 42 și fig. 81 de la Cap. 3.2.6.1. Spațializarea generală a conflictelor/tensiunilor). - atributele teritoriale stabilite pe baza valorii indicelui de potențial geopolitic: arii pivotale (Arabia Saudită, Egipt, Maroc), arii periferice interioare (Algeria, Libia, Tunisia), periferii de contact (Irak, Kuwait, Bahrain, Qatar, E.A.U., Oman, Iordania, Siria, Liban, Teritoriile palestiniene, Malta), periferii marginale (Mauritania, Sahara Occidentală, Ciad, Sudan, Eritrea, Djibouti, Somalia, Yemen, Comore) - vezi fig
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
s-a făcut în baza valorilor conflictualității (cu pondere semnificativă și identică a aceleiași categorii de stări conflictuale - conflictele interne cu cauze etno-confesionale - 33%), precum și în baza atributului de periferie marginală al ambelor state date de valorile indicelui de potențial geopolitic. De asemenea, configurarea Irakului sub forma unei subunități singulare mesopotamiene, diferită de subunitățile vecine, a fost realizată pe baza unor particularități a elementului conflictual diferită de a statelor vecine (predominarea ca număr și durată a conflictelor limitrofe cu entități nearabe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
altădată al Marii Britanii și Franței, a fost înlocuit treptat cu “umbrela” intereselor americane, iar pe unele segmente spațiale cu pătrunderea ingerințelor sovietice/ruse (Yemenul de Sud, Egipt între 1953-1971, Libia, Siria, Algeria). Din acest motiv, interesul pentru cunoașterea realităților politico-geografice, geopolitice și geostrategice din lumea arabă, a înregistrat o creștere progresivă pe tot parcursul epocii postbelice, accentuată în perioada post-război rece de recrudescența fenomenului terorist. Acest fapt s-a concretizat prin efectuarea unor cercetări și lucrări științifice sistematice asupra arealului arab
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
arab în cadrul marilor universități și institute de profil, pendinte școlilor de geografie politică americană, britanică și franceză, cele mai bine organizate la nivel mondial, dar și cele mai interesate totodată de acest spațiu. Diversele procese, relații și fenomene din spațiul geopolitic arabofon au cunoscut o spațializare și o dinamică diferențiată, cu implicații asupra configurării cadrului relațional și echilibrelor regionale. În domeniul raporturilor politico-diplomatice se remarcă diferențieri interarabe în privința dezvoltării acestui tip de relații externe. Statele arabe dinainte de 1950 (Arabia Saudită, Egipt, Irak
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
Pe lângă evoluția cantitativă, dinamica raporturilor politico-diplomatice a înregistrat și o anumită specializare/structurare spațială, în sensul dezvoltării mai pregnante a relațiilor bilaterale pe anumite spații geografice, funcție de interesele fiecărui stat în parte, tradițiile politico-istorice moștenite din perioada colonială și conjuncturii geopolitice regionale dezvoltată în perioada postbelică. Caracteristica generală este dată de faptul că pentru toate statele arabofone, ariile-țintă preponderente de relaționare politico diplomatică sunt spațiile european, asiatic și african, consecință a poziției de contact spațial a arealului arabofon între cele trei
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
altădată al Marii Britanii și Franței, a fost înlocuit treptat cu “umbrela” intereselor americane, iar pe unele segmente spațiale cu pătrunderea ingerințelor sovietice/ruse (Yemenul de Sud, Egipt între 1953-1971, Libia, Siria, Algeria). Din acest motiv, interesul pentru cunoașterea realităților politico-geografice, geopolitice și geostrategice din lumea arabă, a înregistrat o creștere progresivă pe tot parcursul epocii postbelice, accentuată în perioada post-război rece de recrudescența fenomenului terorist. Acest fapt s-a concretizat prin efectuarea unor cercetări și lucrări științifice sistematice asupra arealului arab
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
arab în cadrul marilor universități și institute de profil, pendinte școlilor de geografie politică americană, britanică și franceză, cele mai bine organizate la nivel mondial, dar și cele mai interesate totodată de acest spațiu. Diversele procese, relații și fenomene din spațiul geopolitic arabofon au cunoscut o spațializare și o dinamică diferențiată, cu implicații asupra configurării cadrului relațional și echilibrelor regionale. În domeniul raporturilor politico-diplomatice se remarcă diferențieri interarabe în privința dezvoltării acestui tip de relații externe. Statele arabe dinainte de 1950 (Arabia Saudită, Egipt, Irak
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
evoluția cantitativă, dinamica raporturilor politico diplomatice a înregistrat și o anumită specializare/structurare spațială, în sensul dezvoltării mai pregnante a relațiilor bilaterale pe anumite spații geografice, funcție de interesele fiecărui stat în parte, tradițiile politico-istorice moștenite din perioada colonială și conjuncturii geopolitice regionale dezvoltată în perioada postbelică. Caracteristica generală este dată de faptul că pentru toate statele arabofone, ariile-țintă preponderente de relaționare politico diplomatică sunt spațiile european, asiatic și african, consecință a poziției de contact spațial a arealului arabofon între cele trei
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
arealele mai puternic atașate la unul din continentele circumscrise sunt puține și cu totul periferice (două state în Asia și două în Africa). Componenta conflictuală, prin cele 220 de stări conflictuale înregistrate după 1945, reprezintă o coordonată primordială a peisajului geopolitic arab. Caracteristica este dată de predominarea netă a conflictelor interne (42,7%) și a celor interarabe (29,1%), în raport cu conflictele arabo-israeliene (16,4%), cele cu vecinii limitrofi nonarabi (9,1%) și cele anticoloniale (2,7%). Lumea arabofonă este așadar încărcată
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
o bandă teritorială de instabilitate încadrabilă “brâului vulnerabilităților”, ce separă “miezul funcțional” al lumii euro-atlantice de “prăpastia” afroasiatică din Sud, potrivit teoriei lui Thomas Barnett de la Colegiul Naval de război al S.U.A. Raportul centralitate-periferie, evaluat prin prisma indicelui de potențial geopolitic, relevă existența a trei state-pivot (Egipt, Arabia Saudită, Maroc) ce structurează o construcție spațială simetrică prin poziționare, dar asimetrică ca “greutate”. Totodată, nucleul est-arab se înscrie în aria pivotală mai largă turco-arabo-iraniană, ceea ce îi conferă statutul de fronton dublu periferic de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]