3,100 matches
-
războaiele daco-romane, numește, în cartea sa „Getica”, pe daci „geți”, iar pe Decebal „căpetenia geților”, și vorbind despre Traian spune că a strivit pe „trufașii geți”. La același autor dacii liberi din nordul provinciei Dacia erau numiți când „daci”, când „geți” . Făcând parte din marele neam al tracilor, cei mai numeroși după neamul iuzilor, dar și dezbinați, numiți „marii anonimi” ai istoriei, cu un rol modest politic , geto-dacii moștenesc de la strămoșii lor, din epoca bronzului, nu numai spiritul centrifug, ci și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
timpuriu în contact, fiind influențați de civilizația și cultura greacă, după cum au fost influențați de civilizația celților și sciților. Cu siguranță geto-dacii erau, prin cultura și civilizația lor, mult mai aproape de greci și mai departe de ceilalți „barbari”. „Deosebirea dintre geți ca popor așezat, sedentar - spune Vasile Pârvan - și neamurile barbare germane și iraniene constă în caracterul năvălirilor - migratorii merg cu femei, copii, turme, toată tabă ra, cu tot avutul, pe când geții merg doar cu oastea lor” , fiind, cum spune Thucydides
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
greci și mai departe de ceilalți „barbari”. „Deosebirea dintre geți ca popor așezat, sedentar - spune Vasile Pârvan - și neamurile barbare germane și iraniene constă în caracterul năvălirilor - migratorii merg cu femei, copii, turme, toată tabă ra, cu tot avutul, pe când geții merg doar cu oastea lor” , fiind, cum spune Thucydides în a doua jumătate a secolului al V-lea, arcași călări - formând o oaste de cavalerie, pe când dacii sunt infanteriști . Dar deosebirea esențială între geți, daco-geți și migratorii barbari constă, pe lângă
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
tabă ra, cu tot avutul, pe când geții merg doar cu oastea lor” , fiind, cum spune Thucydides în a doua jumătate a secolului al V-lea, arcași călări - formând o oaste de cavalerie, pe când dacii sunt infanteriști . Dar deosebirea esențială între geți, daco-geți și migratorii barbari constă, pe lângă caracterul organizat, așezat, teritorializat al statului și societății lor în general, și în nivelul ridicat de cultură și civilizație, în capacitatea de abstractizare a fenomenelor, mai cu seamă a celor religioase. Grecii au cuvinte
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
atitudine, dacă nu de respect, de acceptare, lângă ei, a unui popor cu o bogată viață sufletească, cu o concepție superioară, în unele privințe, chiar grecilor? O lectură mai atentă a textelor grecești, începând cu Herodot, care-i cunoaște pe geți din auzite, lasă să se întrevadă că spiritualitatea geto-dacă nu ar fi o creație proprie, fiind constituită din împrumuturi și influențe egiptene și, firește, grecești. Ucenicia lui Zamolxe la Pythagoras și „călătoria de studii” în Egipt pledează în favoarea afirmației de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
pledează în favoarea afirmației de mai sus, așa că și aici, în această chestiune, trebuie să fim circumspecți: „mă tem de greci și când aduc daruri”! Se pare că grecii nu puteau admite că ceea ce nu era de sorginte grecească în spiritualitatea geților, nu era atribuit geților sau tracilor, ci inspirației și transpunerii din altă parte, din Egipt, din Orientul fabulos al mitologiei și practicilor orgiastice: „Chiar ideea de nemurire getică este trecută de Pomponius Melaă prin teoriile și prejudecățile elenistice” . Deși relatările
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
mai sus, așa că și aici, în această chestiune, trebuie să fim circumspecți: „mă tem de greci și când aduc daruri”! Se pare că grecii nu puteau admite că ceea ce nu era de sorginte grecească în spiritualitatea geților, nu era atribuit geților sau tracilor, ci inspirației și transpunerii din altă parte, din Egipt, din Orientul fabulos al mitologiei și practicilor orgiastice: „Chiar ideea de nemurire getică este trecută de Pomponius Melaă prin teoriile și prejudecățile elenistice” . Deși relatările lui Herodot sunt din
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de Pomponius Melaă prin teoriile și prejudecățile elenistice” . Deși relatările lui Herodot sunt din auzite, de la grecii din Hellespont și Marea Neagră, fără deci, o cunoaștere pe viu, directă, nu sunt mai puțin importante, chiar dacă se face confuzia între traci și geți. Chiar de la început, Herodot aruncă o lumină favorabilă asupra geților: „sunt cei mai viteji dintre traci și cei mai drepți”, și „se socot nemuritori”, arătând și modul în care cred ei că rămân nemuritori; „credința lor este că ei nu
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
lui Herodot sunt din auzite, de la grecii din Hellespont și Marea Neagră, fără deci, o cunoaștere pe viu, directă, nu sunt mai puțin importante, chiar dacă se face confuzia între traci și geți. Chiar de la început, Herodot aruncă o lumină favorabilă asupra geților: „sunt cei mai viteji dintre traci și cei mai drepți”, și „se socot nemuritori”, arătând și modul în care cred ei că rămân nemuritori; „credința lor este că ei nu mor, ci că cel care piere se duce la Zamolxis
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
o prea mare accentuare a vieții de după moarte, el dădea în special Egiptului un rol de inspirator” . Când Zamolxis se întoarce printre ai săi, după inițierea în ale filosofiei pythagoreice, punând în aplicare cele învățate, organizează pentru societatea distinsă a geților banchete, mese comune, în care propăvăduiește viața de după moarte și cum poate fi dobândită nemurirea. Pare că cei care-l ascultau nu erau chiar atât de convinși și atunci pune în aplicare un scenariu prin care el, Zamolxis-omul, să se
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
traiul lor cu lipsuri, ca de fiare sălbatice, i-a făcut să cunoască roadele pământului, le-a dat legi și i-a învățat să-i respecte pe zei” . Asemenea lui Osiris și Zamolxe este un erou civilizator, îi învăța pe geți astronomia și medicina, întreprinde o amplă acțiune de purificare morală și „până a ajunge zeu, trebuie să fi fost venerat multă vreme ca învățător și ca model arhetipal” . Spre deosebire de mitul și ritul agrar al lui Osiris, izvorât din
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
îmbarcat armata pentru Grecia, dând zeilor 9 bărbați și 9 fete, și tot așa a procedat strategul grec Temistocle „în ajunul bă tăliei de la Salamina, când a sacrificat trei prizonieri tineri” . Inspirat de Herodot, Strabon reia informații despre „un oarecare get, numit Zamolxis”, fost sclav al lui Pythagoras, de la care a învățat despre fenomenele cerești, iar altele de la egipteni, deoarece în peregrinările sale ajunsese chiar și în Egipt. Ca tălmăciuitor al fenomenelor cerești a dobândit respectul poporului și al cărturarilor, reușind
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cerești a dobândit respectul poporului și al cărturarilor, reușind „să-l convingă pe rege să și-l facă asociat la cârmuire, ca pe un om având însușirea de a dezvălui voința zeilor”. Din sacerdot al celui mai mare zeu al geților, ajunge, după episodul cu retragerea în peștera de pe muntele sfânt Kagoion, zeu venerat de popor. De la Strabon aflăm că la geți marele preot era mâna dreaptă a regelui, „obicei păstrat până în vremea noastră”, care este venerat ca zeu. Pe vremea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ca pe un om având însușirea de a dezvălui voința zeilor”. Din sacerdot al celui mai mare zeu al geților, ajunge, după episodul cu retragerea în peștera de pe muntele sfânt Kagoion, zeu venerat de popor. De la Strabon aflăm că la geți marele preot era mâna dreaptă a regelui, „obicei păstrat până în vremea noastră”, care este venerat ca zeu. Pe vremea lui Burebista, această funcție a deținut-o marele preot Deceneu . Dacă la aceasta adă ugăm aprecierile lui Socrate, păstrate în Dialogurile
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
întreținută de preoți prin sanctuare, picurată în sufletele muritorilor care devin nemuritori, mergând în împărăția Lui. Poate fi stabilită vreo legătură între religia și credințele geto-dacilor și cele ale vechilor germani, goții în special? Este posibil ca practicile magico-religioase ale geților să fi fost preluate de goți prin asemănarea unor asemenea practici, deoarece „cultul getic pare a fi constant, ca și la barbarii nordici, din practici, ceremonii și incantații vrăjitorești: preotul era și vrăjitor și medic, făcea preziceri și da oracole
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cultul getic pare a fi constant, ca și la barbarii nordici, din practici, ceremonii și incantații vrăjitorești: preotul era și vrăjitor și medic, făcea preziceri și da oracole” . Referitor la viața de după moarte, întâlnim la vechii germani credința, asemănătoare credinței geților, că „după moartea trupului, se vor întâlni cu zeul lor suprem Odhin-Wodan și vor trăi fără sfârșit”, sufletele fiind conduse de Walkyrii în Walhalla , palatul ceresc. Ca la toate popoarele antice, războiul, încercarea supremă în slujba căruia sunt puse toate
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
scrierea, n-au creat o scriere proprie, poate și din cauză că aveau la îndemână scrierea greacă și romană, așa că nu avem știri directe, ci intermediate de scriitorii greci și latini. Aprecierea de care se bucura preoțimea s-a răsfrânt și asupra geților, despre care Diochrysostomus avea părerea că „aproape dintre toți barbarii, geții totdeauna au ieșit în frunte, ca mai înțelepți și aproape asemănători grecilor” . Sacerdoții geto-daci au fost mai mult decât vrăjitori, cititori în stele sau vindecători. Iordanes ne informează că
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
la îndemână scrierea greacă și romană, așa că nu avem știri directe, ci intermediate de scriitorii greci și latini. Aprecierea de care se bucura preoțimea s-a răsfrânt și asupra geților, despre care Diochrysostomus avea părerea că „aproape dintre toți barbarii, geții totdeauna au ieșit în frunte, ca mai înțelepți și aproape asemănători grecilor” . Sacerdoții geto-daci au fost mai mult decât vrăjitori, cititori în stele sau vindecători. Iordanes ne informează că pe vremea lui Burebista, sacerdoții se recrutau „dintre bărbații cei mai
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Burebista. Marele rege avea nevoie de sprijinul marelui preot pentru a potoli tendințele centrifuge și pentru a-i chema la cumpătare și ascultare pe supușii lui. Cea mai mare realizare a lui Deceneu a fost că i-a convins pe geți să-și distrugă viile, să trăiască fără vin, ceea ce nu e de crezut, tracii fiind inițiatorii cultului lui Dyonisos, zeul vinului și viței de vie, preluat de greci, împreună cu misterele lui Orfeu. Exagerarea poate fi scuzabilă și explică creșterea puterii
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
vie, preluat de greci, împreună cu misterele lui Orfeu. Exagerarea poate fi scuzabilă și explică creșterea puterii getodacilor sub regele Burebista, folosindu-se și ceea ce a rămas în istorie cu denumirea de asanare morală , care, după cum se știe, este discutabilă. Dacă geții au tăiat viile, că nu este de presupus că au scos vițele din pământ, ceea ce ar fi imposibil, rădăcinile fiind de câțiva metri înfipte în sol, n-au făcut decât să regenereze viile, care din rădăcini odrăslesc și, în trei
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
prea subțire, i-au înzestrat cu istoria, religia, mitologia și spiritualitatea geto-dacă, coborând în uitare pe adevărații moștenitori și înălțând pe cei care, în afara unei asemănări de nume, nu aveau nimic altceva în comun. Deposedarea daco-romanilor ca moștenitori direcți ai geților și dacilor de istoria lor este o operă cultă, a unor istorici și oameni politici, dealtfel cunoscuți, care nu fac nimic altceva decât o operă de coafare și cosmetizare a istoriei goților, înzestrându-i cu ce nu aveau. Abandonați de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
iraniene, dar și formele de cultură, la care goții erau receptivi, astfel că arta orientală sarmatică și iraniană ajunge prin goți la toți germanicii și în apusul Europei . Nimic nu-i îndreptățea să joace vreun rol istoric dacă „furtul” istoriei geților și dacilor nu s-ar fi grefat pe învățarea alfabetului runelor (semne luate din alfabetul latin și grec) și 35 adoptarea creștinismului, în formă ariană, chiar pe pă mântul getodacic, prin episcopul de Durostorum, Ulfila, și el, got de neam
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
secolul al IV-lea să fi fost sinceri în credința lor că descind din Burebista și Decebal și că mitul lui Zamaolxis este chiar mitul germanic, dacă avem în vedere că începuse deja a se face confuzia între goți și geți. Ocupându-se de „metamorfozele lui Zamolxis”, „care a supraviețuit departe de țara sa, în Spania”, Mircea Eliade ia în discuție și confuzia dintre geți și goți, arătând că „probabil Iulian Apostatul este primul care utilizează termenul get ca echivalent al
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
mitul germanic, dacă avem în vedere că începuse deja a se face confuzia între goți și geți. Ocupându-se de „metamorfozele lui Zamolxis”, „care a supraviețuit departe de țara sa, în Spania”, Mircea Eliade ia în discuție și confuzia dintre geți și goți, arătând că „probabil Iulian Apostatul este primul care utilizează termenul get ca echivalent al lui „got”, ceea ce vrea să zică că el confunda cele două popoare” . Într-un amplu și documentat studiu - Zamolxis sau mitul dacic în istoria
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
între goți și geți. Ocupându-se de „metamorfozele lui Zamolxis”, „care a supraviețuit departe de țara sa, în Spania”, Mircea Eliade ia în discuție și confuzia dintre geți și goți, arătând că „probabil Iulian Apostatul este primul care utilizează termenul get ca echivalent al lui „got”, ceea ce vrea să zică că el confunda cele două popoare” . Într-un amplu și documentat studiu - Zamolxis sau mitul dacic în istoria și legendele spaniole - apreciat de Mircea Eliade în mod elogios, ceea ce nu-i
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]