4,138 matches
-
stimulează producția creativă. Transformările evolutive ale sistemului de cunoștințe au fost atestate de cazuri celebre, precum cel lui Charles Darwin și al concepțiilor sale despre evoluție. Scopurile se referă la o serie de obiective interdependente care evoluează, la rândul lor, ghidând comportamentul unui individ. În cele din urmă, sistemul afectiv cuprinde efectul stărilor de bucurie sau frustrare asupra activității. Csikszentmihalyi (1988, 1996) preia o abordare „sistemică” diferită în care evidențiază interacțiunea personalității, domeniului și spațiului. Individul extrage informații dintr-un domeniu
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
care a avut În subordonare administrarea sănătății publice din Transilvania, Moldovan a considerat că a realizat fundamentele unui nou sistem de Îngrijire medicală, care acorda aceeași atenție medicinei preventive și celei curative și care combina cercetarea cu practica medicală, fiind ghidat de un interes sporit pentru sănătatea populației de etnie română. În 1920, o dată cu dizolvarea Consiliului Dirigent, poziția sa a fost Încorporată În vechile cadre administrative ale Regatului României. În următorii cinci ani, În calitate de Inspector Sanitar General pentru Transilvania, Moldovan a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
CAPITOLUL 2" Soluție eugenicătc "Soluție eugenică" O nouă paradigmă științificătc "O nouă paradigmă științifică" Omul nu a găsit În știință un talisman, cu care să pătrundă toate misterele ființei sale. El a obținut numai o bună unealtă pentru a se ghida și mai ales pentru a se adapta lumii sociale. Constantin Rădulescu-Motru, „Valoarea științei” Agenții principali pentru Întărirea și Îndrumarea pe calea progresului a unui stat național... sunt: cultura și știința. Grigore Antipa, Problemele evoluției poporului român În 1906, filosoful Constantin
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sa puternic antirevizionistă, pe care o Împărtășea cu cei mai mulți intelectuali și politicieni români transilvăneni. Ca un corolar al argumentului său În favoarea rezoluției pe cale pașnică a conflictelor, Moldovan prezintă propunerea sa de reformare a Ministerului Afacerilor Externe, care urma să se ghideze În desfășurarea negocierilor după principiul prerogativelor eugenice. Una dintre măsurile specifice pe care le menționează Biopolitica este „asigurarea din timp a spațiului necesar pentru dezvoltarea și Împlinirea biologică a neamului”59. Moldovan nu oferă detalii despre modalitățile de realizare a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
fiind contradictoriu cu credința creștină. El a repurtat chiar unele succese, obținând sprijinul unor preoți de prestigiu, care În numeroase ocazii au scris despre importanța preotului la sate, ca model și Îndrumător către o viață mai sănătoasă și mai bine ghidată de principii eugenice. Cu toate acestea, contradicția dintre valorile eredității biologice și cele ale creștinătății reprezintă, poate, unul dintre motivele pentru care mișcarea eugenistă nu a avut un ecou popular larg, pentru că la nivelul maselor, În România, dominau Încă moralitatea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
avut Încredere În manifestările de bunăvoință ale noului guvern și au continuat să militeze pentru eugenie, fără nici un fel de reverență față de prezența sovietică din România. Moldovan și Râmneanțu au continuat să publice lucrări care susțineau nevoia unei reforme sanitare ghidate de principii eugeniste fără nici o referință la noțiuni de clasă. Împreună cu alți câțiva colaboratori, adepți ai eugeniei, cei doi autori au publicat Tratat de medicină socială (1947), o lucrare care Încerca să descrie bazele unei reforme definitive a sănătății publice
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
viață de penitență, de suferință și de durere. Ea nu se joacă după moarte, ci în timpul vieții. Pentru că individul învie atunci când accede la cunoașterea deplină. Reminiscențe gnostice și în această privință mântuirea se obține aici pe pământ. Inițiat și emancipat, ghidat de niște adepți informați, libertinul spiritual cunoaște ceea ce i s-a întâmplat lui Hristos însuși, despre care Spiritul Liber afirmă că n-a înviat niciodată altfel decât pe acest teren simbolic: mort pentru sine însuși în ce privește fosta lui existență, dar
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și a ne satisface o nevoie naturală și necesară: mesele sunt și ocazia unui exercițiu filosofic. Comunitatea se exercită în mod dinamic. Unele texte ale lui Philodemos precizează că o ierarhie recunoscută în sânul grupului le permite unora să-i ghideze pe alții: cei mai avizați, mai avansați, mai deprinși cu preceptele filosofice epicuriene îi îndrumă pe cei nou promovați în comunitate. Fie individual, fie colectiv. în exercițiile legate de preocuparea de sine, interactivitatea domină. Prietenia inspiră acest mod comunitar de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pentru puterea unui singur om! Venus exprimă pur și simplu atât plăcerea sexuală, cât și bucuria divină, atât jubilația corporală, cât și beatitudinea spirituală... Ea ne guvernează permanent, pentru că e numele acelei forțe oarbe acționând asupra epicentrului materiei. Plăcerea ne ghidează, ne conduce, ea se află la cârma vasului. Voința liberă vizibilă în clinamen se îndreaptă într-o singură direcție: voluptatea. Gândirea lui Lucrețiu, rareori prezentată ca atare, presupune un hedonism tragic: nu te sustragi puterii motrice a căutării voluptății, ea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
agenți consideră că interesul lui sau al lor va fi mai bine atins în cadrul unui nou aranjament instituțional decât în cadrul precedentului.” (Mantzavinos, 2004, p. 96) După o alegere individuală sau colectivă, noile soluții sunt testate de agenți. Aceste alegeri umane ghidate de interese nu sunt predictibile și, prin urmare, nici schimbările instituționale generate de ele nu sunt previzibile. Alături de factorii economici, ideologiile au apărut în analiza schimbării instituționale ca factor determinant. Ceea ce putem face acum este doar să spunem cum sau
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
indirecte asupra dezvoltării sociale. Cauzele utilizării sale sunt: eficiența, simplitatea, garanția unor rezultate pozitive sau legitimitatea. M Măsurarea dezvoltării sociale: indicatori ai dezvoltării sociale - Cosmin Briciu Măsurarea dezvoltării sociale (m.d.s.) este definită din perspectiva rolului sistemelor de indicatori de a ghida/orienta intervenția publică, de a contribui la caracterul planificat, inerent pentru definirea unei schimbări sociale ca proces de dezvoltare socială. Indicatorii sociali, în ansamblul lor, sunt definiți ca indicatori care devin elemente ale acțiunii practice (Mărginean, 2002, p. 33), reflectând
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
importantă a managementului regional/urban, definit ca proces de dezvoltare, execuție, coordonare și evaluare a strategiilor integrate în conformitate cu politicile regionale/urbane formulate cu ajutorul actorilor relevanți, fiind practic faza de implementare a deciziei în dezvoltarea regională/urbană. Activitatea de planificare este ghidată de o serie de principii, definite ca declarații cu caracter general prezente în legile de planificare, în planurile de amenajare și măsurile specifice. Există și teoreticieni sceptici care afirmă că p.t. este o disciplină a cărei identitate nu este pe
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
biografice au fost studiate și dintr-o perspectivă sociologică, abordare ce le leagă de constrângerile ocupaționale și sociale (Shanahan, 2000). În dezvoltarea organizațională, schimbarea planificată trebuie privită ca un efort disciplinat de a produce decizii și acțiuni fundamentale care să ghideze ceea ce face organizația, printr-o continuă reevaluare a obiectivelor (vezi planificare strategică). Mai concret, schimbarea organizațională este un răspuns la provocările externe, ea necesitând elaborarea unui plan de schimbare care să cuprindă: - trecerea în revistă a problemelor apărute în organizație
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
SUA și Canada dezvoltându-se numeroase birouri regionale și locale de planificare socială. A apărut o schimbare de paradigmă în planificarea schimbării, când nu se mai punea accent pe planurile ambițioase de schimbări sociale de amploare, organizate de stat și ghidate de sisteme de indicatori sociali cu relevanță națională (Wong, 2006). În schimb, s-a pus un accent tot mai mare pe aspectele pragmatice și legate de politici sectoriale. Abordarea planificată a dezvoltării a revenit tot mai mult nivelului descentralizat al
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
strategii de acțiune alternative menite să îndeplinească obiectivele de dezvoltare (vezi obiective). Concretizarea tuturor acestor elemente prin elaborarea unui plan coerent care să cuprindă obiective și priorități (vezi priorități), ca și strategii alternative. Evaluarea alternativelor și selecția acelora care să ghideze acțiunea agenților de dezvoltare. În concluzie, conceptul de schimbare planificată este un produs al secolului XX, care reflectă o atitudine diferită asupra rezolvării problemelor la nivel personal, organizațional și social prin efort calculat, controlat și persistent. În plan social, planificarea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
diferit adoptat de semnatari. Acest proiect a fost considerat de autorii săi o provocare dintre cele mai importante. Din motive didactice, am insistat mai mult pe claritatea informațiilor și argumentelor decât pe originalitatea expunerii. Ne-am asumat responsabilitatea de ne ghida demersul după manuale foarte cunoscute în lume. De un ajutor deosebit ne-au fost: John Baylis, Steve Smith (eds.), The Globalization of World Politics. An Introduction to International Relations, ed. a II-a, Oxford University Press, Oxford, 2001; Robert Jackson
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
despre politica internațională putem vorbi doar din momentul în care principalul, dacă nu unicul actor internațional devine statul suveran modern, cel mai adesea constituit pe un teritoriu locuit de un anumit grup național. Din această perspectivă, cadrele teoretice care vor ghida această analiză sunt cuprinse în două mari teorii structurale ale sistemului internațional. Prima este teoria lui George Modelski (Modelski, 1978, pp. 214-235; Modelski și Morgan, 1985, pp. 391-417), care concepe evoluția sistemului internațional în termenii unor cicluri succesive ale Marilor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
din: Centru - alcătuit din puterile majore; acestea sunt nu numai puterile care au interese la scară mondială, având și capacitățile de a le apăra, ci sunt și acele puteri care dețin o influență mare asupra formulării regulilor (îndeosebi economice) care ghidează sistemul internațional și asupra respectării lor. Semiperiferie - constă în principal din trei mari categorii de state: foste puteri centrale aflate într-o poziție descendentă - sunt fostele Mari Puteri aflate în decădere, joacă încă un rol destul de important în sistem. Este
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
putem vorbi despre un determinism dublu: creșterea unei rase este determinată de trei factori, anume puterea, puritatea și adecvarea ei la un teritoriu determinat, iar creșterea rasei implică la rândul ei acapararea de noi teritorii. Întrucât maxima după care se ghidau practicienii și teoreticienii germani ai geopoliticii era legată de stăpânirea lumii prin acapararea teritorială, pentru ei nu exista o problemă legală sau morală în anexarea de teritorii aparținând altor state. Consecințele practice ale unei asemenea reflecții au fost instaurarea Protectoratului
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pentru universalizarea, generalizarea aspirațiilor lor morale. Aceasta este o formă ascunsă de politică imperialistă, dar care nu trebuie să devină categorie obiectivă de analiză a moralității statelor sistemului internațional. Deși puterile majore sunt cele care impun regulile după care se ghidează relațiile interstatale, totuși trebuie evitată situația în care acestea urmăresc să transforme sistemul după chipul și asemănarea lor. Acest lucru ar antrena o libertate și mai mică a puterilor minore ale sistemului de a acționa în relațiile internaționale. În plus
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
această tradiție și dorește să o continue, prin cercetarea permanenței anumitor instituții internaționale de-a lungul timpului, prin problematizarea drepturilor omului și a respectării lor, ca un posibil nou scop comun al statelor, prin introducerea unor concepte normative care să ghideze cercetarea conduitei statelor pe scena internațională (vezi ideea de stat ca „bun cetățean” internațional, care a influențat politica externă a Guvernului Blair în perioada primului mandat), prin analizarea posibilităților și obstacolelor, în calea unui dialog între societăți cu valori diferite
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
percep pe sine în funcție de coordonatele societății în care există, ca indivizi sau grupuri. Una dintre cele mai importante modalități prin care sistemul internațional construiește actorii este influențarea decisivă a proceselor prin care actorii își definesc interesele. Într-un sistem internațional ghidat de principii (neo)realiste, un stat superputere își va defini interesul în anumite coordonate. Un sistem internațional ghidat de principii neoliberale va determina o definire diferită a interesului național. În procesele de atribuire a identităților și definire a intereselor, actorii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
modalități prin care sistemul internațional construiește actorii este influențarea decisivă a proceselor prin care actorii își definesc interesele. Într-un sistem internațional ghidat de principii (neo)realiste, un stat superputere își va defini interesul în anumite coordonate. Un sistem internațional ghidat de principii neoliberale va determina o definire diferită a interesului național. În procesele de atribuire a identităților și definire a intereselor, actorii internaționali sunt ghidați de anumite reguli. În sens larg, ele sunt depozitarele succinte ale așteptărilor unei colectivități date
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
neo)realiste, un stat superputere își va defini interesul în anumite coordonate. Un sistem internațional ghidat de principii neoliberale va determina o definire diferită a interesului național. În procesele de atribuire a identităților și definire a intereselor, actorii internaționali sunt ghidați de anumite reguli. În sens larg, ele sunt depozitarele succinte ale așteptărilor unei colectivități date (comunități intersubiective) referitoare la identitatea, rolul și conduita agenților și structurilor. Una dintre cele mai importante implicații ale acestor teze este cea dezvăluită de Wendt
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
externe americane în perioada ce urmează „războiului rece” este asigurată de credința în virtuțile pacifiste ale democrației, dublată de certitudinea triumfului democrației ca formă de organizare politică, certitudine celebrată la „sfârșitul istoriei”. Așa cum la mijlocul anilor ’90 politica externă a fost ghidată de convingerea că democrația cel puțin diminuează, dacă nu elimină complet condițiile de inițiere a războiului, la începutul mileniului trei politica internațională pare a fi dominată de prezentarea aceleiași democrații ca principal antidot al amenințării teroriste. Consensul clasei politice americane
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]