1,781 matches
-
Notre Dame, între 1835 și 1836, niște predici remarcabile, a devenit călugăr dominican; în 1839 a restabilit ordinul dominican în Franța. Ales deputat de Marsilia în 1848, a întemeiat Era nouă, organ democrat-creștin. LA FAYETTE, MARIE JOSEPH PAUL YVES ROCH GILBERT MOTIER, marchiz de ăChavagnac, 1757-Paris, 1834). General și om politic. Din 1777 până în 1783 ia parte la războiul de independență a coloniilor engleze din America de Nord, alături de insurgenți, devenind general și deputat în Statele Generale în 1789. După căderea Bastiliei, organizează
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
FA în afecțiunile hepatobiliare. În alcoolism creșterea raportului GGT/FA peste 2,5 ori este sugestivă. Bilirubina Hiperbilirubinemia neconjugată (indirectă) izolată se datorează fie creșterii producției de bilirubină (hemoliza), fie unor defecte de preluare sau conjugare hepatică a bilirubinei (sindromul Gilbert, Crigler-Najjar, medicamente). Hiperbilirubinemia conjugată se întâlnește în toate afecțiunile hepatocelulare virale, alcoolice, steatohepatită metabolică, hepatite autoimune, medicamentoase, CBP, CSP, nutriție parenterală totală, colestază postoperatorie, colestază extrahepatică benignă sau malignă. Diferențierea colestazei intrahepatice de colestaza extrahepatică (obstructivă) este esențială pentru tratamentul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92129_a_92624]
-
despre lume, structurate într-un ansamblu cognitiv complex. Lărgirea definiției prin introducerea de elemente noi modifică raportul imaginar-rațional dintr-o contradicție punitivă într-o colaborare integrativă. Teoreticienii cunoscuți, care reprezintă de acum clasicismul teoriilor imaginarului, cum ar fi Gaston Bachelard, Gilbert Durand, Mircea Eliade, Ioan Petru Culianu, Lucian Boia, au descris imaginarul pornind de la perspective particulare, continuând jocul războinic de opoziție dintre imaginar și știință. Limitările teoretice amintite care chiar dacă reconsideră poziția imaginarului subliniind importanța acestuia în dezvoltarea epistemei, nu îi
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
privind imaginea și imaginarul. Această dezvoltare a imaginarului a fost considerată ca o negare a raționalității și discursivului și de aici a fost analizată ca un conflict între discursiv și imaginativ, între universul Guttenberg și cel al unei mass-media vizuale. Gilbert Durand în L'imaginaire. Essais sur les sciences et la philosophie de l'image (1994) preciza: "Se poate presimți deci că o asemenea inflație a imageriei gata pregătită pentru consum a trebuit să antreneze o totală bulversare în filosofiile noastre
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de matematică Articuli centum et sexaginta adversus huius temestatis mathematicos atque philosophos. Aceasta a fost răsplătită de către împărat cu 300 de taleri. Pleacă de la Praga spre universitatea din Helmstedt unde unde după o scurtă perioadă intră în conflict cu pastorul Gilbert Voet și este excomunicat. După ce își completează periclul german cu călătoria la Frankfurt, de unde a fost expulzat în 1591. De aici s-a mutat la Zürich unde predă filosofia scolastică. Tot în același an se mută în Italia unde încearcă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
reconstrucție a lumii. În același timp alte evenimente importante ale anului 1600 arată importanța acestui an. Galileo Galilei a scris Le Meccaniche, carte care integrează sistemul matematic în descrierea naturii și este deschiderea spre fizica modernă. În același an William Gilbert publică De Magnete lucrare în care susține sistemul copernican și în care pământul este privit ca un magnet. Este una ditnre lucrările care face trecerea spre un nou mod de a face știință. Nu trebuie uitată nici viziunea lui Jakob
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
The Great Cryptogram. Francis Bacon's Cipher in so Called Shakespeare's Plays, Chicago, R. S. Peale & Co, 1888. Dumitriu, Anton, Istoria logicii, vol. II, Editura Tehnică, București, 1995. Dumitriu, Anton, Istoria logicii, vol. III , Ed. Tehnică, București, 1997. Durand, Gilbert, Aventurile imaginii: Imaginația simbolică. Imaginarul, Editura Nemira, București, 1999. Eco, Umbero, Pendulul lui Foucault, vol. II, Editura Pontica, Constanța, 1991. Eco, Umberto, Numele trandafirului, Editura Hyperion, Chișnău, 1994. Eliade, Mircea, Imagini și simboluri, Editura Humanitas, București, 1994. Ellul, Jacques, Histoire
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
acestei lucrări vom întâlni cele două forme al căror sens este asemănător: i-mediat, atunci când dorim să subliniem legătura directă fără intermediar între noi și mediu și cel de imediat atunci când considerăm că această subliniere nu este absolut necesară. 1 Gilbert Durand, Aventurile imaginii: Imaginația simbolică. Imaginarul, Editura Nemira, București, 1999, p.125. 2 Chiar și termenul imaginație are drept rădăcină cuvântul imagine, dar datorită unei îndepărtări parțiale de sensul inițial, sensul imaginației a fost dezvoltat într-o relație de sinonimie
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Colecția ACADEMICA 240 Seria Studii culturale și media Constantin MIHAI, doctor în Litere la Universitatea "Michel de Montaigne", (Bordeaux, Franța) și Universitatea din Craiova, cu o teză despre Gilbert Durand și metamorfozele antropologiei imaginarului. Lector universitar la Universitatea "Constantin Brâncoveanu" (Rm.Vâlcea). Specializat în istoria intelectuală interbelică românească și în antropologia Imaginarului, este autor al volumelor: Arca lui Nae. Perspective culturale asupra generației '27, ediția I-a (2004); ediția
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
antropologia Imaginarului, este autor al volumelor: Arca lui Nae. Perspective culturale asupra generației '27, ediția I-a (2004); ediția II-a (2014) La Logique d'Hermès. Études sur l'Imaginaire (2006); Descartes. L'Argument ontologique et sa causalité symbolique (2007); Gilbert Durand. Les Métamorphoses de l'anthropologie de l'Imaginaire (2009); Communication et communion. La philosophie de Nae Ionescu (2012); Europenism și dileme identitare în România interbelică: gruparea Criterion (2013). La Editura Institutul European a apărut volumul , ediția I-a (2009
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
narațiune și discurs, într-un raport de consubstanțialitate cu termenul de imago. 1. Funcția imaginii Orice teorie antropologică se circumscrie unei dimensiuni a Imaginarului în care aventura simbolică a imaginii este urmărită în cadrul unei sintaxe specifice, dominată de imaginația simbolică. Gilbert Durand propune două metode hermeneutice ale imaginii: mitocritica face trecerea spre mitanaliză și constă în omologiile structurale cu un mit fundamental; mitanaliza se deschide spre o sociologie a cunoașterii și presupune studiul, într-o succesiune dată, a miturilor esențiale, de la
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
amintire apărută în vis sau poziția sartriană care, pentru a evita reificarea imaginii, vorbește de o cvasiprezență în conștiință, un obiect-fantomă ce trimite la o viață factice 4. Spre deosebire de aceste teorii reducționiste și devalorizante ale școlii din Wurtzburg și Denkpsycologie, Gilbert Durand se situează în prelungirea fenomenologiei poetice bachelardiene care subliniază atât rolul și specificitatea imaginii în viața psihică, cât și coerența sa funcțională. Premisele lui Bachelard constituie fundamentul antropologiei durandiene: 1. imaginația ca dinamism organizator; 2. dinamismul organizator ca factor
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
o va respinge categoric. În opera sa testament, Flacăra unei lumânări, fenomenologul, apropiind imaginea de planul memoriei, disociază categoria imaginii care inaugurează noi raporturi cu lucrurile, de lumea simbolului care trimite mereu la știință, afirmând, de la început, ceea ce este cunoscut. Gilbert Durand are perfectă dreptate atunci când nu acceptă teoria bachelardiană care devalorizează imaginea de funcția vitală, funcția simbolică. Bazându-se pe lucrările logicienilor și psihologilor contemporani, Durand accentuează importanța simbolului, acest element constitutiv al imaginii. Apariția sensului nu poate decurge decât
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
dacă "viața imaginilor" nu își găsește originea în dimensiunea simbolică a formei și a conținutului, dimensiune care poate să le asigure profunzimea, stabilitatea și pregnanța 9. Pornind de la fenomenologia imaginilor religioase sau artistice dezvoltate de Mircea Eliade și Gaston Bachelard, Gilbert Durand situează traseul antropologic al imaginilor într-un spațiu simbolic, care poate explica coordonata acestor forme generate de puterea imaginilor. Psihanaliza modernă are meritul de a pune în discuție câteva paradigme, precum: imagini, simboluri, arhetipuri. Ceea ce ne interesează este funcția
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
fecundă în raport cu celelalte. Profunzimea de sens a imaginii se ilustrează în natura echivocă și ambivalentă a simbolizatului, imaginile apropiindu-se de nucleele arhetipale. De aceea, imaginile simbolice favorizează creativitatea imaginativă, în măsura în care ambivalența și opoziția devin factori producători de imagini esențiale. Gilbert Durand decelează operația participativă, declanșată de trecerea de la sensul propriu la sensul figurat al imaginii, care ia naștere din jocul subtil dintre absentia și praesentia. Făcând apel la problema platoniciană a reminiscenței, antropologul francez subliniază importanța imaginației epifanice, aptă de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Paris, Seuil, 2001. Chaussinand-Nogaret, Guy (dir.), Histoire des élites en France du XVIe au XXe, Paris, Tallandier, 1991. Chevallier, Jean-Jacques, Histoires des idées politiques, 3 vol., Paris, Armand Colin, 1984. Coenen-Huther, Jacques, Sociologie des élites. Paris, Armand Colin, 2004. Dagron, Gilbert, Empereur et prêtre. Étude sur le "césaro-papisme" byzantin, Paris, Gallimard, 1996. Delporte, Christian, Intellectuels et politique, Paris/Florence, Casterman/ Giunti, 1995. Ducellier, Alain, L'Église byzantine. Entre pouvoir et esprit, Paris, Desclée, 1990. Ducellier, Alain, Byzance et le monde orthodoxe
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Fayard, 1968. Dubois, Claude-Gilbert, Mythologies de l'Occident, Paris, Ellipses, 2007. Dubois, Claude-Gilbert, Récits et mythes de fondation dans l'imaginaire culturel occidental, Bordeaux, Presses Universitaires de Bordeaux, 2009. Ducellier, Alain, Les Byzantins. Histoire et culture, Paris, Seuil, 1988. Durand, Gilbert, Science de l'homme et Tradition. Le nouvel esprit anthropologique, Paris, Albin Michel, 1996. Durand, Gilbert, L'Imagination symbolique, Paris, PUF, 2003. Durand, Gilbert, Les Structures anthropologiques de l'Imaginaire. Introduction à l'archétypologie générale, Paris, Dunod, 2005. Duțu, Alexandru
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de fondation dans l'imaginaire culturel occidental, Bordeaux, Presses Universitaires de Bordeaux, 2009. Ducellier, Alain, Les Byzantins. Histoire et culture, Paris, Seuil, 1988. Durand, Gilbert, Science de l'homme et Tradition. Le nouvel esprit anthropologique, Paris, Albin Michel, 1996. Durand, Gilbert, L'Imagination symbolique, Paris, PUF, 2003. Durand, Gilbert, Les Structures anthropologiques de l'Imaginaire. Introduction à l'archétypologie générale, Paris, Dunod, 2005. Duțu, Alexandru, Literatura comparată și istoria mentalităților, București, Editura Univers, 1982. Duțu, Alexandru, Ideea de Europa și evoluția
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Presses Universitaires de Bordeaux, 2009. Ducellier, Alain, Les Byzantins. Histoire et culture, Paris, Seuil, 1988. Durand, Gilbert, Science de l'homme et Tradition. Le nouvel esprit anthropologique, Paris, Albin Michel, 1996. Durand, Gilbert, L'Imagination symbolique, Paris, PUF, 2003. Durand, Gilbert, Les Structures anthropologiques de l'Imaginaire. Introduction à l'archétypologie générale, Paris, Dunod, 2005. Duțu, Alexandru, Literatura comparată și istoria mentalităților, București, Editura Univers, 1982. Duțu, Alexandru, Ideea de Europa și evoluția conștiinței europene, București, Editura All, 1999. Evdokimov, Paul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
singur. Ești în Biserica lui Hristos". 1 Constantin Noica, "Prefață" la volumul Ștefan Lupașcu, Logica dinamică a contradictoriului, București, Editura Politică, 1982, pp. 7-11. 2 Stéphane Lupasco, L'énergie et la matière psychique, Paris, Julliard, 1974, pp. 187-189. 3 Cf. Gilbert Durand, L'Imagination symbolique, Paris, PUF, 2003, pp. 21-41. 4 Gilbert Durand, Les Structures anthropologiques de l'Imaginaire. Introduction à l'archétypologie générale, Paris, Dunod, 2005, pp. 15-27. 5 Gaston Bachelard, La Poétique de l'espace, Paris, PUF, 1957, p.
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
volumul Ștefan Lupașcu, Logica dinamică a contradictoriului, București, Editura Politică, 1982, pp. 7-11. 2 Stéphane Lupasco, L'énergie et la matière psychique, Paris, Julliard, 1974, pp. 187-189. 3 Cf. Gilbert Durand, L'Imagination symbolique, Paris, PUF, 2003, pp. 21-41. 4 Gilbert Durand, Les Structures anthropologiques de l'Imaginaire. Introduction à l'archétypologie générale, Paris, Dunod, 2005, pp. 15-27. 5 Gaston Bachelard, La Poétique de l'espace, Paris, PUF, 1957, p. 80. 6 Gaston Bachelard, La Terre et les Rêveries du repos
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Imaginaire. Introduction à l'archétypologie générale, Paris, Dunod, 2005, pp. 15-27. 5 Gaston Bachelard, La Poétique de l'espace, Paris, PUF, 1957, p. 80. 6 Gaston Bachelard, La Terre et les Rêveries du repos, Paris, Corti, 1948, pp. 82-83. 7 Gilbert Durand, Les Structures anthropologiques de l'Imaginaire. Introduction à l'archétypologie générale, p. 41. 8 Gilbert Durand, L'Imagination symbolique, p. 109. 9 Jean-Jacques Wunenburger, La vie des images, Grenoble, Presses Universitaires de Grenoble, 2002, pp. 16-23. 10 Mircea Eliade
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de l'espace, Paris, PUF, 1957, p. 80. 6 Gaston Bachelard, La Terre et les Rêveries du repos, Paris, Corti, 1948, pp. 82-83. 7 Gilbert Durand, Les Structures anthropologiques de l'Imaginaire. Introduction à l'archétypologie générale, p. 41. 8 Gilbert Durand, L'Imagination symbolique, p. 109. 9 Jean-Jacques Wunenburger, La vie des images, Grenoble, Presses Universitaires de Grenoble, 2002, pp. 16-23. 10 Mircea Eliade, Images et symboles. Essai sur le symbolisme magico-religieux, Paris, Gallimard, 1952, pp. 16-17. 11 Jean-Jacques Wunenburger
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Colec?ia 4 Gilbert Luigi, L�Architecture en Europe ? Editions Nathan, Paris, 1995 ? Institutul European Ia?i pentru prezență edi?ie �n limba rom�n? ISBN 973-611-063-X RINTED ÎN ROMÂNIA GILBERT LUIGI ARHITECTURĂ �N EUROPA DIN EVUL MEDIU P�N? �N SECOLUL AL XX
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Colec?ia 4 Gilbert Luigi, L�Architecture en Europe ? Editions Nathan, Paris, 1995 ? Institutul European Ia?i pentru prezență edi?ie �n limba rom�n? ISBN 973-611-063-X RINTED ÎN ROMÂNIA GILBERT LUIGI ARHITECTURĂ �N EUROPA DIN EVUL MEDIU P�N? �N SECOLUL AL XX-LEA Traducere de Dan Stoica Prefă?? de D. N. Zaharia INSTITUTUL EUROPEAN Descrierea CIP a Bibliotecii Na?ionale GILBERT, LUIGI Arhitectură �n Europa: din Evul Mediu p
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]