9,490 matches
-
oceanul ca să mire Noul York, apoi chiar continentul negru. Și-a poposit pe lângă piramide la Cairo. Aflase multă lume de Rucărul cu ii, cu fote și covoare măiestrite pe la noi. Întoarsă-n țară a școlit mulți meșteri și-n plină glorie pieri ucisă mișelește la Viena, ca să-ncheie prea devreme povestea cu Maria rucăreanca. Referință Bibliografică: Mării de poveste în Rucărul vechi (II) de Ioan Muțiu / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 254, Anul I, 11 septembrie 2011
MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (II) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Marii_de_poveste_in_rucarul_vechi_ii_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/355728_a_357057]
-
conștiințe care s-a consumat pentru bunătatea, frumusețea și libertatea fanteziei. Prin atâtea căutări și suferințe, și prin sacrificiul propriei sale vieți, Van Gogh a reușit să creeze picturi de o perfecțiune absolută, suficiente ele singure pentru a-i asigura gloria”, menționând totodată și îndemnul către artiști, de a îndrăzni orice în lumea culorii, în intensificarea expresivă a formei sintetice. Creația este gând-idee și imaginație - putere a minții și a sufletului - din care se nasc minunate plăsmuiri. S-ar părea, spun
GALBENUL SOLAR AL LUI VAN GOGH de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1489705493.html [Corola-blog/BlogPost/375695_a_377024]
-
s-au obișnuit cu banii din conturile Republicii și cu obediența față de „maeștri”, cu deferența față ispravnicii bolșevismului de odinioară, însă calitatea artistică a lucrărilor acestor tineri e jalnică, în conformitate cu probele lor morale sau cu ghinionul de a-și dori gloria vreme de cinci minute. În carte vorbesc despre asta, despre „norocul” de a fi „deștept” cinci minute. Omul e ca pomul, spune o vorbă veche, se cunoaște după roade. Uneori se evidențiază mai bine când reușește să învingă obstacolele: cu
INTERVIU CU SCRIITORUL HORIA MUNTENUŞ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1449489223.html [Corola-blog/BlogPost/342684_a_344013]
-
a le fi contestată in corpore valoarea melodică e greșit. Unele dintre cântecele de atunci cum ar fi corurile imperiului sovietic, de exemplu, sunt chiar considerate cel puțin deosebite. Dar, deasupra tuturor, opera maestrului Marin Constantin de cea mai înaltă glorie, pe care a prezentat-o cu strălucit succes lumii întregi este opera de dirijare și conducere a Corului „Madrigal”. Sub bagheta maestrului Marin Constantin, unul dintre cele mai prestigioase ansambluri corale românești, poate cel mai prestigios, al tuturor timpurilor, formație
MARIN CONSTANTIN. MUZICA, ÎNCĂ UN SPIRIT PERFECT ŞI MĂIASTRU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1425447377.html [Corola-blog/BlogPost/353210_a_354539]
-
film al Societății Japoneze pentru dezvoltarea muzicii, intitulat „Corul Madrigal din București”, filmul „Madrigalul în Japonia”, realizat de Viorel Sergovici, la TVR. Bagheta dirijorală a ctitorului Corului „Madrigal” și dirijor al lui, îndelungat și mirabil timp plin de succese și glorie, i-a fost predată de către însuși maestrul Marin Constantin, la concertul de adio, dirijorului Voicu Popescu. În ianuarie 2011, maestrul Marin Constantin a trecut în neființă. Celebrul dirijor Ion Marin a devenit directorul de onoare al ansamblului. Așadar, un an
MARIN CONSTANTIN. MUZICA, ÎNCĂ UN SPIRIT PERFECT ŞI MĂIASTRU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1425447377.html [Corola-blog/BlogPost/353210_a_354539]
-
vise pe-un umăr slab și nins. Nici nu-ți mai pasă-n urmă că strigă după tinefrumoasele ieșite din catacombe vechi;ție-ți miroase-a baltă, a rapiță, a șine,deasupra ta cocorii se sting perechi-perechi...... XXVI. EROI FĂRĂ GLORIE, de Dragoș Niculescu, publicat în Ediția nr. 2261 din 10 martie 2017. Vom mai trăi iubirea ideală Poate pe-acest pămînt cît vom mai fi, Uitînd într-un tîrziu cumplita boală, Prin care am trecut spre-a ne iubi. Ne-
DRAGOȘ NICULESCU by http://confluente.ro/articole/drago%C8%99_niculescu/canal [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > EROI FĂRĂ GLORIE Autor: Dragoș Niculescu Publicat în: Ediția nr. 2261 din 10 martie 2017 Toate Articolele Autorului Vom mai trăi iubirea ideală Poate pe-acest pămînt cît vom mai fi, Uitînd într-un tîrziu cumplita boală, Prin care am trecut spre-a
EROI FÃRÃ GLORIE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1489158024.html [Corola-blog/BlogPost/383068_a_384397]
-
Ca anonim, de peste timp, mesaj, Însă mi-e teamă de poștaș că-l pierde, Fiindcă nu-mi trec nici stradă, nici etaj. Iubirea mea cea mare, iluzorie, Ce crezi, o să mai bată înc-un ceas? Sîntem ca doi eroi lipsiți de glorie... Nu știu ce-o fi, deci, totuși, bun rămas. Referință Bibliografică: Eroi fără glorie / Dragoș Niculescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2261, Anul VII, 10 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Dragoș Niculescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
EROI FÃRÃ GLORIE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1489158024.html [Corola-blog/BlogPost/383068_a_384397]
-
Fiindcă nu-mi trec nici stradă, nici etaj. Iubirea mea cea mare, iluzorie, Ce crezi, o să mai bată înc-un ceas? Sîntem ca doi eroi lipsiți de glorie... Nu știu ce-o fi, deci, totuși, bun rămas. Referință Bibliografică: Eroi fără glorie / Dragoș Niculescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2261, Anul VII, 10 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Dragoș Niculescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
EROI FÃRÃ GLORIE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1489158024.html [Corola-blog/BlogPost/383068_a_384397]
-
asemenea sigilii, care de obicei reprezentau în imagini schematice bogățiile ținutului respectiv sau exprimau plastic ocupațiile locuitorilor. Imnul României Cuvântul „imn” a fost împrumutat la noi din limba franceză (hymne) și își trage originea din grecescul „hymnos” însemnând cântec de glorie, sau de biruință. Specie solemnă a genului liric, înrudit cu oda, a fost cunoscut și cultivat încă din antichitate, când a și avut mai mult o invocație religioasă adresată zeilor, altor divinități, sau eroilor legendari. Mai târziu a început să
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 by http://confluente.ro/george_roca_1448966946.html [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
iunie 1848, la aproximativ doua săptămâni după izbucnirea revoluției in Țara Românească. Mai există o variantă asupra paternității muzicii care este atribuită lui Gheorghe Uncescu. „DEȘTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!” a înlocuit titlul original „Un răsunet”, devenit imn imediat, câștigându-și instantaneu gloria recunoscută, datorită mesajului energetic și mobilizator pe care-l conține: DEȘTEAPTĂ-TE, ROMÂNE! Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani! Acum ori niciodată croiește-ți alta soarte, La care să se-nchine
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 by http://confluente.ro/george_roca_1448966946.html [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
ai voștri strănepoți, Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine, “Viața-n libertate ori moarte !” strigă toți. Preoți cu crucea-n frunte! căci oastea e creștină, Deviza-i libertatea și scopul ei preasfânt, Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină, Decât sa fim sclavi iarăși în vechiul nost’ pământ!... Prima strofă a imnului nostru național are o semnificație deosebită, chiar dacă a fost scrisă cu mai bine de un secol și jumatate în urmă, făcând un puternic apel la conștiința
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 by http://confluente.ro/george_roca_1448966946.html [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
aerul Ligii 1 și sezonul viitor, așa că ne-am liniștit. De vreo două săptămâni deschidem șampanii peste șampanii pentru a sărbători prelungirea vieții pe prima scenă, ne facem planuri de bătaie și visăm cu ochii larg închiși la zilele de glorie care sigur nu ne vor ocoli. Dacă este euforie, s-o cinstim ca atare! Prea a fost cerul Copoului întunecat în tur pentru a sta modești în celebrare acum. Citește tot... O nouă echipă de fotbal care să ducă mai
Fotbal Iasi by http://www.iasi4u.ro/stire/fotbal-iasi/ [Corola-blog/BlogPost/94627_a_95919]
-
are la conducere doi mari jucători din generația de aur a României, pe Marius Lăcătuș pe post de antrenor dar și pe Florin Prunea ce ocupa postul de Președinte al clubului. Citește tot... Salvatore Schillaci și Giancarlo Antognoni, două mari glorii ale fotbalului Italian vin la Palas, 16 martie Sâmbătă, 16 martie 2013, Palas Mall îi invită pe microbiști la o repriză de fotbal cu două glorii din istoria „sportului rege”: Salvatore Schillaci și Giancarlo Antognoni. Întâlnirea cu cei doi mari
Fotbal Iasi by http://www.iasi4u.ro/stire/fotbal-iasi/ [Corola-blog/BlogPost/94627_a_95919]
-
postul de Președinte al clubului. Citește tot... Salvatore Schillaci și Giancarlo Antognoni, două mari glorii ale fotbalului Italian vin la Palas, 16 martie Sâmbătă, 16 martie 2013, Palas Mall îi invită pe microbiști la o repriză de fotbal cu două glorii din istoria „sportului rege”: Salvatore Schillaci și Giancarlo Antognoni. Întâlnirea cu cei doi mari fotbaliști ai Squadrei Azzura va avea loc la ora 10.30, în fața magazinului Intersport. Fanii vor putea să se fotografieze cu cei doi campioni, vor primi
Fotbal Iasi by http://www.iasi4u.ro/stire/fotbal-iasi/ [Corola-blog/BlogPost/94627_a_95919]
-
competenți, ci doar lupi. Când la 1 ianuarie 2000, mai precis la trecerea dintre milenii, am lansat pe piață săptămânalul REALITATEA, cu o echipă modestă, dar plină de entuziasm, nu ne-am gândit cât de greu va fi drumul spre glorie. În ceea ce mă privește, acest proiect a depășit cu mult așteptările pe care le-aș fi putut avea, chiar și în cele mai optimiste așteptări. Mă veți crede sau nu, pentru mine a fost imposibil să prevăd această evoluție explozivă
REALITATEA GALATI-CAMPIOANA PRESEI ROMANESTI DE PROVINCIE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Realitatea_galati_campioana_presei_romanesti_de_provincie.html [Corola-blog/BlogPost/361658_a_362987]
-
În toamna aceluiași an pornește într-un turneu epuizant, de două luni, în Canada și S.U.A., unde a străbătut aproape toate statele americane. O perioadă de satisfacții artistice o constituie perioada „Loredana și Direcția 5”. Ea îi aduce succese până la glorie, iar prin aceasta rămâne în biografia muziclă, nu numai privitor la aportul Loredaniei, ci privitor la valoarea creației și spectacolului muzical românesc, un timp luminos. Calitățile de prezentator de spectacole sunt etalate de către Loredana alături de Ricky Dandel , la Festivalul „Cerbul
LOREDANA GROZA. PIETRARUL IZVORULUI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1420789470.html [Corola-blog/BlogPost/350112_a_351441]
-
LONG NIGHT [scurtmetraje ShortsUp, Robin and the Backstabbers, Partizan, Matze, Platonic Scale, Kurtiss Kromm, Bross & Major Ross] DUMINICĂ 30 august • Ponton Batca Doamnei 14:00-19:00 Kayak River Party • Cinema Dacia 16:00-18:00 Best of Filmul de Piatră 2014 Gloria, ficțiune, 14', r. Mara Ionescu Tsapinarii, tribul munților, 13', r. Petru I. Pap Neintegrații, ficțiune, 20' r. Andrei Nicolae Teodorescu Tatăl nostru, ficțiune, 8', r. Sergiu Lupșe Marele zgomot, videoclip, 4', r. Vlad Feneșan Str. Drapelului nr. 0, 29', r. Anca
Filmul de Piatra by http://www.zilesinopti.ro/articole/12892/filmul-de-piatra-2016 [Corola-blog/BlogPost/100115_a_101407]
-
ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Astăzi simțim că prin sufletele noaste suflă un vânt rece născut din golurile cărților de istorie, sau din faptul că eroii noștri nu sunt destul de cunoscuți și respectați, că nu ne amintim cum trebuie de gloria pe care le-o datorăm. Totuși, în adâncul nostru, e vie credința că EROII NU MOR NICIODATĂ. Aceste gânduri le trăiesc mai intens de fiecare dată când ajung în țară și în drumul meu de la București până în comuna natală, Țigănești
ŞARJA DE LA PRUNARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1420984475.html [Corola-blog/BlogPost/372798_a_374127]
-
războiul în care fuseseră combatanți, erau pe atunci peste puterea mea de intelegere. Informațiile care au întregit imaginile acestea din copilărie au venit mai târziu, iar acum, când pe internet au aparut mai multe relatări despre aceste pagini de mare glorie, am completat tabloul în care erau doar schițate imaginile acelor lupte care trăiau în mine mai puternic emoțional, decât prin informații. Această bătălie de la Prunaru, considerată una dintre cele mai reprezentative lupte eroice ale armatei române, din timpul Razboiului pentru
ŞARJA DE LA PRUNARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1420984475.html [Corola-blog/BlogPost/372798_a_374127]
-
pe apă-- alunecând în tăcere. Totul e gol în viața boemă. De ce taci? Spune-o vorbă și-mi ajunge. Nu pot nici să plâng. Doar o lacrimă îmi cade pe o pagină de dor.. Privesc în depărtare. Ce caut?! Bogăție...glorie..., nu înseamnă nimic! Îmi ajunge doar o vorbă! De ce taci? Fără tine, totul e gol în viața boemă. ...Doar un cuvânt... o frază... ****Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: DE CE TACI? / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1771, Anul V
DE CE TACI? de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/florica_gombos_1446833395.html [Corola-blog/BlogPost/373101_a_374430]
-
îl citise din scoarță în scoață, i-a conturat aceste gânduri. Louis Lavelle în “La philosophie francaise entre les deux guerres”, volum apărut la Paris în 1942, scria la pagina 91 că Bergson este “unul din rarii filosofi pe care gloria i-a vizitat”, atrăgând cititorii și auditoriul cu magia verbului sclipitor, obișnuit să ducă din tinerețe frumoasa imagine țesută de exaltările apologeților. Opera sa , multiplu diversificată, totuși pare unitară și organizată insistent în preajma idei direcționare-trăirea subiectivă a duratei. O scrisoare
MAŞINA DE FĂURIT ZEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Masina_de_faurit_zei.html [Corola-blog/BlogPost/356808_a_358137]
-
au întâlnit în jurul unei mese îmbelșugate, așezată în foișorul din mijlocul grădinii plină cu flori și cu verdeață, de la vila familiei Trifan, motiv de a se stabili detaliile organizării căsătoriei dintre cei doi tineri. Atât lui Laurențiu cât mai ales Gloriei, căsătoria Daliei cu Pavel li s-a părut foarte potrivită. Le plăceau atât băiatul, cât mai ales familia acestuia, oameni serioși și la locul lor, chiar dacă nu se învârteau în mijlocul oamenilor de afaceri cum erau ei, ci erau simpli salariați
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1397580204.html [Corola-blog/BlogPost/347820_a_349149]
-
-i dreaptă. Lumea e plină de oameni dăștepți, Ne salutăm și strigăm în cor - DREPȚI! Ne trebă culori să ne orientăm, Autoritate- auto lăudăm, Genialoizi cu mamă și tată, Devin canibali pentru o treaptă, Ce fericiți sunt microbii, nu știu Ce este gloria de mai târziu. Bule și bale și biți ne împart, Intergalactici pân-la infarct. Nu vor să creadă că-i plâng, fiind milos, Lumea a fost mereu cam pe dos. Tot ce-i ușor e vizibil, astfel Urcă și morții din
FIEȘTECARE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1684 din 11 august 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1439275354.html [Corola-blog/BlogPost/379964_a_381293]
-
profesiuni de credință, toate adunate în scrisorile-interviu pe care Nicolae Băciuț le adresa părintelui Nicolae. Aria tematică a epistolelor este deosebit de diversă, legată de biografie, viață, profesiune, cultură, cărți etc. atât cât se puteau formula în acea perioadă de sinistră glorie a regimului totalitar și datează încă din anul 1986, apoi anul 1987, având locații diferite, cu doar câțiva ani înainte de plecarea marelui duhovnic la cele veșnice. Cei doi, la inițiativa profesorului Băciuț, își propun, prin dialogul lor să descifreze „câteva
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 by http://confluente.ro/Centenar_steinhardt_nicolae_steinhardt_cezarina_adamescu_1342592714.html [Corola-blog/BlogPost/356206_a_357535]