2,459 matches
-
să-și încerce noile încălțări... Ca din senin, nu știu unde le ținuse până atunci, pe masă au apărut: mămăliguță și friptură de porc cu cârnați, chișcă cu varză murată, brânză cu smântână, plăcintă cu brânză, vin și țuică ca la orișicare gospodar. M-au invitat la masa de Crăciun. Le-am mulțumit și le-am urat sărbători fericite și sănătate lor și copiilor lor. Le eram recunoscătoare pentru pentru omenia lor. în timp ce ne ospătam, afară se iscase zarvă mare. Câinele lătra de
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de absența gospodinei, plecată printre umbre, găsim un bătrîn cu barbă frumosă, aproape albă, cu ochi scormonitori și doar într-o cămșă subțire, cu mînecile suflecate pentru treburile casei. Capriciosul început de aprilie face să fie încă destul de frig, dar gospodarul nu pare să ia în seamă asta. Aveam să aflăm, daltfel, că omul a trăit toată viața fără foc, uimindu-și consătenii iarna cu băile lui de zăpadă. Agilitatea mișcărilor bătrînului - întradevăr bucuros de oaspeți - este cu totul ieșită din
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
era obligat să se întoarcă în sat și să tragă de sapă. Școala Normală, concepută și statuată ca o școală a muncii, pregătea pe viitorii învățători nu numai ca oameni ai cărții, ca intelectuali ai satelor, dar și ca viitori gospodari - exemple pentru sătenii în mijlocul cărora trăiau. Iată cum evoca Mihail Sadoveanu, în amintirile despre Domnu’ Trandafir, această latură a personalității învățătorului său: Într-o bună zi, iată că intră pe poarta ogrăzii doi străini. Băieții din clasă erau cu monitorii
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
care o conduce. Practica instructiv-educativă a dovedit că stilul de muncă al unei școli izvorăște din stilul de muncă al conducerii ei. "Școala este oglinda directorului. În ea poți vedea și cât de bun organizator este el, și cât de gospodar, și cât de pedagog, și cât de bun tovarăș de muncă". Una din principalele preocupări ale directorului trebuie să fie crearea unui climat favorabil pentru muncă în școala pe care o conduce. Problema climatului, a atmosferei favorabile unei activități rodnice
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
comercializa și realiza venituri frumoase. Un fapt care m-a frapat era modul cum se scotea țuica din budană, pe vrană, cu ajutorul unui țoi legat cu sfoară, cu capacitate de 50 sau 100 de mililitri, numit ciocan. Gâga Rada, mama gospodarului, mă îmbia uneori și pe mine cu câte o măsură de licoare cu parfum de prune pe care ea o aprecia și o degusta cam des, fiind mai tot timpul cu nasul roșu, ofertă pe care eu o refuzam. Eram
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
lua în primire păscutul mieilor, apoi al oilor sau vitelor, până când se dovedea vrednic să mânuiască sapa, secera, coasa sau plugul. În felul acesta, copilul era integrat treptat în munca și preocupările familiei, fiind pregătit pentru timpul când va ajunge „gospodar la casa lui", munca devenind, prin exemplu și exercițiu, un mijloc educativ de maximă importanță. Îmi amintesc de perioadele aglomerate ale muncilor agricole (prașila, seceratul, culesul etc.), când zorile zilei le întâmpinam pe ogor și întunericul înserării ne găsea tot
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
și spiritul gospodăresc, pentru averea acumulată, și-a înzestrat toți copiii, opt la număr, cu case construite pe grădini mari, înainte de căsătorie, cu mai multe hectare de pământ, cu căruțe cu cai, oi și vaci, aceștia devenind la rândul lor gospodari harnici și înstăriți. În legătură cu spiritul de economie al acestei familii se spune că mergea până la despicarea bățului de chibrit înainte de a-l folosi, pentru a-i dubla utilizarea. Celălalt exemplu. Mitru Cotruță, un gospodar din satul meu a plecat odată cu
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
vaci, aceștia devenind la rândul lor gospodari harnici și înstăriți. În legătură cu spiritul de economie al acestei familii se spune că mergea până la despicarea bățului de chibrit înainte de a-l folosi, pentru a-i dubla utilizarea. Celălalt exemplu. Mitru Cotruță, un gospodar din satul meu a plecat odată cu o haraba plină de saci cu grâu la târg să-i vândă. La intrarea în Botoșani, situat la 18 km de sat, se aflau în zilele de târg mulți angrosiști de cereale, care se
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
dealuri și văi. Au avut grijă să se ferească de codrii, pentru a nu se rătăci, ori pentru a nu fi hăituiți de lupi și de haiduci. Au reușit astfel să-i ia pe neașteptate pe oamenii acestor pământuri. Mulți gospodari nu au apucat să-și ascundă familiile și agoniseala. Erau jecmăniți de acești tâlhari ai stepei, iar copiii lor duși în robie, de unde nu aveau să-și mai revadă vreodată părinții. În târg, de prin turle de biserici, au început
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
alte proiecte, nu sunt obișnuiți cu competițiile și, mai ales, nu cred în competiții, deoarece situația ultimilor ani le-a demonstrat că totul se aranjează [...]. Am observat în timpul facilitării că oamenii care sunt recunoscuți de către sat ca fiind cinstiți și gospodari se retrag, atunci când conștientizează responsabilitatea pe care urmează să o aibă și majoritatea nu o fac din lașitate, ci datorită faptului că nu au experiență în gestionarea resurselor financiare și se tem de eventuale hoții. Ținând cont de această situație
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
și speculând, e un tip combativ, un element care nu se deosebește mult de restul țăranilor dacă te uiți la Îmbrăcămintea lor, la faptul că muncesc. De aceea și În ochii țăranilor, chiaburimea trece Încă drept niște oameni vrednici, buni gospodari. Câtă putere are acest punct de vedere În sat asupra restului țăranilor, despre fizionomia lor de buni gospodari, o dovedește și faptul că această mentalitate, și felul de a considera pe bunii gospodari, a pătruns chiar și În rândurile partidului
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
uiți la Îmbrăcămintea lor, la faptul că muncesc. De aceea și În ochii țăranilor, chiaburimea trece Încă drept niște oameni vrednici, buni gospodari. Câtă putere are acest punct de vedere În sat asupra restului țăranilor, despre fizionomia lor de buni gospodari, o dovedește și faptul că această mentalitate, și felul de a considera pe bunii gospodari, a pătruns chiar și În rândurile partidului nostru 29. La măsurile cu caracter economic luate Împotriva chiaburilor În special, Împotriva țăranilor În general, s-a
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
trece Încă drept niște oameni vrednici, buni gospodari. Câtă putere are acest punct de vedere În sat asupra restului țăranilor, despre fizionomia lor de buni gospodari, o dovedește și faptul că această mentalitate, și felul de a considera pe bunii gospodari, a pătruns chiar și În rândurile partidului nostru 29. La măsurile cu caracter economic luate Împotriva chiaburilor În special, Împotriva țăranilor În general, s-a adăugat represiunea directă: confiscări de bunuri, violențe diverse, inclusiv deportări 30. Reacție și contrareacție În timpul
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
satului ca o familie strânsă în jurul vetrei. Casele sunt împrjmuite cu un gard care delimitează curtea și ograda, dar permite în același timp celui care trece pe uliță să arunce o scurtă privire prin gard pentru a da ziua bună gospodarului. Adeseori oamenii ies la poartă, parcă tocmai pentru a nu fi singuri în curte și a se vedea cu ceilalți săteni. Neamul nostru românesc. Metafora se bazează pe sentimentul unui spațiu comun, locuit de persoane care împărtășesc același destin și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Bentley; bijuterii; brută; bucurie; bucuros; ceartă; cont; cont în bancă; corupt; Costache; cufăr cu galbeni; cultură; dar; deținere; distracție; dolari; dorință; dorințe; Donald Duck; durere; dușmani; dușmănie; Eminescu; enormă; euro dolari; experiență; faimă; familia; fără; femei; frumos; fudulie; furtună; galben; gospodar; griji; ideal; iluzie; imensă; inconștient; inutilă; iubire; împlinire; limba; lipsă; mașină; meditare; meschin; miliardar; milionar; doar la mine; a minți; moșie; moșii; muncitor; muzică; neajuns; nefericire; neliniște; nimănui; nimica; nimicnicie; Nirvana; nuntă; omenos; oportunități; opțiuni; opulență; orice; pacoste; palat; patrimoniu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
negustor (3); palat (3); președinte (3); trecut (3); zgîrcit (3); baron (2); barosan (2); blană (2); bogătan (2); boss (2); bou (2); bunăstare (2); cai (2); car (2); căruță (2); cioban (2); cocoș (2); conducător (2); funcție (2); galbeni (2); gospodar (2); haiduc (2); împărat (2); mașină (2); ministru (2); mobil (2); muncitor (2); nebun (2); oi (2); prost (2); punguță (2); puternic (2); sat (2); slugă (2); trăsură (2); țigan (2); animal; animale; antic; arde; are; argat; arhaic; arhaicul; arogant
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
căruțe; cîine; cîmpie; compasiune; copil; credincios; cuminte; curea; de cursă; de curse; deltă; demn; deplasare; devotat; dinte; dîrzenie; dragoste; drum; drum lung; duce; durere; dus; echitații; educație; eleganță; eu; ezitare; fălnicie; femei; fermă; fidelitate; fin; frică; fuge; fuge repede; găină; gospodar; grajd; grație; greu; haiduc; Harap-Alb; hipism; iarba; impunător; iute; înalt; îndrăzneală; înhămat; jucărie; lasagna; localitate; lucru; masivitate; măiestate; măiestrie; măiestuos; măreț; măreție; mîrțoagă; mediu rural; melc; mic; mîndru; moarte; mult; muncitor; de munte; murg; mușcă; năzbîtios; neastîmpărat; noblețe; nomad; organe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
viață (4); curată (3); eden (3); frumos (3); libertate (3); lucru (3); miros (3); parc (3); recoltă (3); roadă (3); zoologică (3); acasă (2); apreciere (2); bunici (2); buruieni (2); castraveți (2); căpșuni (2); cîmp (2); frunze (2); gard (2); gospodar (2); gospodărie (2); grădinar (2); grătar (2); hotar (2); legumă (2); loc (2); mîncare (2); natura (2); odihnă (2); peisaj (2); plantație (2); plăcere (2); pom (2); poveste (2); prospețime (2); roade (2); roșii (2); soare (2); trandafiri (2); țară
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
rochiță; roșu; roz; sare; scame; scăpare; scurtă; scut; seară; shopping; slăbit; stofă; straie; șifonier; șosetă; șubă; textură; trecător; ținută; țol; umedă; umerar; uniformă; uz personal; verde; vestă; vestimentar; vîrstă; vreme; zdrențe (1); 795/200/79/121/0 harnic: muncitor (129); gospodar (57); furnică (39); om (38); leneș (34); muncă (26); albină (17); bun (17); vrednic (14); darnic (11); copil (10); curat (10); deștept (9); conștiincios (8); sîrguincios (8); bogat (7); bravo (7); priceput (7); tata (7); eu (6); isteț (6); iute
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
caiet; canapea; capră; cerșetor; cîteodată; comoditate; complacere; confortabil; copac; cuminte; da; dansator; dați-i o palmă; degradat; dezgust; dimineața; dimineață; dormire; fără energie; eșec; evitare; fericit; filme; firav; flori; fără folos; frate; fricos; frunze; furios; gaură; gazdă; în general; gînditor; gospodar; greierul; greu; fără griji; guraliv; hain; hapsîn; hopeless; hoț; hoții; idiot; ignorant; ignoranță; inactiv; insuportabil; Ioneluș; iresponsabil; isteț; împuțit; înfometat; jalnic; judecată; lama; laș; lecție; lenevi; lenevie; lenoasă; lepră; leu; lipsă de motivare; lucru; fără lucru; maimuță; maimuțică; melc; melcul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în echipă(3); greutate(3); mereu(3); obosit(3); odihnă(3); odihni(3); responsabilitate(3); acasă(2); agonisi(2); albină(2); birou(2); conștiincios (2); dormi(2); echipă(2); a face(2); a face ceva (2); familie(2); frumos(2); gospodar(2); lene(2); lucru(2); masă(2); meșteșugări (2); mișcare(2); ocupație(3); pasiune(2); pămîntul (2); proiect(2); rapid(2); realiza(2); rutină(2); salariu(2); sapă(2); satisfacție (2); silitor(2); singur(2); a sta(2); străduință(2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lemn(7); lucru(7); descurcăreț(6); om(6); zugrav(6); constructor(5); lemnar(5); maistru(5); muncă(5); profesionist(5); sculptor(5); specialist(5); ciocan(4); creație(4); olar(4); popular(4); profesie(4); artist(3); bărbat(3); expert(3); gospodar(3); inginer(3); înțelept(3); lucrare(3); meșteșugar(3); talentat(3); abilitate(2); admirație(2); arhitect(2); as(2); atelier(2); aur(2); bătrîn(2); calitate(2); cizmar(2); clădire(2); construcție (2); făuritor(2); fierar(2); îndemînatic(2); învățător
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
iubitor (3); înalt (3); mare (3); natură (3); nebun (3); plăcut (3); pom (3); prieten (3); uman (3); vietate (3); civilizație (2); cultură (2); domn (2); Dumnezeu (2); esență (2); evoluție (2); fericit (2); fiară (2); frate (2); frunte (2); gospodar (2); ins (2); liber (2); națiune (2); neam (2); nebunie (2); păcat (2); pămîntean (2); persoana (2); puternic (2); sclav (2); societate (2); specie (2); superioritate (2); tata (2); tîmpit (2); umanitate (2); zăpadă (2); agricultor; amabil; animală; antropologie; apropiat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
belșug; brumă; bun; bunăstare; călătorie; ceartă; cenușă; cerc; cereale; chirpic; civilizație; cînt; comoară; copac; cor; corp; crater; crăpat; creștere; cultivare; cultură; culturi; curat; datină; deal; decizii; domn; dragoste; foame; foc; fotbal; fragil; frumusețe; frunze; fundament; gaură; geografie; glas; globul pămîntesc; gospodar; graniță; gravitație; greu; greutate; grîne; ha; hărnicie; hectar; hotar; ieșean; imensitate; infinitate; investiție; istorie; început; închis; îndepărtat; întreg; jumătate; legat; liber; libertate; lot; lume; lumea întreagă; lună; maron; maroniu; masacru; meleag; metal; doi metri; mizerie; mîncare; moale; morți; moșie; mult
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
capul; ceas; cel iubit; certuri; chin; cicălitor; ciorapi; cîndva; coarne; companie; companion; completare; concept; concubinaj; consoartă; credincios; credință; cununie; de treabă; destin; deștept; devotament; dobitoc; dorință; drag; drăgăstos; dușman; egoist; emoție; exemplar; finanțator; fraier; fudul; Game over; gelos; gelozie; generos; gospodar; greu; greutate ușoară, dulce; greutăți; hotărîtor; indecis; indiferent; indulgent; inelar; inteligent; isteț; împărat; înalt; însoțit; însoțitor; înșela; înțelept; jurămînt; legat; legămînt; legătură; lipsă; loialitate; lup; masiv; militar; mînă; mîncare; mîngîiere; model; modest; moț; muncitor; mut; necaz; nenoroc; nenorocit; nevoie; noapte
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]