2,967 matches
-
Rusu, Ion Suciu, Alexandru Todea) și 5 episcopi romano-catolici (Marton Aron, Adalbert Boros, Anton Durcovici, Augustin Pacha, Joseph Schubert), torturați, umiliți, înfometați, cu bestialitate. În același an au fost condamnați la ani grei de închisoare nenumărați preoți, călugări romano-catolici și greco-catolici. Scopul era clar și precis: distrugerea totală a Bisericii Catolice de rit latin și bizantin. Citim în articolul 5 al Declarației: „Nimeni nu va fi supus torturii nici la pedepse sau tratamente crude, inumane și degradante”. Iar în România episcopi
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
biserică ortodoxă: „Ați putea în același timp să-mi dați cetățenia română, și, rămânând eu de rit latin, împreună cu preoții mei de rit latin, să-mi donați una dintre bisericile voastre pentru ca, convertită în catolică, să se oficieze de către preoții greco-catolici - pe care i-am aduce din Transilvania - pentru concetățenii voștri uniți rezidenți, în număr atât de mare, în această capitală; în acest fel Biserica Catolică nu ar mai fi pentru voi un lucru străin, ci ar deveni aproape națională”. Arhiepiscopul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Arhiepiscopul i-a încredințat funcțiile de rector al Seminarului și de econom diecezan. Ca rector al Seminarului el a avut marele merit de a fi introdus limba română, ca limbă curentă de predare. În ceea ce privește misiunea sa de păstor al comunității greco-catolice, Demetriu Radu s-a lovit de multe dificultăți, dar în primul rând, de lipsa unei biserici. Proiectul pentru înălțarea unei biserici greco-catolice în București, inițiat de către arhiepiscopul Palma în 1885, a avut prima donație de 30.000 de franci, chiar
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de a fi introdus limba română, ca limbă curentă de predare. În ceea ce privește misiunea sa de păstor al comunității greco-catolice, Demetriu Radu s-a lovit de multe dificultăți, dar în primul rând, de lipsa unei biserici. Proiectul pentru înălțarea unei biserici greco-catolice în București, inițiat de către arhiepiscopul Palma în 1885, a avut prima donație de 30.000 de franci, chiar de la Sfântul Părinte Leon al XIII-lea. Dar după moartea monseniorului Palma, o perioadă de doi ani, Scaunul de Arhiepiscop a rămas
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
spiritul civilizației, etc., ar cuceri zi de zi spiritele și ar pregăti doritul moment de a vedea tot poporul nostru reîntors în sânul unității catolice”. Noul episcop de București Francisc Xaveriu von Hornstein (1896-1905) a sprijinit ideea construirii unei biserici greco-catolice în capitala țării: „Pentru România, aceasta este o operă capitală. Dacă noi vrem să lucrăm serios și în mod eficient la Unirea Bisericilor, este absolut necesar să avem în Capitală o biserică mare și frumoasă, unde să se regăsească greco-catolicii
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
înălțării unei biserici și acest deziderat era perceput și la Roma, ca o necesitate urgentă. Arhiepiscopul Raymund Netzhammer (1905-1924) „a fost omul cel mare” (parafrazându-l pe canonicul Carol Auner) care a împlinit visul uniților, atunci când a sfințit prima biserică greco-catolică din București, „Sfântul Vasile”, din strada Polonă, la 19 decembrie 1909. Legat prin fire nevăzute de greco-catolici, același episcop a oficiat și Recviemul pontifical în catedrala Sfântul Iosif, la 15 decembrie 1920, pentru Mitropolitul greco-catolic Demetriu Radu, ucis la Senat
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
atunci când a sfințit prima biserică greco-catolică din București, „Sfântul Vasile”, din strada Polonă, la 19 decembrie 1909. Legat prin fire nevăzute de greco-catolici, același episcop a oficiat și Recviemul pontifical în catedrala Sfântul Iosif, la 15 decembrie 1920, pentru Mitropolitul greco-catolic Demetriu Radu, ucis la Senat, într-un atentat cu bombă. Arhiepiscopia de București a înregistrat un salt semnificativ în domeniul pastorației și în plan cultural, social în timpul păstoririi ei de către episcopul Raymund Netzhammer. El a imprimat Bisericii Catolice din România
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
În „sectorul negru” al capitalei, cum i se spunea în epocă acelei zone, existau peste 10.000 de greco-catolici dezrădăcinați, veniți aici pentru a munci, dezorientați și fără a avea biserică sau preot, pentru întărirea sufletelor. În București existau parohii greco-catolice, dar în sectorul IV, de pe atunci, cel mai numeros, cuprins între str. Mântuleasa, Calea Moșilor și până la șoseaua Vergului și fabricile Titan, Malaxa, cu toate suburbiile, nu a existat nici biserică și nici preot, și, de abia acum se punea
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
toate suburbiile, nu a existat nici biserică și nici preot, și, de abia acum se punea problema înființării ei. Dificultăți și piedici de tot felul, de la cele materiale și morale, până la dificultatea majoră de a-i cunoaște pe acești credincioși greco-catolici, răspândiți în acest vast perimetru, s-au abătut asupra părintelui dr. D. Niculăeș. „Precum altă dată făcuse P. Bruni, în 1629, pentru înființarea primei parohii romano-catolice în București” tot așa și părintele Dominic Niculăeș a sosit cu nobilă misiune în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
sfintelor taine, a devenit în curând neîncăpătoare. Părintele dr. D. Niculăeș a depus eforturi uriașe, a colindat „casă cu casă” sectorul IV al capitalei, pentru a-i cunoaște pe credincioși, a organizat centre de catehizare în case particulare, astfel încât, credincioșii greco-catolici veneau duminica la capelă, pentru ascultarea sfintei liturghii și primirea sfintelor taine. Între Provincia franciscană din Moldova și Mitropolia de Blaj s-a făcut o convenție pe 22 februarie 1938, aprobată de Curia generală a Franciscanilor Conventuali și de către Congregația
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
încredințată părinților franciscani din Moldova, în perpetuum. Prin decretul nr. 3152 din 3 mai 1938 părintele dr. Dominic Niculăeș a fost numit paroh de către Mitropolia de Blaj. La 29 mai 1938 s-a desfășurat slujba solemnă de instalare, de către protopopul greco-catolic dr. Vasile Aftenie în prezența superiorului Provinciei „Sfântul Iosif”, Pr. Dr. Anton Bișoc, parohia fiind închinată Sfântului Ioan Damaschin. Statul român a recunoscut-o prin adresa nr. 16899, de la 1 aprilie 1940. Obiectivul cel mai important al noului paroh l-
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
te uimească aceste înfăptuiri excepționale, concepute și realizate de către un singur preot. Admirația și recunoștința noastră pentru toți pașii, parcurși atât de atent și cu mare coerență, în pastorația părintelui D. Niculăeș, a unei mulțimi de 10.000 de credincioși greco-catolici. A acordat o atenție deosebită celor 20 de școli ale parohiei, mobilizându-i pe elevi în fiecare duminică la orele 8.30, dimineața pentru liturghie și catehizare, urmate de o mică gustare. De sărbătorile Paștelui și Crăciunului copiii parohiei primeau
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
din 1947. Din Raportul Ministrului general din 28 februarie 1948 rezultă că la București se aflau Dominic Niculăeș, superior și paroh, Ștefan Tătaru, vicar parohial și Iosif Binițeanu, frate laic. Din data de 1 Decembrie 1948, de ziua națională, Biserica Greco-Catolică a fost scoasă în afara legii, bunurile ei au fost confiscate, iar bisericile ei au intrat în posesia Bisericii Ortodoxe. A început noaptea neagră a comunismului. 4. Împlinirea unui ideal sfânt: Episcopia Greco-Catolică de București După 1989 Decretul-Lege nr. 9 din
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de 1 Decembrie 1948, de ziua națională, Biserica Greco-Catolică a fost scoasă în afara legii, bunurile ei au fost confiscate, iar bisericile ei au intrat în posesia Bisericii Ortodoxe. A început noaptea neagră a comunismului. 4. Împlinirea unui ideal sfânt: Episcopia Greco-Catolică de București După 1989 Decretul-Lege nr. 9 din 31.XII.1989 a abrogat Decretul nr. 358/1948 și s-a recunoscut oficial Biserica Greco-Catolică. Sfântul Scaun a numit conducătorii diecezelor greco-catolice din România și pe Alexandru Todea l-a desemnat
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
în posesia Bisericii Ortodoxe. A început noaptea neagră a comunismului. 4. Împlinirea unui ideal sfânt: Episcopia Greco-Catolică de București După 1989 Decretul-Lege nr. 9 din 31.XII.1989 a abrogat Decretul nr. 358/1948 și s-a recunoscut oficial Biserica Greco-Catolică. Sfântul Scaun a numit conducătorii diecezelor greco-catolice din România și pe Alexandru Todea l-a desemnat ca Mitropolit, la 14 martie 1990. Statul român a recunoscut aceste numiri prin decret prezidențial. Tot în 1990 Mitropolitul Alexandru Todea a fost înălțat
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
neagră a comunismului. 4. Împlinirea unui ideal sfânt: Episcopia Greco-Catolică de București După 1989 Decretul-Lege nr. 9 din 31.XII.1989 a abrogat Decretul nr. 358/1948 și s-a recunoscut oficial Biserica Greco-Catolică. Sfântul Scaun a numit conducătorii diecezelor greco-catolice din România și pe Alexandru Todea l-a desemnat ca Mitropolit, la 14 martie 1990. Statul român a recunoscut aceste numiri prin decret prezidențial. Tot în 1990 Mitropolitul Alexandru Todea a fost înălțat, de către Sfântul Scaun, la demnitatea de cardinal
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
1990. Statul român a recunoscut aceste numiri prin decret prezidențial. Tot în 1990 Mitropolitul Alexandru Todea a fost înălțat, de către Sfântul Scaun, la demnitatea de cardinal. Decretul-Lege nr. 126 din 24 aprilie 1990 a reglementat situația fostului patrimoniu al Bisericii Greco-Catolice: „bunurile preluate de către stat prin Decretul nr. 358/1948, aflate în prezent în patrimoniul statului, cu excepția moșiilor, se restituie, în starea lor actuală, Bisericii Unite cu Roma”. În ceea ce privește situația bunurilor intrate în posesia Bisericii Ortodoxe Române, Decretul-Lege nr. 126/1990
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
actuală, Bisericii Unite cu Roma”. În ceea ce privește situația bunurilor intrate în posesia Bisericii Ortodoxe Române, Decretul-Lege nr. 126/1990 a precizat că articolul 3: „Situația juridică a lăcașurilor de cult, a caselor parohiale care au aparținut Bisericii Române Unite cu Roma (Greco-Catolică) și au fost preluate de Biserica Ortodoxă Română, se vor stabili de către o comisie mixtă, formată din reprezentanți clericali ai celor două culte religioase, ținând seama de dorința credincioșilor din comunitățile care dețin aceste bunuri”. În spiritul decretului-lege din aprilie
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de Stat pentru Culte, a hotărât trecerea din proprietatea statului în proprietatea Bisericii Unite cu Roma, a optzeci de clădiri și terenuri intravilane (Hotărârea Guvernului nr. 466/1992). Recensământul populației din 2002 a constatat un număr de 191556 de credincioși greco-catolici, 61.8% din ei locuind în mediul urban. Din punct de vedere al structurii etnice, marea majoritate a credincioșilor greco-catolici sunt români, dar există și credincioși maghiari (19.654), precum și credincioși de limbă ucrainiană (1721), din Vicariatul rutean, din cadrul Episcopiei
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și terenuri intravilane (Hotărârea Guvernului nr. 466/1992). Recensământul populației din 2002 a constatat un număr de 191556 de credincioși greco-catolici, 61.8% din ei locuind în mediul urban. Din punct de vedere al structurii etnice, marea majoritate a credincioșilor greco-catolici sunt români, dar există și credincioși maghiari (19.654), precum și credincioși de limbă ucrainiană (1721), din Vicariatul rutean, din cadrul Episcopiei Române Unite din Maramureș. Cea mai mare dificultate cu care s-au confruntat greco-catolicii după reintrarea în legalitate, a constituit
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
greco-catolicii după reintrarea în legalitate, a constituit-o lipsa bisericilor. Ani de zile, parohiile care nu au avut lăcașuri de cult au oficiat Sfintele Slujbe în spații improvizate (parcuri, școli, cămine culturale, etc.). A fost refăcută viața monahală a Bisericii Greco-Catolice, cu peste 25 de ordine și congregații, dintre care amintim: Ordinul Sfântul Vasile cel Mare, Ordinul Călugărilor Asumpționiști, Ordinul Franciscanilor Minori Conventuali, Congregația Inimii Neprihănite, Societatea lui Isus, Congregația Surorilor Oblate Asumpționiste. Facultatea de Teologie Greco-Catolică din Cluj-Napoca funcționează în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
viața monahală a Bisericii Greco-Catolice, cu peste 25 de ordine și congregații, dintre care amintim: Ordinul Sfântul Vasile cel Mare, Ordinul Călugărilor Asumpționiști, Ordinul Franciscanilor Minori Conventuali, Congregația Inimii Neprihănite, Societatea lui Isus, Congregația Surorilor Oblate Asumpționiste. Facultatea de Teologie Greco-Catolică din Cluj-Napoca funcționează în trei departamente: Blaj, Cluj și Oradea. În Baia Mare există, de asemenea, o facultate de teologie Greco-Catolică. În România sunt în prezent șase eparhii greco-catolice: 1. Arhiepiscopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică de Alba-Iulia și Făgăraș, cu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Ordinul Călugărilor Asumpționiști, Ordinul Franciscanilor Minori Conventuali, Congregația Inimii Neprihănite, Societatea lui Isus, Congregația Surorilor Oblate Asumpționiste. Facultatea de Teologie Greco-Catolică din Cluj-Napoca funcționează în trei departamente: Blaj, Cluj și Oradea. În Baia Mare există, de asemenea, o facultate de teologie Greco-Catolică. În România sunt în prezent șase eparhii greco-catolice: 1. Arhiepiscopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică de Alba-Iulia și Făgăraș, cu sediul la Blaj. Are în subordine: jud. Alba (parțial), Brașov, Cluj (parțial), Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu. Avea și un Vicariat
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Inimii Neprihănite, Societatea lui Isus, Congregația Surorilor Oblate Asumpționiste. Facultatea de Teologie Greco-Catolică din Cluj-Napoca funcționează în trei departamente: Blaj, Cluj și Oradea. În Baia Mare există, de asemenea, o facultate de teologie Greco-Catolică. În România sunt în prezent șase eparhii greco-catolice: 1. Arhiepiscopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică de Alba-Iulia și Făgăraș, cu sediul la Blaj. Are în subordine: jud. Alba (parțial), Brașov, Cluj (parțial), Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu. Avea și un Vicariat la București, înființat în 1940. 2. Episcopia Română
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Oblate Asumpționiste. Facultatea de Teologie Greco-Catolică din Cluj-Napoca funcționează în trei departamente: Blaj, Cluj și Oradea. În Baia Mare există, de asemenea, o facultate de teologie Greco-Catolică. În România sunt în prezent șase eparhii greco-catolice: 1. Arhiepiscopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică de Alba-Iulia și Făgăraș, cu sediul la Blaj. Are în subordine: jud. Alba (parțial), Brașov, Cluj (parțial), Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu. Avea și un Vicariat la București, înființat în 1940. 2. Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Oradea, cu sediul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]