2,083 matches
-
zburam spre țările calde. Și se tot Înălța, ajunsese la 1800 m, apoi 1900 m și de acum arăta pe unde se află. Era București, Constanța, Marea Neagră, Turcia, Grecia, Atena, Creta, Marea Mediterană și Tel-Aviv. Între timp ni se servise o gustare În avion. Apoi dulciuri, suc și cafea. Foarte repede a trecut timpul. În două ore și vreo 30 minute am ajuns la Tel-Aviv. Foarte frumoasă și plăcută a fost călătoria cu avionul! Tel-Aviv Și la coborâre a fost frumos. Mari
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
te atingi de ea, o săruți, te rogi tainic câteva momente. Un călugăr ne dă binecuvântare de la Maica Domnului. Apoi sunt multe obiecte de cult de cumpărat. Fiecare Își cumpără ceva. Ni se servește o cafea, suc sau o mică gustare. Apoi ieșim În curtea bisericii și mergem În spatele ei. În spatele bisericii sunt multe de văzut dar ne oprim la cele trei colibe. Le privim de pe alee, de lângă gardul protector. De la o distanță de vreo 7 m. Este pictat pe fiecare
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
El. Căutați-L și-L veți afla! Și așa, Încărcată de tristețe, de durere și de sfințenie și Întărită de Duhul Sfânt, mă Întorc pe Drumul Crucii cugetând la toate. Am venit la biserica unde eram cazată. Am luat o gustare În curtea bisericii, că tocmai se terminase slujba pentru cei adormiți. Apoi m-am odihnit puțin și mi-am făcut bagajul. În acea noapte, la ora 1 decola avionul cu destinația România. Una câte una, colegele mele de cameră plecau
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
pe scânduri n-am mai îndrăznit să trecem fioroasele guri de prăpăstii, ci căutam să le ocolim, așa că, pot zice, am făcut de două ori drumul de la o margină pănă la cealaltă a Mărei de gheață. Ajunși la Chapeau, altă gustare pentru recâștigarea forțelor pierdute. În timpul acesta, pe când mă îndeletniceam cu disecarea anatomică a unui pui fript, auzii deodată o detunătură cumplită și îngânată de nenumărate ori de ecoul munților, întocmai ca o canonadă a unei baterii de artilerie. Toți am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și samovarul său de alamă cu ceai parfumat cu cuișoare, sau lapte fierbinte cu franzelă albă pentru lumea mai calică, grăbită la treabă. și când vardistul cel blajin, ocrotitorul femeilor cu rele nă ra vuri din mahalaua noastră, Își lua gustarea de dimineață În mijlocul străzii, la post, cu o juma’ de pâine coltuc, caldă, În mie zul căreia băcanul din colț turna, galantonește, untdelemn gre cesc, sare și piper, și din care vardistul mușca, cu untdelem nul prelins pe mustăți și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
prieteni, dar nici dușmani n-aveau de ce să fie. Cine a proiectat vreodată bascule hidrodinamice de asalt înțelege ce vreau să spun. La basculatori și basculatoare contează mult spiritul de echipă. Faci exact ce face tot atelierul și doar la gustarea de la ora unsprezece poți să-ți manifești timp de o jumătate de oră personalitatea. Horvath își manifesta personalitatea tăind roșiile în felii perfect egale, aliniind măslinele, socotind în gând câte înghițituri trebuia să ia din pâine, ca să nu rămână chiftelele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
și digestia rapidă. Același ritual zi de zi, săptămână de săptămână, an de an, deceniu de deceniu și secol de secol! Nimeni nu-și amintea ca Horvath să se fi ridicat vreodată în picioare și să fi părăsit atelierul în timpul gustării de dimineață. Într-o zi, după ce a terminat de aliniat ultima măslină și, în mod normal, ar fi dat din fălci preventiv de două ori înainte de a-și duce la gură a cincea parte din prima chiftea, Horvath s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
în locul chiftelelor, a întors o felie de pâine cu susu-n jos, iar șervețelul l-a vârât pe jumătate sub tăviță. Când a revenit, în tăcerea istorică ce se așternuse peste planșetă, Horvath și-a privit ca o stană de piatră gustarea. În minutele care-i mai rămăseseră nu avea cum să pună toate la locul lor, chiar să fi vrut. Cât despre dereticat și digestie, nici vorbă. De-atunci, n-a mai vorbit niciodată cu Pațulea. Dar nici Pațulea n-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
fost transferat la Școala nr. 37, Aurelian Barbăneagră. „E fiu de mare legionar“, șușoteau copiii înfricoșați, iar Barbăneagră se făcea că nu aude. „Știi - i-a zis într-o zi Brăduț când Aurelian se retrăgea în spatele școlii să-și mănânce gustarea de la ora zece -, și eu sunt băiat de legionar.“ Aurelian s-a oprit din mestecat, s-a uitat la Brăduț ca la un câine vagabond gata să se lase mângâiat de oricine și a catadicsit să-l întrebe, cu aerul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
eram doi vagabonzi mai mult sau mai puțin simpatici; nu, acum eram „Experții“, și eram tratați ca atare. Ne-am petrecut toată ziua meșterind la motocicletă și, din cînd În cînd, o slujnică cu pielea măslinie venea să ne aducă gustări. La cinci după-amiaza, după un ceai delicios pregătit de gazda noastră, ne-am luat la revedere de la Temuco și am pornit spre nord. LAS DIFICULTADES AUMENTAN Greutățile cresc Plecarea noastră din Temuco a decurs normal pînă cînd, ajunși În afara orașului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
iar curenții de aer nocturni, sub directa îndrumare a zeului Eol mai-marele acestor mesageri ai răului și-au început sarabanda ritualică din câmpia Bărăganului: CRIVĂȚUL. Era prima zi de viscol. Mama, care se sculase devreme ca de obicei ne pregătise gustarea de dimineață și era pe punctul de a pleca la muncă. Mama, a început crivățul; e periculos. E mai înțelept să rămâi acasă, mamă, zise Mircea. Zăpada e spulberată și învârtejită cu mare forță. Dragul meu, nu i-am spus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
s-a priceput să-l aprindă din nou. La vederea mamei au început să plângă de frig și de foame. Dragii mei copii, dragii mei copii, imediat vă voi pregăti ceva la toți. A aprins focul și a încropit o gustare. Săraca mamă! Se zbătea și se zbuciuma, suferind alături de noi toate privațiunile prin care treceam. Ne-am culcat. ...Vântul icnește. Geme și se zvârcolește asemenea unei ființe omenești, dirijând cu forță năprasnică vârtejurile de zăpadă spre acoperișurile de paie, smulgându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
terifiantă. Cu adevărat, deasupra capului nostru, atârna "sabia lui Damocles". Eram jucăria unui destin atotputernic ce ne stăpânea într-o manieră absolută, asemenea pisicii, care având șoricelul în ghearele ei îl putea introduce în orice clipă în meniu drept o gustare delicioasă la micul dejun. Da. E foarte adevărat ce se spune: "Când vrea Domnul, cu săracul, dintr-o bubă-i umple capul." (Proverb) Trăiam într-o permanentă stare de nesiguranță. Eram complet demoralizați, neștiind dacă vom mai scăpa cu viață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
pământ. Prima cărătură oficială, ca să zic așa, în văzul lumii, nu prin curte și grădină, a fost o geantă mică de tablă gri-albăstruie cu floricele roz și mâner de sârmă groasă. În gentuța asta trambalam la grădiniță ceva de mâncare, gustarea de clefăit la ora 10, căreia toți îi spuneam ujină. Tăblăraia n-ar fi fost grea cu doar două felii de pâine unse cu untură sau marmeladă, ba uneori chiar cu unt și cârnaț. Nici dacă băbuța îmi mai punea
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
pentru Stalin, ci pentru Gigel Drăghici și Marius Bizerea, băieții din clasa mea, care-mi căzuseră cu tronc. Căram ujinoiul zi de zi nu pentru că cei doi amorezi s-ar fi obișnuit să mănânce de la mine. Își duceau și ei gustări. Dar, dacă s-ar fi întâmplat să întrebe într-o pauză cine-mi mai dă o felie de pâine sau fetelor n-aveți ceva dulce sau cine-mi pasează un măr, eu voiam să fiu prima pe fază și să
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
clasa a șasea până la terminarea liceului, când am târâit după mine niște serviete burduhănoase din vinilin maro sau negru, cu încuietori de metal. Toate erau încărcate cu atlase, cărți și caiete, cu scule pentru orele de lăcătușărie, dar și cu gustări uriașe. În mai multe fotografii făcute prin clasa a zecea se vede cum - car, nu car ceva în mâini - stau cu umărul drept mai lăsat. Servieta și mai apoi sacoșele și pungile de plastic ticsite de cursuri, dicționare, caiete mari
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
numai pentru ei răsărise în ziua aceea. Ca să le mângâie dragostea în patul improvizat din ramuri de jneapăn, acoperit cu tot ceeace putuseră căra cu ei în ranițele lor grele ca plumbul. Și mai răsărise soarele, numai ca să le binecuvinteze gustările pregătite de cele două mame înainte de a purcede la drum, ceaiul indian care nu se mai termina în ibricul mereu împrospătat cu cristalul apei din râul ce pleca din lacul Bâlea, dar mai ales focul de lemn de jnepeni, focul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
originei sărutului“ și a devenirii lui peste veacuri. Citeam cu nerăbdare și frustrat această neinspirată incursiune. Eram asigu rat că Adam și Eva s-au sărutat, deși nu se putea „stabili cu preciziune dacă primul lor sărut a fost înainte de gustarea fructului din pomul oprit, sau după“ ; aflam că „urme despre obiceiul oamenilor de a se săruta găsim prin poemele lui Omer și în Vechiul Testament“, că în trecut bărbații își sărutau soțiile să afle dacă nu cumva ele băuseră vin sau
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
versurile cantautorului și ale lui Vasile Fetescu, după care a urmat vizitarea expoziției de tapiserie a prețuitei artiste, prof. Gabriela Moga Lazăr, organizată în încăperile Centrului de Perfecționare și de Resurse Umane al școlii. După un scurt coctail bogat în gustări și dulciuri, stropite din belșug cu vin, șampanie și sucuri, s-a făcut deplasarea la Muncel, în mirifica tabără pentru școlari, loc în care s-a consumat partea cea mai cuprinzătoare și mai bogată în delicatese culinare a întâlnirilor. Într-
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
același ritm de două-trei ori după care urma o baie de jumătate de oră în mare. Aveam voie să mergem până la geamandură, unde era un cordon de instructori care ne supravegheau permanent. În ritmul acesta, întrerupt doar de o mică gustare la ora 10, se scurgea toată dimineața, până la ora prânzului, când, tot încolonați și cântând mergeam la cantină pentru a lua prânzul. De pe colina din fața cantinei admiram întinderea nemărginită a Mării Negre. De ce oare se spune „Marea Neagră?” Eu am văzut-o
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
trei muguri... Simt că mă ustură stomacul și mă hotărăsc să cobor la subsol, la chioșcul alimentar, să beau un iaurt, dar acolo e înghesuială mare; la ora asta zece și cîteva minute personalul din pavilionul administrativ obișnuiește să ia gustarea de dimineață. Îmi spun că usturimea de la stomac a fost mai mult o senzație de moment, așa că renunț la iaurt și urc la parter, decis să beau prima cafea care mi se va oferi de-acum încolo. N-ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
promovate de cele două tabere: CDE și Hehalutz. b.d. Marea metamorfoză Toată lumea știe ce este cameleonul, acel animăluț cam urâțel careși schimbă des culoarea pielii, pentru a se descurca mai bine În viață și pentru a nu deveni o gustare pe măseaua unui animal mai mare. Fără prea multă putere de tăgadă, se poate spune același lucru și despre comuniștii români ai Întunecaților ani de Început ai dictaturii proletariatului ce nu a fost, de fapt, decât o dictatură Îndreptată punitiv
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ocazia inaugurării, mă gândeam la George Muller care a reușit să întemeieze foarte multe orfelinate fiind foarte sărac, fără să ceară bani la cineva. Ascultați cuvintele sale: “Niciodată nam simțit mila Domnului mai bine decât în clipele acestea, când, după gustarea de dimineață n-aveam nimic pentru masa de la amiază sau, după masa de la amiază, n-aveam nimic pentru cina de seară. Domnul dadea tot ce trebuia, fără ca vreun om să fi știut ceva de nevoia noastră. Totul vine de la Domnul
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
organizat o acțiune protocolară pentru "șefii de delegații" (între care mă număram și eu), la un "rancho", o ferma din afara Montevideo. Am fost transportați cu un autocar și întâmpinați la intrarea în rancho de "gauchos" călări, în costume tradiționale. După gustările de rigoare cârnăciori de tot felul, momițe, măduvioare și un "clarete", un vin de masă nemaipomenit de "băubil", am fost invitați în curte la "parillada" (grătar). Grătarul la aceasta reuniune simandicoasă avea dimensiuni uriașe, cam 5 pe 5 metri, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
lor pătrate formula atât de vehiculată "omul, cel mai prețios capital" se transformase de-a lungul anilor din "homo homini mielus est" în "homo homini lupus est"! Am reînceput rutina vieții de "ministeriabil" sculat cu noaptea în cap, calvarul autobuzelor, gustarea la pachet și după serviciu "plimbarea" pe Magheru până la Piața Unirii, poate vine ceva marfă. La minister lucrurile se depreciaseră, examenele de grad se lăsau așteptate cu anii, nefiind fonduri suficiente pentru mărirea salariilor, trimiterile la post nu se mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]