1,485 matches
-
surprins în mod plăcut vizita unei distinse doamne. Noi tocmai "serveam masa", având în centrul ei binecunoscuta farfurie de aluminiu în care mama pusese boabele de porumb coapte pe plită, peste care presărase nițică sare pentru a le face mai gustoase, mai atractive. Deodată s-au auzit niște bătăi slabe la ușa din hol. Mama, mi se pare că bate cineva la ușa de afară, zise Mircea. Du-te, Mircea, și vezi cine este. După o așteptare de câteva momente, ușa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
mai domni decât clienții de astăzi“ R.P. Vă mai amintiți când ați intrat pentru prima dată la Nestor? Dar la Capșa? Cum arătau cofetăriile și localurile șic din tinerețea dumneavoastră? Cine făcea cel mai bun cataif? Dar bomboanele cele mai gustoase? Unde se mânca mai rafinat? Care erau celebritățile peste care dădeați în localuri? Cum se comportau? A.R. La Nestor și la Capșa mergeam foarte des cu soțul meu. Habar n-am când am fost prima dată la nici una dintre
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
alta. Astfel avem Mărul (Malus domestica) din familia rozaceelor înalt de 10 metri. Are flori roz și fructe globulos turtite bogate în zahăr și vitamine. Din multitudinea de variante sătenii noștri au preferat să aclimatizeze, apreciiindu-le ca pe cele mai gustoase și mai plăcute, jonathanul, pătulul, parmenul, crețescul, domnescul și alte soiuri la fel de apreciate. Dar în pădurile noastre există și se află în atenția omului Mărul pădureț, (Malus sylvestris), insistent căutat de săteni pentru producția de rachiu de calitate. Acest pom
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
căutat este soiul Bistrițean al cărui fruct conține 14 - 15 la sută zahăr și o mare cantitate de vitamine. Cireșul (Cerasum avium) tot din familia rozaceelor, un pom care atinge înălțimea de 8 - 12 metri, pe lângă că dă un fruct, gustos, apetisant, aromat, de culori îmbietoare în nuanțe dela roz deschis la rubiniu aprins sau în nuanțele chihlimbarului, drupă dulce sau dulce amăruie, foarte mult degustat de oameni, mai dă și un lemn mult solicitat de industria de mobilă. Nu trebuie
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de pasăre sau de carne de animal tânăr. Ea poate fi pregătită rapid prin prăjire directă pe jar sau pe plita sobei de bucătărie, având grijă să-i presari puțină sare în spațiul rămas liber după zmulgerea cozii. E foarte gustoasă cu pâine dar tot așa de bună și cu mămăligă rece. Pe urmă le-a vorbit despre prea cunoscutele Ghebe (Armillaria mellea) care pot fi găsite și în pădure ca și în iarbă, în buchete de familie, din care se
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
așa de bună și cu mămăligă rece. Pe urmă le-a vorbit despre prea cunoscutele Ghebe (Armillaria mellea) care pot fi găsite și în pădure ca și în iarbă, în buchete de familie, din care se poate pregăti cea mai gustoasă și hrănitoare tocăniță. Zbârciogul (Marchella esculenta), foarte sățios, ca și Pâinișoara (Russula virescens), voluminoasă. Cu câteva bucăți se poate pregăti un prânz pentru trei, patru persoane. Pâinișoara ca și Râșcovul (Lactarius deliciosus) se pregătește tot pe jar sau pe plită
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
prin pesmet și prin ou, și prăjit apoi în ulei de măsline sau de floarea soarelui. Creasta cocoșului sau Brânca (Clavariu flava), poate fi pregătit de o bucătăreasă pedantă în zeci și zeci de feluri, care mai de care mai gustos. Și în sfârșit apetisantele Urechiușe (Chantarellus cibarius), sau Buretele galben, inconfundabil, cine nu-l cunoaște?, se poate pregăti de asemenea în cele mai fanteziste moduri, dar cea mai reușită rețetă pe care domnul învățător ne-a recomandato cândva și nouă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
L., și Triton vulgaris L.) Mai putem vorbi despre bogăția apelor noastre de munte în care găsim din destul specii de Pești pe care locuitorii satului îi prind cu undița, ba uneori cu mijloace nepermise din care realizează cele mai gustoase preparate culinare. Cunoaștem astfel Sglăvoaca (Cottus gobio L.), Mreana (Barbus fluviatilis Agass), Jeamna (Barbus petenyii Heck), Cleanul (Leuciscus Dobula L.), Scobariul (Cyprinus nasus L.), Crăietele (Cyprinus phoxinius L), Crâmpchița (Cobitis taeniaL. și Cobitis barbulia L.) , Plătișoara (Rhodeus amarus Agass). Dar
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
zdraveni operau asupra unor ciocane de lemn «berbeci», cu care băteau susținut în niște pene de lemn ce presau traista până ce storceau uleiul conținut în sămânța astfel pregătită. Uleiul de dovleac avea o culoare maro-roșcată, culoarea castanei coapte, era foarte gustos și constituia un delicios component în alimentația curentă, având pe lângă recunoscutele calități hrănitoare și gustative, și o serie de calități curative într-un număr destul de mare de maladii. Uleiul era folosit în alimentație de către oamenii satului în special în cele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de ovine (adică tot două mioare pentru fiecare suflet al satului). Nu e mult, dar nu e rău. Statistica nu ne vorbește și despre numărul de galițe pe care tot omul le ține în curte pentru ouă, pentru carnea lor gustoasă și chiar pentru puful din care boresele au mai tocmit oarece perne moi. Și care după cum se vede în gospodăria fiecăruia, s-ar părea că nu-s tocmai puține. Iar dacă aruncăm privirea peste pălan până mai în spatele curții, încolo
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
peste otavă un strat de pae mai gros, astfel paele absorb substanța fluidă din otavă așa încât să dreg paele,(iar vitele) odată pe zi sau la două zile le mănâncă cu gust. Prin 1904 am stors vin din mere foarte gustos, se înțelege am lucrat după învățăturile din cartea «vinuri din poame de Grigore Halip». În 1905 a plecat fiul meu Augustin C. Folea în America de Nord. În 1906 a plecat al doilea fiu Octavian C. Folea în America de Nord. În 1910 a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Iași să-și viziteze nepoata purtând în spate o traistă doldora de bunătăți cărora studenta le ducea dorul: plăcinte poale-n brâu, colaci proaspeți și rumeni, cozonaci bine crescuți și aromați, așa cum numai bunica știe să facă, pâine pufoasă și gustoasă, friptură fragedă de rață și de găină, fructe etc. Nepoata s-a cam sfiit când colegelor ei li s-a dezvăluit proveniența ei țărănească, trăire pe care acum o regretă sincer. Bunicii au rămas în memoria afectivă a septuagenarei ca
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de felul cum iese în lume soțul meu, care nu este un fitecine”... De mai bine de un sfert de veac nu mai are cine să-l certe, să-i poarte de grijă, să-l alinte cu mâncăruri felurite și gustoase, să-i facă tot felul de prăjituri după care el se dădea în vânt, să-i aline rănile sufletești produse de loviturile vieții... Mergând gârbovit și cu pași târșâiți spre stația de tramvai, nimeni nu îl ia în seamă, întâlnește
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
umbra cireșului. Avea și el ramuri groase, dese și care se intersectau cu ramurile cireșului. Iată scara naturală de urcare la „cer”. Azi așa, mâine așa până într-o zi când, în timp ce stăteam relaxat pe o bifurcație, servind cu poftă gustoasele cireșe care erau în jurul meu și fără să mă țin de ceva am simțit cum se rupe o parte din bifurcație. Totul s-a întâmplat așa de rapid că nu am mai reușit să mă agăț de ceva și m-
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
nefiind nici alb nici roșu. Imediat au început să apară diferite întrebări la adresa vinului legate de proveniență, anul recoltei, dacă e tratat sau nu, ce soi de struguri, „că sunt prea deosebiți de a reușit să iasă așa un vin gustos”. La mulțimea de întrebări adresate lui Gheorghe Durac de toți cei din cameră care nu mai încetau să tot ceară diferite informații și bineînțeles câte un pahar de fiecare dată, dorind din ce în ce mai des să-l guste, răspunsul a venit scurt
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
la fel de deschis și prietenos ca prima oară când o văzuse. Ea își mușcă buzele roșii ca petalele unui mac, iar ochii îi trădau stânjeneala provocată de situația delicată în care se afla. Era anotimpul în care se găseau cele mai gustoase legume și cele mai mirositoare flori. Ori de câte ori simțea parfumul proaspăt din grădina plină cu flori, sufletul ei îi răspundea plăcut ca un ecou în mijlocul pădurii. Soarele își trimitea încă de dimineață razele oblice filtrate de o ceață ușoară și de
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
un moment dat, Carlina ridică un capac de pe o oală și zise: - Cred că-i gata tocănița asta. Hai să mâncăm. Nicky înfipse cu plăcere furculița în ea mestecând repede. - E grozavă, iar carnea de pui e moale și foarte gustoasă. - E bună, zici? Dar de o murătură la ea ce spui? - Nu mai am cuvinte. Mulțumesc mamă. Mama-i tot mamă. E bună ca întotdeaună. - Mai vrei să-ți mai pun în farfurie? - Nu. Nu mai vreau, m-am săturat
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
negru, de cărbune, al acestor mistere și nostalgii. Draga mea... Crăciunul, acest nou Crăciun al despărțirii noastre, al patrulea, e pe sfârșite și l-am petrecut destul de bine; la urma urmelor, am primit două vizite, am avut un mic dejun gustos, un prânz bun, acest radio nesperat, telefoane; m-am uitat pe geam, am văzut oameni zgribuliți de ploaie și de frig - iar în cameră era bine. Nu mă mai doare urechea. Și atunci? Puteam să mă aștept la ceva mai
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
întâlnit sucul respectiv nici înainte, nici după în călătoriile mele și Carola îmi spune că e o rețetă Secoya pe care ea o știe de la bunica ei, care la rândul ei o știa de la bunici. Nu numai că este foarte gustos dar mi se pare și o idee excelentă atât timp cât platanul este fructul cel mai popular de-a lungul și de-a latul Amazonului. Întreb dacă nu are ceva condimentat și îmi întinde imediat un borcan cu ardeiași rotunzi, roșii și
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
cântare pe care nu o voi putea uita niciodată. Mereu lăcrimam la intonarea ei! O zi superbă care s-a încheiat, în prima parte, cu o masă cum doar la Filadelfia se poate gusta, dar pe săturate, cu bucate alese, gustoase și sănătoase. Sigur că după-amiază ne-am reîntâlnit la o nouă ocazie în care Domnul a vorbit, prezent fiind de data asta fratele George Pîrlitu, secretarul de atunci al Conferinței Muntenia (actualul președinte). S-au legat noi prietenii, s-au
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
reînvierea naturii așa cum a zidit-o Creatorul pentru înfrumusețarea vieții pământești. * într-o poieniță aflată la poalele dealurilor îngemănate vecine cu cea de a treia coamă de deal, pe care se afla via boierului Jac Marcopol, pășteau iarbă fragedă și gustoasă doi juncani în vârstă de doi-trei ani, cu părul sur, coarne frumos aduse pe spate, semănând foarte bine între ei, că nu-i putea deosebi unul de altul, decît stăpânul lor. Animalele pășteau și priveau din când în când spre
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ascultă în picioare rugăciunea rostită de cei mari, își fac semnul crucii și se așează să mănânce. La terminare mulțumesc Domnului făcându-și semnul sfintei cruci și rostesc către gospodina Maria „ sărut mâna pentru masă, c-a fost bună și gustoasă” iar Costache adaugă, hâtru, privindu-și nevasta „și hazaica frumoasă”. Zâmbetul finuț al Mariei mulțumește pentru vorba frumoasă rostită de bărbat. Fiecare apoi se îndreaptă spre treburile hotărâte înainte. Costache și Mihăiță, după ce au înhămat caii și au pus uneltele
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
zile se „smântânesc” iar ceea ce rămâne și care este numit „chișleag” se preface în brânză proaspătă de vaci, foarte căutată în piața din târg sau folosită pentru hrana celor din casă amestecată cu smântână proaspătă, un fel de mâncare foarte gustos dacă este însoțit de mămăliguță caldă și cu câte o foaie de ceapă. Mihăiță a dat ajutor la hrănirea vacilor cu tainul cuvenit și a supravegheat atent ca vițeii să-și sugă laptele cuvenit de la vacile mamă. − Mihăiță, îl strigă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
să împartă laptele din oala cea mare. Umplu o oală cu o toartă și o puse pe sobă la prins iar restul rămas, îl goli în ceaunul în care făcuse mămăliga, căci se știe că laptele fiert astfel, iese mai gustos. Emilia spală bine oala cu două torți în care adusese laptele și se pregătea de plecare. Bunicul strigă la Mihăiță să vină afară, ca să țină scara în timp ce dânsul cobora încetișor, treaptă cu treaptă, ținând într-o mână strachina umplută ochi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
domnești aromate iar Maria i-a propus să ducă acasă, dacă vrea, o traistă de mere, că aveau din belșug în livadă. Soarele se apropia de asfințit iar oaspeții se pregătiră de plecare. − Mulțumim din suflet pentru masa îmbelșugată și gustoasă, spuse Ghiță, dar trebuie să ne așternem la drum, ca să nu ne prindă noaptea . Eu merg să înham caii și să pregătesc căruța, spuse el și ieși pe ușă. Ceilalți mai aduseră din nou mulțumiri gazdelor pentru masa bogată iar
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]