3,185 matches
-
aici nimeni de genul feminin, în afară mamei mele și a gazdei care, În baia mateianè se aude curgând apă la duș, apè destinatè numai trupului mateian, folosindu-mi sèpunul, obișnuit numai cu asprimea corpului meu, buretele, apoi prosoapele mateiene, halatul de baie, eu intrând dupè ea în baie, surprinzând-o cum îmi studiazè curioasè puținele obiecte de toaletè, spumă de ras, balsamul, deodorantul, aparatul, loțiunea, pieptenele, eu, nerèbdètor, îmbrèțișând-o, dorind-o din nou, așa cum e, goalè, în halatul mateian, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
prosoapele mateiene, halatul de baie, eu intrând dupè ea în baie, surprinzând-o cum îmi studiazè curioasè puținele obiecte de toaletè, spumă de ras, balsamul, deodorantul, aparatul, loțiunea, pieptenele, eu, nerèbdètor, îmbrèțișând-o, dorind-o din nou, așa cum e, goalè, în halatul mateian, cu pèrul ud, ea cedând dorinței mele, dèruindu-mi-se, eu având-o din nou între pereții bèii mateiene, martorii tècuți din ultimii trei ani ai unor urgente sexuale consumate într-o singurètate zadarnicè și cenușie, oglindă ovalè din baie surprinzându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
contrariindu-se de prezență femininè, ea, desprinzându-se din îmbrèțișarea mea, strèlucind de fericire, decizând cè aș avea nevoie de alte obiecte de toaletè, cumpèrate de ea, promițându-mi cè va ști ce sè aleagè, apoi, revenind în camerè, în halatul mateian, verde închis, isi cautè din priviri hainele, pe care Matei n-a mai apucat sè i le fure, regèsindu-le bucuroasè mè împinge afarè din camerè că sè se îmbrace, dar eu, spunându-i cè aș fi putut sè-i fur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
o mână și cu o cănuță goală în cealaltă. Denzel trebuia să mai aștepte. Bine, iubita mea. Susan s-a ridicat într-un cot și-a aruncat un ochi către ceas. Era 6:45 dimineața. —Stai doar să-mi iau halatul. Ca de obicei, Nick se prefăcea că doarme, cu toate că Susan știa că asta era imposibil. În mod normal, bărbatul avea un somn atât de ușor, încât s-ar fi trezit și la căderea unui ac pe covor. Însă în fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
dragi. Fotografia era încadrată de o ramă din argint masiv, pe care fuseseră gravate cuvintele „Celei mai bune mămici din lume, cu dragoste, Milly“. La fiecare vizită, Jenny lustruia rama respectivă pân-o făcea să strălucească. Ridicând un colț al halatului, Susan a șters stratul de praf de pe noptieră, apoi a făcut un pas către ușă, ca să inspecteze dormitorul. Totul era în regulă, numai că femeia știa că n-avea nici o șansă ca încăperea respectivă să primească notă de trecere din partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
duc să aflu toate detaliile alea medicale îngrozitoare de la asistentele și de la doctorii care s-au ocupat de tine. Jake a înghițit în sec și s-a scărpinat pe ceafă, acolo unde atârnau fâșiile de pânză cu care se lega halatul de spital. — Nu i-ai spus tatei că sunt aici, nu? Fiona a clătinat din cap. Încă nu. Mi-am dat seama că n-ai vrut să fie anunțat, așa că m-am decis să vin încoace și să aflu întâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
folosise numai o dată cu James, iar el, spre deosebire de ceilalți iubiți din trecut, nu fusese tocmai încântat. În care caz, rămânea costumul vechi și de încredere de servitoare franțuzoaică. După ce a îndesat restul hainelor și accesoriilor în sac, Julia și-a abandonat halatul pe podea și și-a tras pe ea o pereche de chiloței tanga negri. Apoi și-a prins corsetul cel negru și s-a strecurat în fustiță, pentru ca în final să adauge și șorțulețul cu volane. S-a probat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Nu se mai lasă el prostit. Cu o voce rece, străină, pe care ea aproape că nu i-o recunoștea, o întrebă pentru ce-l caută, ce vrea, și că are de lucru, n-are timp de pierdut. Era în halatul de lucru din doc albastru, cu poalele pătate de ulei ars, și cu căciula rusească, din blană de pisică, înfundată peste urechi. Fața lui prelungă și osoasă, de cocoș și drac împielițat, se făcuse de ger și mai stacojie decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
șoc oarecare. Așa că am sfârșit prin a mă liniști. Ca să mă trezesc dintr-un salt atunci când cineva bătu la ușă, strigând o frază pe care n-o puteam Înțelege. Mi-am consultat ceasornicul, era unu fără zece. Mi-am pus halatul și am deschis ușa. Coridorul era gol. Dar auzeam, la distanță, conversații purtate cu glas ridicat, puțin obișnuite noaptea, atât de târziu. Fără a fi Într-adevăr neliniștit, m-am hotărât să merg să văd ce se Întâmpla, ferindu-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
le iese culoarea, după aceea ies și ele din cap și se duc. Sportul preferat al tatei și al meu, în America, a fost wrestling-ul. Când erau transmisii de wrestling la televizor, stăteam pe canapea amândoi, iar eu purtam un halat de baie care ajungea până la podea. Înainte de asta, se umplea cada cu apă, eu mă băgăm înăuntru și doamna Sanowsky venea să mă săpunească. Serile de baie coincideau cu serile de wrestling. Apa era mai întâi verde, apoi albă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
ce înăuntru. Pe tați nu te poți bizui, mă gândeam. Ei nu vin totdeauna și câteodată își vând copiii pe băutură. Mamele vin totdeauna, însă aici n-aveai cum să-ți faci rost de o mamă. Cei doi bărbați în halate verzi au slăbit frânele patului meu. L-au tras până în mijlocul camerei și l-au îndreptat către ușă. Eu mă simțeam ca odată, demult, când mă trezisem în toiul nopții și împrejur totul era negru, nicăieri nu începea ori nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
eu recunoșteam un vecin. Ne-am adunat cu toții în mijlocul străzii, pe unde circula în timpul zilei tramvaiul. Unii priveau în sus, de teamă că se va prăbuși ceva, alții în jos, să vadă dacă se despică pavajul. Mulți purtau treninguri, pijamale, halate, cămăși de noapte, papuci. O femeie uitase că avea bigudiuri în păr. Aparate de radio portative treceau din mână în mână, unul aici, altul dincolo, iar vecinii stăteau strânși în cerc, suflând unul către celălalt ssst. Lângă fiecare bloc, până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
bună a mamei, să ne conducă într-o sală de la spitalul de copii, pe intrarea din spate. Așa am ocolit lista de așteptare. Doina era soră șefă și de aceea, îndată după medici, ea avea un cuvânt de spus la halatele albe. Când picioarele mele s-au mai înzdrăvenit, mama și cu mine am plecat cu trenul la munte, la doctorul Horia Radu. Mama avea încredere în el când era vorba de boli rare, ca a mea. Pe drum într-acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
compasiunii, înfrângând demonul vociferărilor, care se îndepărtează și dispar, rușinate de ele însele, iar ea strigă, umplând întreaga casă, este bolnav, este bolnav, boala vine și îl ia cu ea, îl târăște în abisurile ei. Îmi pun pe mine un halat de baie și mă așez lângă el, încerc să îi dau să bea cu lingurița, apa i se scurge pe fundul pârjolit al gurii, făcându-i mărul lui Adam să tremure. Trage jaluzelele, șoptește el, iar eu alung curajoasă soarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
cu milă, iar eu răspund printr-un zâmbet umil, prezența lor mă liniștește puțin, orice, numai să nu rămân singură cu el, mă învârt de colo până colo prin casă, îndes în geanta mea veche chiloți și șosete și un halat, exact cum am făcut atunci când m-am dus să nasc, pășind încovoiată de durere și contracții, care îmi frângeau trupul în două, și o perie și un sutien, dar deodată mă uit stupefiată în geantă, ce fac eu aici, împachetez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
am eu grijă. Poate vrei să te duc puțin afară, cu pat cu tot, este atât de frumos, spun eu cu veselie, dar el ezită, nu știu, lumina mă deranjează, exact atunci intră în salon asistenta, iar în urma ei, câteva halate albe, cu fețe rigide, ea îmi spune, ieșiți, vă rog, dar eu mă opun, vreau să știu ce se întâmplă aici, de ce nu îmi explică nimeni, este soțul meu, sunt soția lui, adaug eu, iar cuvintele se strivesc de podea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
impresionată, lasă-l o jumătate de oră, nu pățește nimic, trebuie să vorbești cu ea, altfel toată povestea asta se va termina rău, însă exact atunci îi văd ieșind, delegația aceea inexpresivă, asemenea procesiunii unei secte, alerg după ei, ating halatul ultimului dintre ei, spuneți-mi ce se întâmplă, el mormăie fără chef, încă nu suntem siguri, din câte se pare, este vorba despre o paralizie conversivă. Ce fel de paralizie? întreb eu, iar el spune, conversivă, este ca și cum trupul ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
răstoarnă hainele pe podea, exact ca Noga, apoi trage dintre ele bucățica aceea de material negru, pe care o îmbracă imediat. Hai, mă grăbește el, dar eu rămân culcată pe pat, cobor imediat, bine? El se înfășoară repede într-un halat alb și dispare, privesc spre ușa care încă se mai mișcă în urma voinței sale limpezi, care devine pe dată și a mea, mă ridic repede și îmi îmbrac costumul de baie, îmi verific suspicioasă trupul, apoi îl acopăr cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
alb și dispare, privesc spre ușa care încă se mai mișcă în urma voinței sale limpezi, care devine pe dată și a mea, mă ridic repede și îmi îmbrac costumul de baie, îmi verific suspicioasă trupul, apoi îl acopăr cu un halat, și aici este tot un fel de spital, toată lumea poartă halate albe. Un acoperiș de sticlă transparentă acoperă piscina ca un impermeabil, protejând-o de furtună, lumina difuză, plăcută, a acestei după-amiezi de iarnă ascunde urmele lăsate de vârstă, iată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
în urma voinței sale limpezi, care devine pe dată și a mea, mă ridic repede și îmi îmbrac costumul de baie, îmi verific suspicioasă trupul, apoi îl acopăr cu un halat, și aici este tot un fel de spital, toată lumea poartă halate albe. Un acoperiș de sticlă transparentă acoperă piscina ca un impermeabil, protejând-o de furtună, lumina difuză, plăcută, a acestei după-amiezi de iarnă ascunde urmele lăsate de vârstă, iată brațele lui Udi despicând apa, dacă le-aș spune celor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
pentru a-l face să înțeleagă intențiile mele, o mai privește o dată pe fata aceea tânără, dar imediat iese după mine, costumul său de baie nu face decât să îi scoată în evidență goliciunea excitată, alergăm pe coridoare, uzi pe sub halatele albe, strângându-ne mâinile în lift ca niște copii îndrăgostiți, iar eu îmi spun, cât de ușor este totul în locul acesta, nu ca acasă, unde doarme Noga și problemele ne presează. O lumină încărcată de ploaie se agață de fereastra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
îmbunătățit și a plecat să mă caute, să îmi spună că totul este bine acum, să își ceară scuze pentru ceea ce spusese într-o clipă de orbire, și ne vom putea continua vacanța aceasta de îndrăgostiți, lipsiți de griji, în halatele albe, asemenea îngerilor din cer, posibilitatea aceasta mă umple de bucurie, chiar dacă nu își va cere scuze, tot îl voi ierta, m-am hotărât, important este să ne întoarcem acasă liniștiți, pentru Noga, să nu o facem prizoniera încordărilor noastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
și rămân acasă cu el, se ascunde de mine plin de resentimente. De multe ori în drum spre casă mă rog pentru o minune, poate că îmi va deschide ușa proaspăt spălat și parfumat, îmbrăcat cu haine curate, nu în halatul acela puturos pe care nu vrea să îl schimbe, mă va îmbrățișa, apoi mă va întinde pe pat ca altădată, repede, înainte să se întoarcă Noga, sau poate să îl găsesc stând pur și simplu pe balcon cu o carte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
ele sunt copiii mei, numai ele mă fac fericită, iar dintr-odată din ea izbucnește un hohot de râs grețos, plin de nicotină, sunt deja luată, înțelegi, sunt mama drogurilor, înțelegi? Rotocoalele goale ale burții ei încep să tremure pe sub halat de atâta râs, apoi îmi face cu mâna în timp ce plec, aștept liftul și o privesc surprinsă cu coada ochiului, aproape cu invidie, cum își pune un picior dezgolit peste altul, scoțând fum în fața copilului pe care îl va părăsi mâine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
multă convingere că poate da, dar acum deja nu mai știu ce aș prefera, dinții mei se lovesc unii de alții, cineva bate la ușă, se aude atât de aproape, parcă ar fi la ușa băii. Ies repede și îmbrac halatul, am impresia că un străin se plimbă prin casă, ne privește dezbrăcați, și iată ușa de la intrare deschizându-se cu un scârțâit, o siluetă negricioasă se leagănă în prag, uitasem complet că o invitasem, și pe mine începe să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]