2,559 matches
-
unui public mediu și larg pentru că nu reușesc cu acel creative writing. Nu există model și nici rețetă pentru scris istoric. Încă un considerent pentru combaterea dogmei istoria e știință. Cunoașterea istorică nu este doar legată "de analitică", de folosirea hermeneutică a limbajelor și de raționalizarea fondurilor arhivistice. Ea are o profundă componentă intuitivă, fiind legată în egală măsura de simț (empiric-senzorial) și de rațiune (logică, retorică). Ceea ce se întâmplă în zilele noastre nu este decât o derogare de la intuiție, de la
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
discurs și evenimentele de limbaj sunt semnele unei noi arheologii istorice pentru tratarea spusului istoric. Concepția lui Foucault despre istorie destramă iluzia ricoeriană, și anume că istoria se află printre științele umane și, în consecință, poate fi tratată cu metodele hermeneuticii, cu diverse tehnici de interpretare pentru un dat sau un spus. Dacă istoricii integrează un spus, un fapt istoric într-o serie cronologică ireversibilă, atunci hermeneuții, utilați cu tehnici abstracte de interpretare, decupează un spus sau o serie de fapte
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și axiome, ci doar de investigații laborioase pentru a desluși trecutul. Istoriile lor sunt într-un registru al provizoriului și evanescenței. Istoria nu are și nu comportă, în ciuda structurii "secret lingvistice" a datului, relații de ordin lingvistic precum semiotica, semantica, hermeneutica sau logica. Dacă aceste patru discipline îl ghidează pe intelectual în analizele lui, îi oferă omului modern posibilitatea de a-și dezvolta un discurs, istoria este "relație de putere, nu relație de sens"208. Istoria este o structură de relații
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
crea imagini prin reprezentări lingvistice). Se află în adevăr atunci când poate comunica evidențe certe, chiar dacă o face într-un mod figurativ. Se află în ficțiune atunci când o interpretăm în fel și chip, fără niciun raport cu evidența concretă. Istoria și hermeneutica devin două tehnici în sine de figurare. Ceea ce numim "ficțiune istorică" se naște dintr-o propensitate literară și imaginară a cercetătorului de a interpreta aspecte din trecut, de a le "potrivi" prin gândirea și imaginația lui. Istoria nici nu s-
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
s-au făcut după teorii fictive, fără niciun raport cu platitudinea realului compusă din fapte și evenimente umane, total diferite în raport cu potențialul de schimbare. Ceea ce îi preocupă pe istorici este figurarea schimbărilor de fond. Prin ideologie și însoțitoarele ei (limbajul-reprezentare, hermeneutica, semiotica, psihanaliza etc.), orice cunoaștere, orice posibilitate de cunoaștere este redusă la un sistem de reprezentări cu impact asupra mentalului colectiv în acord sau în dezacord cu o evidență dată. Acuratețea față de real nu are nimic în comun cu exigențele
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
țesătură, o imagine. Aici vom da credit deconstrucției lui H. White, istoric care i-a încurcat pe realiști, pozitiviști, hermeneuți, semiologi. Ceea ce White desemna drept emplotment (stilistică și mod particular, intrigant de a exprima ceva) se află în miezul tuturor hermeneuticilor și al semiologiilor care se pot altoi pe istorie. Acest concept nu poate fi confundat cu o simplă descriere sau intrigă, sau amândouă, ci constă în modul în care istoricii, dar și ceilalți, își reprezintă figurativ realitatea din trecut. Istoria
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sens general al lucrurilor care ne arată ceea ce nu am mai vrea să ni se arate: cursul istoriei și utilizarea acestuia în luptele puterii-cunoaștere, în jocurile politice dintre grupurile umane. Această semiologie se transfomă într-o mare teorie de factură hermeneutică, iar aceasta din urmă, într-o doctrinologie... Iată cum semiologia se poate îndrepta spre o hermeneutică, iar aceasta spre posibilitățile unor elaborări doctrinare care sunt folosite de politicieni pentru a fi la putere. Vremea modernă a doctrinelor și a reprezentanților
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cursul istoriei și utilizarea acestuia în luptele puterii-cunoaștere, în jocurile politice dintre grupurile umane. Această semiologie se transfomă într-o mare teorie de factură hermeneutică, iar aceasta din urmă, într-o doctrinologie... Iată cum semiologia se poate îndrepta spre o hermeneutică, iar aceasta spre posibilitățile unor elaborări doctrinare care sunt folosite de politicieni pentru a fi la putere. Vremea modernă a doctrinelor și a reprezentanților acestor teze și idei dogmatice a murit. Fără sensuri și fără semnificații (ca metode de a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sensuri și fără semnificații (ca metode de a privi și a trata materialul istoric), nu cred că istoria scrisă ar deveni incoerentă sau absurdă. Istoriile de discurs ale Analelor au anumite limite epistemologice, provenite nu atât din semiologie sau din hermeneutică, cât din însăși ideea de discurs, raporturile acestuia cu enunțul și cu arhiva seriilor enunțiative. Ar fi destul de monotom și reducționist ca toate istoriile noastre să fie "de discurs". Ce este un discurs istoriografic în structura sa figurativă? De ce discursul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și pe baza multiplicării teoriilor din sfera cunoașterii istorice. Încă din secolul al XVIII-lea, teoria s-a instalat în cercetarea de tip istoric pentru a-i produce discursul. Fără ideea de teorie, fără o elaborare teoretică, deopotrivă ideologică și hermeneutică, istoria ca disciplină modernă nu s-ar fi putut institui în universități și în școli. Disciplinarea istoriei scrise (o cunoaștere dificilă și mereu contrară intențiilor de disciplinare ale puterii-cunoaștere) s-a făcut prin norme, idei autoritariste, prin metode de lucru
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
aplică formula lui Lucian Boia, care spunea, într-o notă ironică, în cartea sa Jocul cu trecutul, că istoricii mai mult fac decât gândesc istoria. Și acei istorici care aplică diverse tehnici și modele de interpretare preluate din alte discipline (hermeneutică, semiotică, psihanaliză) se află mai mult în registrul facerii istoriei decât al gândirii. Avem nevoie de o înțelegere plurală a istoriei și a realității, ceea ce presupune distincții, diferențe ale relațiilor oameni-lucruri, oameni-oameni, dincolo de orice utilaj discursiv sau model narativ. Acel
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
acest discurs istoriografic modern nu este altceva decât o diversitate de condiții și de posibilități prin care istoriile s-ar putea întemeia, iar faptul că există mai multe domenii de analiză istoriografică (o filosofie analitică a istoriei, teorii ale istoriei, hermeneutici și semantici istorice, istoriografii și metaistorii etc.) nu poate decât să ne bucure. Nu există model sau metodă cu funcție unică în scrierea istoriilor, iar deschiderea spre diferențe, nuanțe, noi tehnici de analiză, spre puncte de vedere neașteptate este o
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
povestiri, descrieri, analize. Cele două instanțe ale cunoașterii moderne sunt deopotrivă parte a unui discurs, fragment de istorie, dar și al unui limbaj-reprezentare, ce poate fi la rândul lui analizat. Este doar o iluzie culturală occidentală că domenii precum semiotica, hermeneutica dețin în ele întreaga cunoaștere umană. Ceea ce dețin ele este o regie a transmiterii diverselor cunoștințe. Discursul istoriografic nu se mai poate susține pe hegemonia celor două instanțe de cunoaștere (semiotica și hermeneutica), șarjate de un fenomen intelectual precum Linguistic
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
iluzie culturală occidentală că domenii precum semiotica, hermeneutica dețin în ele întreaga cunoaștere umană. Ceea ce dețin ele este o regie a transmiterii diverselor cunoștințe. Discursul istoriografic nu se mai poate susține pe hegemonia celor două instanțe de cunoaștere (semiotica și hermeneutica), șarjate de un fenomen intelectual precum Linguistic Turn. De asemenea, nu se mai poate susține pe imperativul categoric al unui adevăr istoric empiric. În schimb, se poate susține pe o atitudine de genul celei adoptate de Foucault, care își prezenta
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
inconfundabile de exprimare, expresii dominante ale eclecticelor sale analize istoriografice, literare și filosofice, publicate în eseuri academice). Am fost surprins să întâlnesc la un gânditor deconstrucționist din generația lui Foucault aspirația pentru intrigă narativă (plot), încrederea în sens și în hermeneutică: "A meaningful life is one that aspires to the coherency of a story with a plot"232. Texte coerente, dar intrigante! Este cel puțin bizară această concepție, mai ales că vine de la un anglo-saxon, dar cu spirit mai degrabă latin
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și totalitar. Auschwitz-ul și Gulag-ul sunt finalități ale acestui sistem modern al reprezentării și nicidecum ale unor "naziști" și "comuniști" luați drept "cazuri izolate", tratați la rece și maniheistic, pe criteriul "oameni răi". Intelectualii români, post-1990, în neputința lor hermeneutică, poate și fenomenologică, se pot juca mental și prin discursul public de-a doctrina și ideologia, "de-a stânga" și "de-a dreapta", dar acest joc pueril și prostesc nu ne va rezolva problemele de sistem de ieri și de azi
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Univers, București, 2000. Foucault, M., Theatrum philosophicum. Studii, eseuri, interviuri (1963-1984), Casa Cărții de Știință, Cluj, 2001. Foucault, M., Anormalii. Cursuri rostite la Collège de France, Univers, București, 2002. Foucault, M., Biopolitică și medicină socială, Idea, Cluj, 2003. Foucault, M., Hermeneutica subiectului, Polirom, Iași, 2004. Foucault, M., Ce este un autor? Studii și conferințe, Idea, Cluj, 2004. Foucault, M., Lumea e un mare azil, Idea, Cluj, 2005. Foucault, M., Puterea psihiatrică, Idea, Cluj, 2006. Foucault, M., Nașterea biopoliticii, Idea, Cluj, 2007
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Foucault, Theatrum..., op. cit., p. 220. 196 Idem, Cuvintele..., op. cit., p. 425. 197 Idem, Theatrum..., op. cit., p. 183. 198 Ibidem, pp. 195-196. 199 Ibidem, p. 196. 200 Ibidem, p. 197. 201 Ibidem, p. 201. 202 Ibidem, p. 204. 203 M. Foucault, Hermeneutica subiectului, Polirom, Iași, 2004, p. 440. 204 M. Foucault, Theatrum..., op. cit., p. 290. 205 Ibidem, p. 107. 206 Idem, Istoria nebuniei..., op. cit., pp. 6-7. 207 Idem, Theatrum..., op. cit., pp. 288-289. 208 Ibidem, p. 395. 209 Ibidem, p. 470. 210 Idem
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
dar și de iluștri italieniști (tip Cornel Mihai Ionescu), germaniști, orientaliști etc. Acest demers se cuvine mereu continuat și revizuit dincolo de erudiția cu orice preț, conjuncturi aniversare sau necesități de catedră. În acest sens vom prezenta o admirabilă carte de hermeneutică literară și comparatistă scrisă de Maria-Ana Tupan, Scriitori români în paradigme universale (Editura Fundației Culturale Române, 1998, 228 pagini). Autoarea reușește să îngemăneze studiul de tip universitar cu eseul, informația inedită cu recontextualizarea unor judecăți de valoare tabuizate de autoritatea
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
pietiste sau reziduale, în lumina unor probe zdrobitoare, Specializat în limbajul psihanalitic, autor al volumului "Dincolo de seninătate. Eseuri de psihanaliză aplicată" (2001), Valentin Protopopescu își fascinează cititorul de-a lungul a șapte capitole dense de lecturi up to date și hermeneutică aplicată la variile stadii de viață și scrieri ale moralistului din Rășinari, cum ar fi "Psihanaliza ca hermeneutică a textului", "Cioran și Volutele romanului său familial", "Sarcasm și melancolie în râsul lui Emil Cioran", "Un antisemit atipic", "Pattern-ul românesc
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
de psihanaliză aplicată" (2001), Valentin Protopopescu își fascinează cititorul de-a lungul a șapte capitole dense de lecturi up to date și hermeneutică aplicată la variile stadii de viață și scrieri ale moralistului din Rășinari, cum ar fi "Psihanaliza ca hermeneutică a textului", "Cioran și Volutele romanului său familial", "Sarcasm și melancolie în râsul lui Emil Cioran", "Un antisemit atipic", "Pattern-ul românesc sau panorama extremismelor" ș.a.m.d. Pe urma unor celebre eseuri cum ar fi cel al lui Sigmund
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
și normalitate. Conotația narcisică nu lipsește din acest tablou, dată fiind năzuința permanentă a autorului "Exercițiilor de admirație" de a fi curtat, celebrat, iubit. Cartea lui Valentin Protopopescu va reactualiza multe idiosincrazii, dar și elogii, fiind prima sinteză în cheie hermeneutică despre viața și opera lui Cioran. Tradusă în câteva limbi europene, ea va redimensiona simțitor figura deja planetară a moralistului de la Rășinari. Horia-Roman Patapievici Beatrice, oglinda chipului divin Fizician prin studii și profesie, Horia-Roman Patapievici (n. 1957, București) a fost
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
lumi. Începând de prin 1973, l-am reîntâlnit pe C. M. I. la Biblioteca Centrală de Stat unde eram angajat: el citea la sală pentru teza de doctorat pe care și-l va susține abia în 2002 cu o teză intitulată "Hermeneutică și apofază în baroul european și în gândirea lui Dimitrie Cantemir". Cu ocazia acelei reîntâlniri l-am "corupt" să ne vedem la barul fostului Grand Hotel Bulevard. Abia în acei ani l-am cunoscut mai bine. Aparent sever, grăbit, abia
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
nu putea să le ocolească. Gîndul ei risca să se lovească de ele vrînd să le pătrundă. Atunci, chemă în ajutor perceptibilitatea. E un instrument simplu care slujește să străbați o idee ponderoasă lesne, ca pe un corp transparent." Dimensiunea hermeneutică a vederii vestește o "cucerire" vie, de care naratorul sau personajul privitor se pot bucura, o dată depășită neutralitatea "obiectuală", opacitatea "blocurilor grele". Pentru lumea romanului, casele, în general spațiul locuirii, precum și culisele acestora, exterioare sau interioare, joacă rolul unor mărturii
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
se leagă strîns de capacitatea de a da relief estetic discursului critic. Plăcerea nedisimulată a textului construit, regizat, jucat se însoțește, cu preaplinul știut, de una "profesionalizată", care este aceea a lecturii. Pentru criticul de profesie, vocația înseamnă deopotrivă aptitudine hermeneutică și talentul de a o exercita și de a o transmite, oarecum disimulat, cu nonșalanța pe care însuși o numea, la Sainte-Beuve, causerie. Călinescu a fost un spirit cu desăvîrșire liber: liber de pedantismul profesoral și de constrîngerile vreunei "metode
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]