1,360 matches
-
suferit numeroase prefaceri geologice, pe parcursul timpului, înghițit de ape și zguduit de seisme, acum relieful este aproape plat, unele coline nu depășesc 200 m în centrul și estul Iutlandei. Fluviul Guderna (130 km) ce traversează Iutlanda constituie o sursă importantă hidroenergetică. Descoperirea de resurse petroliere și gaze naturale în Marea Nordului a rezolvat parțial dependența energetică de alte state. În paralel au fost dezvoltate și alte surse energetice alternative, nepoluante, precum energia eoliană. Cel mai mare lac Arreso, din nordul Seelandului, are
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
există din abundență pentru că teritoriul orașului cuprinde o parte din Parcul Național Domogled-Valea Cernei și se învecinează la nord cu Parcul Național Retezat. Principala activitate economică, de importanță națională, o reprezintă producția de energie electrică prin două din hidrocentralele Sistemului Hidroenergetic Cerna - Motru - Tismana. Acest complex hidroenergetic face parte din Planurile de amenajare a apelor din România. "Tismana" este situată în sud-vestul României, în partea de nord-vest a județului Gorj, localitatea de reședință a orașului fiind localitatea Tismana, centrul civic având
Tismana () [Corola-website/Science/298017_a_299346]
-
cuprinde o parte din Parcul Național Domogled-Valea Cernei și se învecinează la nord cu Parcul Național Retezat. Principala activitate economică, de importanță națională, o reprezintă producția de energie electrică prin două din hidrocentralele Sistemului Hidroenergetic Cerna - Motru - Tismana. Acest complex hidroenergetic face parte din Planurile de amenajare a apelor din România. "Tismana" este situată în sud-vestul României, în partea de nord-vest a județului Gorj, localitatea de reședință a orașului fiind localitatea Tismana, centrul civic având coordonatele: . Paralela 45° exact, trece prin
Tismana () [Corola-website/Science/298017_a_299346]
-
mreana și bibanul. Partea superficială terestră se compune din clasa argiluvilsolurilor cu tipurile cenușiu și brun - roșcat. Dealurile de Vest conțin resurse de cărbuni inferiori (lignit) ce sunt exploatați în "Bazinul Barcăului". Alte resurse includ apele curgătoare (sunt amenajate lacuri hidroenergetice pe Crișul Repede în depresiunea Vad-Borod și lacuri de tip iazuri utilizate în piscicultură), solurile (ce permit viticultura prin podgoriile Valea lui Mihai, Ineu, Arad), fondul forestier și fondul cinegetic. Din albia râurilor sunt utilizate în industria materialelor de construcții
Dealurile de Vest () [Corola-website/Science/312488_a_313817]
-
Argeș au fost elaborate în 1953, când s-a ocupat de schema hidrotehnică a bazinului, pentru irigarea unei suprafețe de 50.000 ha. Spre deosebire de studiile elaborate anterior, care se concentraseră exclusiv asupra unor folosințe izolate, legate fie de valorificarea potențialului hidroenergetic, fie de alimentarea cu apă a capitalei, studiul lui Paul Solacolu, chiar dacă se concentra asupra utilizării apelor pentru agricultură, era una dintre primele lucrări care se preocupa de problema utilizării în scopuri multiple a resurselor Argeșului. Au urmat studiile legate
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
de acest tip a fost lacul de acumulare Vidraru. Însăși promovarea proiectului a dat naștere unei confruntări a celor două concepții, Ministerul Energiei Electrice susținând începerea cu prioritate a lucrărilor de amenajare a Lotrului - mai eficiente din punct de vedere hidroenergetic însă cu avantaje reduse pentru alte folosințe - iar Comitetul de Stat al Apelor având preferință pentru amenajarea Argeșului, care avea avantaje multiple, chiar dacă din punct de vedere energetic avea parametri mai puțin favorabili decât amenajarea Lotrului. Nivelul de dezvoltare al
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
scopuri multiple. În calitate de responsabil pentru bazinul Argeș, Paul Solacolu a furnizat majoritatea documentațiilor care au permis argumentarea în favoarea amenajării în primul rând a bazinului Argeș și a prezentat în 1958 profesorului Cristea Mateescu, consilier al Institutului de Studii și Proiectări Hidroenergetice (ISPH) pentru barajul Vidraru, oportunitatea extinderii captărilor secundare până la Râul Doamnei, justificate economic atât sub aspectul energetic cât și cel al gospodăririi complexe a apelor, permițând mărirea acumulării proiectate de la 250 milioane m³ volum util la 320 milioane m³, așa cum
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
acumulare Izvorul Muntelui de pe Bistrița (început în 1950) și cea care a stat la baza lacului Vidraru. Deși pentru lacul Izvorul Muntelui se prevăzuse posibilitatea irigării unor mari suprafețe din Bărăgan, aceste lucrări nu au fost promovate simultan cu amenajarea hidroenergetică; construcția canalului magistral pentru irigații a fost începută abea în anii 1980 și nu a fost niciodată terminată. Noua concepție adoptată a fost de a se realiza practic simultan atât barajul cât și lucrările de deservire ale diferitelor folosințe. Cu toate că
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
un ansamblu de lucrări de amenajare a Argeșului, care au continuat în anii următori prin realizarea succesiunii de lacuri de acumulare și centrale hidroelectrice de pe cursul Argeșului, în aval de Vidraru. Amenajările din amonte de Pitești aveau în principal folosință hidroenergetică, barajele realizând doar mici lacuri de acumulare cu rol de regularizare zilnică a debitelor, conform cerințelor producției de energie electrică. Ele au fost executate de Ministerul Energiei Electrice, respectându-se cerințele funcționale stabilite prin planul de amenajare al bazinului Argeș
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
Apelor (ISPIFGA), beneficiar al investițiilor fiind desemnat Ministerul Agriculturii în 1969. Paul Solacolu a fost numit șef de proiect pentru Lacul de acumulare Bascov și Lacul de acumulare Pitești (Prundu), proiectarea lucrărilor efectuându-se de către Institutul de Studii și Proiectări Hidroenergetice (ISPH). Lacul Bascov este creat printr-un baraj de beton de greutate de 21,25 m înălțime și o lungime la coronament pe 55 m. Descărcătorul de ape mari peste baraj este controlat de patru stavile segment de 12 m
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
proiectat, în calitate de șef de proiect de inginerul Sandu Condeescu, care și-a pierdut viața într-un accident în timpul recepției lucrărilor. În aval de acumulare s-a executat o succesiune de centrale hidroelectrice cu lacuri de acumulare mai mici, valorificând potențialul hidroenergetic al sectorului dintre barajul Pecineagu și Dragoslavele. Pentru regularizarea debitelor în zona de șes a fost realizat lacul de acumulare Văcărești, situat aval de Târgoviște. Lacul este constituit dintr-un compartiment cu reținere permanentă și un compartiment lateral pentru atenuarea
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
umiditate aveau o pondere deosebită; ele determinaseră realizarea unor lucrări de îndiguire și de desecare încă înainte de primul război mondial. Era însă necesară aducerea lor la standarde moderne și ridicarea gradului lor de siguranță. Din punct de vedere al potențialului hidroenergetic, singurul subbazin care prezenta interes era cel al Crișului Repede, unde Paul Solacolu a inclus prevederile de amenajare a sistemului Drăgan-Iad corelându-se cu nevoile de apă ale câmpiei de vest, pe lângă cele ale municipiului Oradea. De asemenea, schema mai prevedea
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
râul Iada (adeseori cunoscut sub denumirea incorectă de Râul Iad). Lacul de acumulare, cu un volum de 28,3 milioane m³ are o suprafață de 120 ha la nivelul normal de retenție. Barajul, proiectat de Institutul de Studii și Proiectări Hidroenergetice (ISPH), este din anrocamente cu o mască de etanșare din beton armat pe paramentul amonte. Înălțimea barajului este de 60,50 m, lungimea coronamentului de 180 m, iar lățimea de 7 m la coronament și 190 m la bază. Ecranul
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
510 MW (pentru comparație, un reactor de la Cernavodă are o putere de circa 600 MW), fiind echipată cu trei hidro-agregate cu turbine de tip Pelton a câte 170 MW fiecare. În anul 1965, echipele de constructori ai Întreprinderii de Construcții Hidroenergetice (ICH), viitoarea Hidroconstrucția, au început lucrările la amenajarea râului Lotru și la realizarea celei ce va fi cea mai mare uzina hidroenergetică de pe râurile interioare ale țării. În decurs de aproape un deceniu, potențialul acestui râu a fost pus în
Centrala Hidroelectrică Lotru-Ciunget () [Corola-website/Science/311298_a_312627]
-
de tip Pelton a câte 170 MW fiecare. În anul 1965, echipele de constructori ai Întreprinderii de Construcții Hidroenergetice (ICH), viitoarea Hidroconstrucția, au început lucrările la amenajarea râului Lotru și la realizarea celei ce va fi cea mai mare uzina hidroenergetică de pe râurile interioare ale țării. În decurs de aproape un deceniu, potențialul acestui râu a fost pus în valoare prin realizarea derivației principale formată din barajul Vidra, a unei rețele de captări și aducțiuni secundare, a 4 baraje în arc
Centrala Hidroelectrică Lotru-Ciunget () [Corola-website/Science/311298_a_312627]
-
, numele la naștere Francis Trenholm Crowe, (n. 1882, Trenholmville, Estrie, Québec - d. 1946 Redding (California)) a fost un inginer american. El a fost inginerul șef al construcției structurii complexului hidroenergetic Hoover Dăm. În acea perioadă de timp, Crowe a fost și grupului de companii cunoscute sub numele colectiv de "[The] Six Companies" (în română "Cele șase companii"), grup care a realizat construcția efectivă a întregului complex. este, în același timp
Frank Crowe () [Corola-website/Science/311473_a_312802]
-
României, Victor Ponta în data de 19 decembrie 2013. Centrala are o putere instalată de circa 31,5 MegaWați, ea având instalate două hidroagregate verticale de tip Kaplan. Centrala are dimensionată o producție anuală de 73,99 GigaWațiOră. Întregul sistem hidroenergetic se desfășoară pe o lungime de 8,6 km cu o suprafață de 334,89 de hectare. Volumul total al lacului de acumulare este de 14,83 milioane de metri cubi. Digul drept al malului lacului de acumulare are o
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
doctorat fiind "Contribuții la studiul ventilelor monoscaun cu difuzor ale turbinelor cu abur". După absolvirea cursurilor universitare, Gavril Creța s-a încadrat la Uzina Constructoare de Mașini Reșița (UCMR), unde, una dintre primele sale lucrări a fost turbinele de la amenajarea hidroenergetică Crăinicel, pe Bârzava, lucrare realizată împreună cu colegul său de facultate ing. Alexandru Bitang, care avea să devină director general al UCMR. Lucrarea a fost totodată și lucrarea sa de diplomă. Proiectul prezinta o soluție originală pe plan mondial: două rotoare
Gavril Creța () [Corola-website/Science/310150_a_311479]
-
satului Scurtă, etc...). O explicație mai prozaica asociază toponimul cu numele unei hangite - Mândră, al cărei han ar fi fost situat în zona pe traseul actualului DN2. Comună se află în sudul județului pe malul drept al Șiretului în dreptul acumulării hidroenergetice de la Berești, unde râul primește afluenții Cucova și Valea Seaca și se întinde în zona colinelor precarpatice. Este traversata de șoseaua națională DN2, care leagă Bacăul de Focșani. La Valea Seaca, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ119D, care
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
la o putere instalată 6.325 MW. Există planuri ca până în anul 2011 să fie mărită cu 392 MW puterea instalată și cu 1,4 TWh producția de energie. În momentul actual (anul 2007) este exploatat aproximativ 50% din potențialul hidroenergetic al țării. Conform planurilor Hidroelectrica, în anul 2025 aproximativ 70% din potențial va fi exploatat. Începând cu anul 2004, Hidroelectrica a început privatizarea unui număr de 150 microhidrocentrale. În octombrie 2016, emisiunea "România Te iubesc" de la Pro TV a prezentat
Energia electrică în România () [Corola-website/Science/310470_a_311799]
-
acesteia fiind estimate la un miliard de dolari. Strategia energetică națională pentru perioada 2007-2020 pune accentul în principal pe sporirea capacității nucleare prin punerea în funcțiune a Unităților 3 și 4 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă și creșterea exploatării resurselor hidroenergetice cu 6% până în 2011. Alte priorități sunt: eficientizarea capacităților actuale care folosesc tehnologii învechite prin modernizarea lor, limitarea dependențelor de importuri. În ce privește energia regenerabilă, nu există o strategie semnificativă, ci doar de a se ajunge la un procent de 33
Energia electrică în România () [Corola-website/Science/310470_a_311799]
-
sunt instalate în perioada 1970 - 1980, depășindu-și practic durată de viață normata. În ultimii 10 ani au fost modernizate și retehnologizate unele centrale termoelectrice cu o capacitate de aproximativ 10% din puterea instalată. De asemenea, aproximativ 37% din grupurile hidroenergetice și-au depășit practic durată de viață normata. Potențialul național de economisire de energie este apreciat la 27 - 35% din resursele energetice primare (10 milioane țep/an), adică un echivalent a 3 miliarde Euro. Pentru reabilitarea întregului sistem energetic sunt
Industria energetică în România () [Corola-website/Science/310530_a_311859]
-
9 MW și care va furniza 112,4 GWh de energie pe an. Valoarea investiției de la Movileni a fost de 650 milioane de lei. În august 2010, Hidroelectrica va începe lucrările de construcție a hidrocentralei de la Cosmești, parte a Amenajării Hidroenergetice a râului Siret pe sectorul Cosmești, a căror durată este estimată între 3 ani și 3 ani și jumătate, costurile preconizate ridicându-se la 618 milioane de lei. Amenajarea se întinde pe teritoriul județelor Galați și Vrancea și este alcătuită
Hidroelectrica () [Corola-website/Science/310408_a_311737]
-
pe sectorul Cosmești, a căror durată este estimată între 3 ani și 3 ani și jumătate, costurile preconizate ridicându-se la 618 milioane de lei. Amenajarea se întinde pe teritoriul județelor Galați și Vrancea și este alcătuită din două trepte hidroenergetice, Cosmești și Movileni, cea din urmă fiind deja finalizată. Centrala va avea o putere instalată de 37,8 MW (două grupuri) și va produce 130,1 GWh/an. Producția de electricitate pe ani, în TWh: "Notă: valorile pentru anii 2000-2002
Hidroelectrica () [Corola-website/Science/310408_a_311737]
-
Conform PIB, Parana, ocupă locul 5 în clasamentul statelor după Săo Paulo, Rio de Janeiro, Minas Gerais și Rio Grande do Sul. Aproape toate apele aparțin bazinului hidrografic râului Parana. Cele mai importante râuri sunt Paranapanema, Iguaçu, Ivaí. Datorită potențialului hidroenergetic ridicat, în regiune au fost construite hidrocentrale, care furnizeasă energie, zonelor limitrofe. Clima este subtropicală umedă, temperaturilie oscilând 4 °C și 21 °C. Indicii pluviometrici oscilează între 1.500 mm și 2.500 mm anual. are un sector agricol suficeint
Paraná () [Corola-website/Science/305521_a_306850]