3,545 matches
-
mic, am auzit de la mama, m-a umflat râsul, pe urmă mi-a venit să plâng. Un bătrân a fost găsit mort în podul casei într-o zi de sărbătoare când ceilalți erau la centru. La centru însemna fie la hora care avea loc în hanul lui Vasile Boroi, fie în bodegă la un taifas între vârstnici, unde se mai punea țara la cale, în jurul unui dorobanț de țuică fiartă, de secărică sau de monopol. L-au pregătit pe moșneag pentru
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
României strălucită-n glorii. Alexandru Ioan Cuza leagă, Prin credință a României vatra Și spune cerului și lumii Ca România a devenit un nume. După atâția ani, ce s-au tot scurs, Văd că poporul meu este răpus, Unii dansează hora-n sărbătoare Alții tot strigă și cer răzbunare. Ce ați făcut din sărbătoare, Voi doar hoți și haimanale? Credeți că puteți, a va numi, Ai României astăzi fii? Referință Bibliografica: 24 Ianuarie în istorie / Petru Jipa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
24 IANUARIE ÎN ISTORIE de PETRU JIPA în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345220_a_346549]
-
făgăduiala dată, libertatea, precum și locurile cale de o zi în jurul iazului. Dar singur nu voia să trăiască în acest ținut. De aceea a început să colinde satele de-a rândul. Căutându-și o fată cu care să se însoare. La horele vesele de prin sate ochea fetele, până când s-a îndrăgostit de una, pe care a răpit-o, și a venit cu dânsa în aceste locuri. Oamenii însă au început să-l urmărească, prin aceste meleaguri, iar Hălăuceanu, mai apoi, i-
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
Dragova Neeutrofizat Da 230.3 0.4 1.6 Poloboc Neeutrofizat Da 1470.6 1.0 3.5 CRĂCĂOANI 122187 Boulet Poate deveni eutrofizat Nu 6832.8 14.6 131.8 11.1 Cracau Poate deveni eutrofizat Nu 28937.3 65.0 49.3 Cracaul Negru Poate deveni eutrofizat Nu 10120.9 28.5 21.6 Hora ita Poate deveni eutrofizat Nu 1309.3 7.8 5.9 Sas Poate deveni eutrofizat Nu 7366.3 15.1 11.5 DĂMUC 122249 Asau Neeutrofizat Da 8074.1 16.6 180.7 9.2 Bătui Neeutrofizat Da 5761.3 12.2 6.7 Bicajel Neeutrofizat Da 18015.2 70.0 38.8 Damuc Neeutrofizat Da
GHID SPECIFIC din 18 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287620]
-
standard); • poziție deschisă (pentru secțiunea latino). Figuri de bază în dansurile standard: • Vals lent; • Vals vienez; • Quickstep. Figuri de bază în dansurile latino-americane: • Cha-cha; • Samba; • Jive. Dansuri moderne: • Meneaito, Macarena; • Jerusalema; • Dans de Crăciun. Dansuri populare românești/specifice altor tări: • Hora boierească; • Sârba studenților; • Brașoveanca; • Ciuleandra; • Zorba; • Pamporea. Coregrafii pentru serbări școlare, evenimente, demonstrații. Figuri de bază din dansurile standard: • Vals lent; • Vals vienez; • Quickstep; • Tango. Figuri de bază din dansurile latino americane: • Samba; • Cha-cha-cha; • Rumba; • Jive; • Lambada; • Salsa; • Bachata
ANEXE din 20 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296594]
-
Bucureștiului, era o zonă păduroasă. Zona devine cunoscută o dată cu ridicarea Mânăstirii Văcărești în anul 1722, care s-a aflat, până la demolarea din 1986, pe dealul din partea sudică a actualului parc. În 1790, conform hărților publicate de Hora von Otzellowitz și Specht, în zona parcului deși sunt drumuri care o străbat nu există o dezvoltare urbană. De altfel, fiind pe lunca inferioară a Dâmboviței, probabil că zona era mlăștinoasă. Circa 50 de ani mai târziu, pe planul Boroczyn
PLAN DE MANAGEMENT din 8 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298192]
-
Banu, președintele ASTROM, încurajat de comunitatea La Blouse Roumanie. Iată că zilei de 24 iunie, zi în care în mitologia românească sarbătorim Noaptea magică de Sânziene când se deschid cerurile și făpturi mitice, ireale, fantastice, albe, frumoase, binefăcătoare omului, dansează hore prin grădini, în timpul zilei și a nopții, i s-a adăugat un nou eveniment „menit să promoveze și să păstreze iia - acest simbol al culturii și spiritualității românești”. Referință Bibliografică: IIA ROMÂNEASCĂ / Vavila Popovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
IIA ROMÂNEASCĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340244_a_341573]
-
găsim încifrări idioate cu pretenții de enigme, nu găsim șarade a căror rezolvare nu există. Găsim un poet a cărui metaforă mângâie, durerea lui doare ca o durere de sfânt cuibărit într-un suflet omenesc, veșnic aflat într-o nesfârșită horă a simțirilor. Să nu facem greșeala de a-l cataloga, să-l ascundem într-un curent literar, în vreo orientare artistică. Poezia lui va scoate la iveală tot timpul mereu altceva. Și nu numai acum; mâine, peste o vreme, peste
UNIVERSUL POETULUI GEORGE TEI de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340243_a_341572]
-
Bezea Publicat în: Ediția nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Rătăcim uneori, printr-o definiție absentă de pași, într-o lume în care gândurile ni se odihnesc pe niște stative imaginare. Amintirile ne joacă ca într-o horă urmând darabana minții și nu se opresc până în târziul în care mirările se pomenesc desculțe. Atunci, încep să alerge una câte una tristețile înglodate în datorii până peste cap și, nevrând să rămână codașe, se împing înșiruite la vale. Cotropit
PE ACOLO PLÂNGE SUFLETUL... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340320_a_341649]
-
nu bată la ochi. Dar banii subtilizați ajungeau tot la membrii CA și chiar mai sus! Erau și alte numere, care țineau seară de seară, spectatorii cu sufletul la gură. Înmulțirea banilor fără muncă, dispariția asistentei magicianului, ghicirea viitorului roz, hora șobolanilor, show-ul baloanelor de săpun, maimuțele față-n față etc. etc. Seară de seară spectacolele transmise prin televiziunile proprii cu iluzioniști notorii făceau ratinguri de neimaginat! Se mai întâmplau și grozăvii. Odată, la un număr cu leii jigăriți din
TABLETA DE WEEKEND (184): CIRCUL DIN DEAL de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340373_a_341702]
-
însă, cu toții, în protectorii lor, preț de 30 de minute cât au stat acolo. Nu pentru că ar fi trebuit să le apărăm, ci pentru că simțeam nevoia să le protejăm. Doar sunt „fetele noastre”. Până la urmă, ne-am încins românește la hore pe orice melodie. Și noi, și jucătoarele, și antrenorii, și restul. Norvegienii, la pândă, să prindă un moment kodak, noi vigilenți să le păstrăm doar pentru noi. Nu am făcut selfie cu jucătoarele, ci doar cu „românul” Tomas Ryde. Nu
„Clic aici” și o să vedeți aur curat () [Corola-blog/BlogPost/338575_a_339904]
-
cu opinci, că altceva era greu de găsit și, mai ales, de cumpărat. Cu astea frământa mii și mii de hectare de omăt. Cu astea călca viscolul și pădurile. La vreme de sărbătoare și de alean, cu astea învârtea o horă și o sârbă, clocotea o ciuleandră, desena pe colb un vals, un tangou... cu astea tipărea urme/semne ale trecerii pe cărarea dintre cântecul de leagăn și prohod. Când punea talpa de opincă ori de picior gol prin știoalnele și
Mă sui pe patul din tindă şi încerc să mor () [Corola-blog/BlogPost/339930_a_341259]
-
cu DDT-ul Uniunii Europene! Și cum scrutinu-i consumat și Parlamentul închegat bine cu drojdia societății “înalte”, nu ne mai rămâne nouă românilor de rând decât să fim și noi odată-n viață sinceri cu noi înșine, să-ncingem o horă a rușinii naționale, cu mic și mare, în fața Parlamentului. Poate, bucurându-ne de rușinea noastră dimpreună, ne vom mai deștepta! Și vom înțelege, unde am ajuns și pe cine am ales. Autor: Florin Munteanu
Hora ruşinii naţionale () [Corola-blog/BlogPost/339927_a_341256]
-
într-o pojghiță rece de ceață picurau rouă. Fruntea-i arămie, luminată de sori, sprijinea un trecut plin de-ncercări. Pături de culori aprinse îi încălzeau privirea. Sunete melodioase îi mângâiau sufletul. Privea mulțumit imașul. Copii și codane dansau o horă a bucuriei eterne. Dincolo de râu un codru des, nepieptănat, radia o teamă profundă. Privindu-l simțea o repulsie totală. Of Doamne, păcătoși mai suntem! Lacomi, plini de răutate și pizmă ne-am pierdut unii de alții ignorând sacrificiul Fiului Tău
Ultimul ceas () [Corola-blog/BlogPost/339940_a_341269]
-
furați”, pământul nu mai era al lor, roadele nu mai erau ale lor. De aici până la lipsa memoriei drumului, lipsa potecii către biserică, deja a început să nu mai fie cea adevărată, copiii nu mai sunt duși să se îngrijească, horele satului nu mai există, costumele populare nu mai sunt... Nu sunt absurd, nu-mi doresc să păstrăm rânduiala satului de odinioară, nu! Eu fac parte din categoria acelor indivizi care, umblând prin toată România, mi-ar face o mare plăcere
„Un popor căruia îi iei educaţia, îi iei sănătatea, îi iei încrederea în istoria lui e mai uşor manevrabil” () [Corola-blog/BlogPost/339983_a_341312]
-
primar), iar la roșu nu mai intră în discotecă până nu-și îndreaptă comportamentul. Pe timpul verii, pentru că e aer curat, discoteca se desfășoară la Teatrul de vară, situat lângă „Grădina amintirilor“. Tot aici se desfășoară în fiecare an și Festivalul „Hora“, pentru că teatrul are o capacitate de 1.580 de locuri. Piscină în mijlocul Pădurenilor Ca multe alte lucruri pe care le-a dorit în primul rând pentru tinerii satului, și dorința de a face piscina a pornit tot de la nostalgia unei
În Vaslui, la nici 100 de km de Bălăbănești o comună model () [Corola-blog/BlogPost/339996_a_341325]
-
a aborda muzica românească veche. Nu am ajuns însă niciodată, până sâmbătă, la vreun concert de-al său. Pentru acest concert, Leșe l-a avut invitat pe Damian Drăghici, colaborare care m-a convins să cumpăr bilet, cu gândul că horele triste ale lui și muzica ritmată a lui Drăghici ar crea o combinație interesantă. M-am așezat confortabil în scaunul de la impresionantul Ateneu Roman, așteptând alături de ceilalți circa 800 de oameni (Ateneul are 1.000 de locuri, dar sala nu
„Pauză publicitară” de 15 minute pe scena Ateneului: ce s-a întâmplat sâmbătă seara la concertul lui Grigore Leșe () [Corola-blog/BlogPost/340049_a_341378]
-
în costum popular alb și în picioarele goale. Pe o măsuță alăturată erau mai multe CD-uri și cărți, precum și câteva instrumente muzicale. După câteva secunde în care a scrutat cu privirea întreaga sala, Leșe își începe concertul cu o horă, ale cărei versuri nu prea le-am înțeles, și la care suntem invitați și noi cei din sală să ne aducem contribuția. Se pare însă că nu eram singura din sală care nu înțelegea versurile horei, având în vedere că
„Pauză publicitară” de 15 minute pe scena Ateneului: ce s-a întâmplat sâmbătă seara la concertul lui Grigore Leșe () [Corola-blog/BlogPost/340049_a_341378]
-
începe concertul cu o horă, ale cărei versuri nu prea le-am înțeles, și la care suntem invitați și noi cei din sală să ne aducem contribuția. Se pare însă că nu eram singura din sală care nu înțelegea versurile horei, având în vedere că până la urmă Leșe s-a mulțumit să ne ceară să murmurăm în ritmul muzicii „Mmmm, Mmmm, Mmmm...”. Melodiile sunau bine, iar vocea și prezența lui Leșe erau impresionante, publicul răsplătindu-le cu aplauze. După trei melodii
„Pauză publicitară” de 15 minute pe scena Ateneului: ce s-a întâmplat sâmbătă seara la concertul lui Grigore Leșe () [Corola-blog/BlogPost/340049_a_341378]
-
Leșe erau impresionante, publicul răsplătindu-le cu aplauze. După trei melodii, în același ton, a urmat o scurtă poveste despre scopul concertului , respectiv „sfârșitul unui ciclu” (nu m-am prins despre ce ciclu era vorba) și apoi din nou o horă, cu alte versuri, dar cu aceeași linie melodică. Apoi, muzica se oprește pentru vreo 15 de minute, lăsând loc unei pauze publicitare. Da, ați citit bine, pauză publicitară. Așa am văzut eu sfertul de oră în care Leșe a prezentat
„Pauză publicitară” de 15 minute pe scena Ateneului: ce s-a întâmplat sâmbătă seara la concertul lui Grigore Leșe () [Corola-blog/BlogPost/340049_a_341378]
-
au mai reușit să se pună pe același ton. Au urmat a treia melodie interpretată cu măiestrie de Damian Draghici, o adevărată lecție de muzică și din punctul meu de vedere cel mai bun moment al serii, iar apoi o horă cântată la fluier de Leșe și la nai de Drăghici. La finalul celei din urmă, Leșe a invitat pe scenă un cor de copii, care au început să cânte „Oda bucuriei” - imnul Uniunii Europene. Nici nu apucă bieții copii să
„Pauză publicitară” de 15 minute pe scena Ateneului: ce s-a întâmplat sâmbătă seara la concertul lui Grigore Leșe () [Corola-blog/BlogPost/340049_a_341378]
-
unitatea de voință a unei colectivități naționale sau sociale. În literatura română, imnul, a fost cultivat în general de poeți. Cele mai de seamă lucrări de acest gen le găsim la Vasile Alecsandri (Imn lui Ștefan cel Mare, Imn religios, Hora Unirii), Iancu Văcărescu (Imne), Andrei Mureșianu (Deșteaptă-te, române!), apoi mai târziu, la Ion Pilat (Imnuri târzii), Ion Alexandru (Imnele bucuriei) și alții. Multe din fostele imnuri ale statului român au avut o valoare deosebită din punct de vedere a
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
valoare deosebită din punct de vedere a textului și a melodicității. Imnul „Trăiască Regele” și mai recent „Trei culori” (compus de Ciprian Porumbescu), au avut un loc special în inimile patrioților români. Cântece patriotice de valoare ca „Deșteaptă-te, române”, „Hora Unirii”, „Trei culori” (Tricolorul), „Hora Ardealului”, „Hai să-ntindem hora mare”, „Așa-i românul”, „Marșul lui Iancu” fac parte din patrimoniul național, ca potențiale imnuri naționale, multe dintre ele fiind folosite, pe parcursul zbuciumatei noastre istorii revoluționare, în acest scop. „Hora
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
vedere a textului și a melodicității. Imnul „Trăiască Regele” și mai recent „Trei culori” (compus de Ciprian Porumbescu), au avut un loc special în inimile patrioților români. Cântece patriotice de valoare ca „Deșteaptă-te, române”, „Hora Unirii”, „Trei culori” (Tricolorul), „Hora Ardealului”, „Hai să-ntindem hora mare”, „Așa-i românul”, „Marșul lui Iancu” fac parte din patrimoniul național, ca potențiale imnuri naționale, multe dintre ele fiind folosite, pe parcursul zbuciumatei noastre istorii revoluționare, în acest scop. „Hora Unirii" a fost scrisă în
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
melodicității. Imnul „Trăiască Regele” și mai recent „Trei culori” (compus de Ciprian Porumbescu), au avut un loc special în inimile patrioților români. Cântece patriotice de valoare ca „Deșteaptă-te, române”, „Hora Unirii”, „Trei culori” (Tricolorul), „Hora Ardealului”, „Hai să-ntindem hora mare”, „Așa-i românul”, „Marșul lui Iancu” fac parte din patrimoniul național, ca potențiale imnuri naționale, multe dintre ele fiind folosite, pe parcursul zbuciumatei noastre istorii revoluționare, în acest scop. „Hora Unirii" a fost scrisă în 1855 de către Vasile Alecsandri (1821-1890
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]