3,687 matches
-
frunzele uscate, tulpinile necomestribile, resturile vegetale sunt descompuse de reducătorii de ordinul I. Erbivorele constituie hrana pentru carnivore (biofagi de ordinul II și pentru paraziți, iar aceștia sunt consumați de carnivore și hiperparaziți (biofagi de ordin superior). Pe parcursul lanțului de hrănire materia organică creată inițial este consumată și transformată tot mai mult în paralel cu pierderi de energie și eliminarea substanțelor anorganice. Energia se diseminează datorită faptului că biocenoza este un sistem deschis iar întreaga sursă de energie provine de la soare
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
transmite la alte plante neinfectate încă; prin sămânță, în cazul în care planta virotică a produs semințe, virusul fiind localizat în embrion sau în tegument (transmiterea pe această cale este de mai mică însemnătate); prin artropode care achiziționează virusul în timpul hrănirii lor și îl pot retransmite. După ce cicadele achiziționează virusul, acesta poate deveni persistent în corpul lor, se poate înmulți și generațiile următoare pot răspândi la rândul lor infecția virotică. Afidele, ploșnițele, tripșii, unele coleoptere și acarieni sunt de asemenea, vectorii
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
la temperatura de 2oC. Având proprietăți antigenice ridicate poate fi identificat prin antiseruri folosite în testul ELISA. Epidemiologie. Vectorul principal al acestui virus este Myzus persicae la care nimfele sunt mai eficiente chiar decât insectele adulte. După o perioadă de hrănire de 4595 minute virusul acumulat are, în insectă, o perioadă latentă de 12 ore, apoi acestea rămân infecțioase toată viața lor. În afara acestor 3 virusuri principale în țara noastră ar putea să mai fie sau mai sunt semnalate: virusul deformării
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
patogen și îl vor transmite la următoarele generații de plante; transmiterea prin altoire, este foarte rapidă, micoplasma trecând din altoiul bolnav sau portaltoiul bolnav în partenerul sănătos; transmiterea prin vectori se realizează în majoritatea cazurilor prin cicade care în momentul hrănirii achiziționează micoplasma care apoi o vor retransmite la plantele pe care le vor ataca. Dintre vectorii micoplasmelor mai fac parte afidele, acarienii și chiar plantele parazite (cuscuta) ce iau micoplasma și o trec în organismele sănătoase parazitate mai târziu. Simptomele
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Plasmopara viticola (Berk. et Curt.) Berl. et de Toni., fam. Peronosporaceae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subîncr. Mastigomycotina. Aparatul vegetativ al ciupercii este un sifonoplast intercelular ce trimite în celule haustori sferici sau piriformi din camera substomatică. După o perioadă de hrănire, ciuperca emite în afară, prin osteolul stomatelor, prelungiri ale sifonoplastului, ramificate monopodial sporangiofori ce poartă sporagi mici. Sporangioforii sunt ramificați în treimea superioară, prezentând 5-6 ramuri perpendiculare unele pe celelalte, ultimele terminații purtând denumirea de sterigme de care se prind
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Verticillium. Fertilizarea echilibrată în concordanță cu normele de cartare agrochimică poate duce la evitarea apariției unor boli deși, nu este totdeauna o concordanță directă între vigoarea unei plante și starea ei sanitară; unele boli nu pot fi evitate printr-o hrănire echilibrată a plantei (virozele, bolile vasculare de origine bacteriană sau micotice). Bolile neparazitare pot fi evitate sau diminuate ca efect prin administrarea în sol sau la plantă a microelementelor ca bor, zinc, molibden etc. Carența în calciu a solului favorizează
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
medical: sindrom autist; sindrom hiperkinetic. 3. Examinarea psihologică A. Nivelul de dezvoltare al proceselor și fenomenelor psihice: a) Alimentația Atitudinea față de hrană: Distinge ceea ce poate fi mâncat de ceea ce trebuie lăsat deoparte (ambalaj, coajă, etc.); Este activ și cooperează în timpul hrănirii; Mănâncă întotdeauna doar miezul feliei de pâine, coaja refuză să o mestece; Consumă sucuri în exces dacă are acces la ele. Autonomie în hrănire: Se așează singur la masă; Mănâncă singur; Își rupe / taie singur unele alimente; Mănâncă alimente pasate
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
poate fi mâncat de ceea ce trebuie lăsat deoparte (ambalaj, coajă, etc.); Este activ și cooperează în timpul hrănirii; Mănâncă întotdeauna doar miezul feliei de pâine, coaja refuză să o mestece; Consumă sucuri în exces dacă are acces la ele. Autonomie în hrănire: Se așează singur la masă; Mănâncă singur; Își rupe / taie singur unele alimente; Mănâncă alimente pasate și solide; Bea din cană / pahar fără ajutor. Foloșeste cu dificultate lingura, furculița, în general când i se amintește acest lucru; Poate să taie
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
formă severă; Parazitoză intestinală; Alalie. 3. Examinarea psihologică A. Nivelul de dezvoltare al proceselor și fenomenelor psihice: a) Alimentația Atitudinea față de hrană: Distinge ceea ce poate fi mâncat de ceea ce trebuie lăsat deoparte (ambalaj, coajă, etc.); Este activ și cooperează în timpul hrănirii; Poftă de mâncare în limitele obișnuite; Uneori își umple gura excesiv; Scoate alimente din gură; Ia mâncare și din alte farfurii sau din ce rămâne pe masă. Autonomie în hrănire: Se așează singur la masă; Mănâncă singur; Își rupe / taie
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
lăsat deoparte (ambalaj, coajă, etc.); Este activ și cooperează în timpul hrănirii; Poftă de mâncare în limitele obișnuite; Uneori își umple gura excesiv; Scoate alimente din gură; Ia mâncare și din alte farfurii sau din ce rămâne pe masă. Autonomie în hrănire: Se așează singur la masă; Mănâncă singur; Își rupe / taie singur unele alimente; Mănâncă alimente pasate și solide; Se autoservește în anumite limite; Bea din cană / pahar fără ajutor. Foloșeste lingura, furculița atunci când i se dau separat, în funcție de felul de
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
prin ceea ce Sheldrake numește rezonanță morfogenetică. Fiecare individ este astfel influențat și contribuie la memoria colectivă a speciei. Aceasta ar presupune, spre exemplu, că dacă în Harvard un șobolan dintr-o anumită specie ar învăța un anumit comportament referitor la hrănire, atunci șobolanii aceleiași specii, de oriunde din lume, ar moșteni aceeași deprindere învățată de acel membru al speciei respective. Aceste fenomene presupun existența unui fel de memorie non-locală, similară proceselor cuantice cunoscute de fizică (vă mai amintiți cred, de cele
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
sfârșit am luat legătură cu unitatea, l-am pus pe șeful cursului să discute cu comandantul despre situația mea și au decis să rămân pe loc. S.B.: Și acolo la IEFS aveați cazare? D.P.: Da. Cursul permitea asigurarea cazării și hrănirea tuturor celor înscriși, chiar și pentru cei din București. Pentru condiții mai bune de trai în cămin, mai precis pentru reducerea înghesuielii în spațiile de cazare, în dormitoare, cei din București erau descazarmați când se terminau cursurile, pe la ora 14
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
incendiu, observatoare, marcatoare, panouri de ghidare etc.) Parcurile de vânătoare - Construcția sau modernizarea de ferme de creștere a vânatului în semilibertate, inclusiv achiziționarea de animale sălbatice în vederea repopulării parcurilor de vânătoare; - Construcția de adăposturi, sarării, împrejmuiri, adăpătoare și spatii de hrănire etc. Activități meșteșugărești - Construcția sau modernizarea și dotarea atelierelor cum ar fi: procesarea lemnului, obiecte artizanale manuale, olărit, brodat, împletit, pielărie, papura și răchita, instrumente muzicale; Acvacultură - Construcția sau modernizarea fermelor, spatiilor și utilitarilor pentru procesarea și marketingul peștelui și
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
frunzele uscate, tulpinile necomestribile, resturile vegetale sunt descompuse de reducătorii de ordinul I. Erbivorele constituie hrana pentru carnivore (biofagi de ordinul II și pentru paraziți, iar aceștia sunt consumați de carnivore și hiperparaziți (biofagi de ordin superior). Pe parcursul lanțului de hrănire materia organică creată inițial este consumată și transformată tot mai mult în paralel cu pierderi de energie și eliminarea substanțelor anorganice. Energia se diseminează datorită faptului că biocenoza este un Agrobiocenozele evoluează ca sisteme de sine stătătoare, dar care se
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
baltă, cu burtă galbenă (Bombina variegata), broasca verde de lac (Rana ridibunda) și broasca mică de lac (Rana esculenta). Reptile: broasca țestoasă de baltă (Emys orbicularis). Este și o zonă de interes avifaunistic, un loc de cuibărit, de odihnă și hrănire pentru numeroase specii de păsări acvatice, limicole și de stuf: nagâțul (Vanellus vanellus), fâsa de câmp (Anthus campestris), ciocârlia de pădure (Lullula arborea), cormoranul mare (Phalacrocorax carbo), fluierarul de zăvoi (Tringa ochropus), prigoria (Merops apiaster), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
a raselor de câini ciobănești, printre care și a câineluilup din rasele ciobănesc german și cehoslovac. Comentariile se axează pe următoarele aspecte: gradul de rudenie a lupului cu alte specii, originea, Înfățișarea, arealul de răspândire, modul de viață și de hrănire, comportamentul, comunicarea, Înmulțirea, principalele boli pe care le poate contracta și transmite, unele indicii care denotă prezența lupului Într-un anumit loc sau zonă, câteva sfaturi pentru prevenirea atacului asupra omului etc. 1. Sub aspect sistematic Lupul din sălbăticie, cunoscut
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
va depinde de cea a hranei ce i se administrează cățelei În timpul gestației. Hrana multă și de calitate Îndoielnică duce doar la Îngrășarea femelei, În timp ce cățeii rămân piperniciți, mici, pentru că nu au spațiu suficient să se dezvolte. Atenție, modul de hrănire și calitatea hranei rămân neschimbate În prima lună de la montă, când, de fapt, nici nu sunt exteriorizate semnele gestației. Începând cu a doua lună se impune Îmbogățirea hranei În proteine, săruri minerale și vitamine, care să fie regăsite În legume
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
cățelele-lup nasc câte 9-12 căței, Însă nu poate crește decât 4-5. Deseori apare fenomenul de canibalism, când femela Își devorează puii, fapt de ce Întâmplă frecvent la primipare sau la cele subnutrite, fapt pus pe seama unor tulburări psihice datorate durerilor nașterii. HRĂNIREA CÂINELUI-LUP 1. Aspecte generale și recomandări privind hrănirea Un prim aspect legat de hrana câinelui se referă la faptul că procurarea ei cade În sarcina stăpânului. În al doilea rând, aceasta trebuie să Îndeplinească și să asigure toate principiile nutritive
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
crește decât 4-5. Deseori apare fenomenul de canibalism, când femela Își devorează puii, fapt de ce Întâmplă frecvent la primipare sau la cele subnutrite, fapt pus pe seama unor tulburări psihice datorate durerilor nașterii. HRĂNIREA CÂINELUI-LUP 1. Aspecte generale și recomandări privind hrănirea Un prim aspect legat de hrana câinelui se referă la faptul că procurarea ei cade În sarcina stăpânului. În al doilea rând, aceasta trebuie să Îndeplinească și să asigure toate principiile nutritive pentru Întreținerea fiziologică a organismului și pentru munca
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
de origine animală, cu valoare biologică mărită. Substanțele nutritive din hrană sunt, fie de natură organică, transformate În proteine, lipide (grăsimi), glucide (zaharuri sau hidrocarbonate), vitamine etc., fie de natură anorganică, cum sunt sărurile minerale și apa. În procesul de hrănire este necesar să se asigure un echilibru permanent Între diferitele componente ale hranei ce se administrează, iar necesitățile calorice variază În raport de starea fiziologică și activitatea pe care o prestează câinele, vârstă, greutate, anotimp etc. Alimentele, după ce sunt ingerate
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
echipamentului enzimatic digestiv. Din această cauză această trecere trebuie să se facă treptat, pentru ca acest echipament să se refacă și să se adapteze la noile produse ingerate În tractusul digestiv. Așa cum se procedează, de exemplu, În cazul trecerii cățeilor de la hrănirea exclusivă cu lapte matern la una mixtă, când pe lângă lapte li se introduc și unele alimente. Dacă nu se ține cont de cele arătate, În procesul de hrănire pot apărea unele tulburări digestive care reduc capacitatea organismului de a folosi
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
tractusul digestiv. Așa cum se procedează, de exemplu, În cazul trecerii cățeilor de la hrănirea exclusivă cu lapte matern la una mixtă, când pe lângă lapte li se introduc și unele alimente. Dacă nu se ține cont de cele arătate, În procesul de hrănire pot apărea unele tulburări digestive care reduc capacitatea organismului de a folosi complet alimentele administrate. După dentiție și modul cum este conceput tot tractul digestiv, a rămas, În principal, un animal carnivor. Dar, dacă avem În vedere ordinea În care
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
să i se asigure toate categoriile de substanțe nutritive necesare pentru creștere, Întreținere și sănătate. Important este să știm care sunt alimentele care pot asigura substanțele nutritive necesare organismului câinelui În diferite etape de dezvoltare sau stare fiziologică. Din practica hrănirii câinelui-lup se cunoaște că: alimente precum carnea, făina de carne, viscerele și ouăle conțin cele mai multe proteine; untul, carnea grasă și laptele conțin multe grăsimi; cerealele (orzul, porumbulă și legumele conțin hidrocarbonate (zaharuri). Totodată, fasolea, mazărea, ouăle, laptele sunt surse de
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
ajunși la o anumită vârstă, cât și cei pofticioși, au tendințe de Îngrășare, pierzând astfel din aspectul fizic și din valoarea calităților de utilizare pe care le-au deprins În dresaj. Din această cauză trebuie acordată o mare atenție la hrănirea acestor categorii de câini și excluse sau administrate cu atenție alimentele pe bază de amidon și zahăr. Vasul cu mâncare nu se lasă niciodată mai mult de 10 minute În fața câinelui, chiar dacă nu a mâncat, pentru a nu se plictisi
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
10% sau vor fi spălate de 2-3 ori pe zi cu o soluție rezultată din diluarea a până la 25 grame de piatră vânătă Întrun litru de apă caldă, ori se vor aplica unele comprese cu amidon. Imediat după naștere, baza hrănirii cățeilor o constituie colostrul - laptele matern - care este un aliment indispensabil În această fază a vieții datorită calităților nutritive excepționale pe care le are - purgative și imunogene - după care se continuă, la nevoie, cu lapte de la doică sau de la vacă
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]