4,284 matches
-
unui incendiu groaznic. Pe locul bisericii vechi, în anul 1896 construiesc un nou lăcașe sfânt mai mare și mai frumoasă și bineînțeles din material rezistent. Sfințirea a fost săvârșită de către episcopul Ioan MEȚIANU în ziua Sf. A. Petru și Pavel. Hramul biserii este Sf. M. M. Dimitrie. Școala, zidită, probabil, în anul 1928, a fost școală confesională. Împreună cu biserica au avut în posesie două case, una lângă biserică, cu o locuință pentru preot și o sală de clasă și cealaltă la
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
, comuna Săvârșin, județul Arad , datează din anul 1782. Are hramul „Sfinții Trei Ierarhi”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica ”Sfinții Trei Ierarhi” din Troaș este cea mai veche biserică de lemn de pe valea Mureșului de jos. A fost construită inițial pe locul numit
Biserica de lemn din Troaș () [Corola-website/Science/316759_a_318088]
-
De înțeles că în contextul acelor operațiuni militare, o „coloană de nord” a armatei române pornise de la Cehu spre Supuru de Jos, ocupând pas cu pas terenul din față. La 1908, erau 1400 greco-catolici in Giurtelecu Hododului. Construcția bisericii având hramul Adormirii Maicii Domnului a început în 1946 și s-a terminat în 1970. Potrivit Recensământul populației din 2002 (România), cei 816 locuitorii erau: După limbă:
Giurtelecu Hododului, Satu Mare () [Corola-website/Science/301764_a_303093]
-
se afla în cătunul Dealul Ocii din localitatea Pojogeni, județul Gorj, purtând hramul „Sfinții Voievozi”. Părăsit cu decenii în urmă de enoriași și păstori, lăcașul a fost salvat în extremis prin transferare în Mănăstirea Cămărășeasca în toamna anului 2009. Lăcașul datează din anul 7305 de la Adam. Această biserică de țară prezintă în modestia
Biserica de lemn din Pojogeni-Dealul Ocii () [Corola-website/Science/316697_a_318026]
-
Biserica de lemn cu hramul "Nașterea Sf. Ioan Botezătorul" (Sânziene) din Boroșești a fost construită în anul 1812 și reconstruită pe vechea temelie în 1868 în satul Boroșești din comuna Scânteia (aflată în județul Iași, la o distanță de circa 30 km sud de municipiul
Biserica de lemn din Boroșești, Iași () [Corola-website/Science/318690_a_320019]
-
construit în anul 1786 de către boierul Ioan de Cârste în satul Costâna din comuna Todirești și strămutat în anul 1812 în satul Dănila din comuna Dărmănești aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Sfinții Cosma și Damian", sărbătorit la data de 1 noiembrie. nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava, în ciuda vechimii sale. În anul 1774, când nordul Moldovei (Bucovina) a fost anexat de Imperiul Habsburgic, teritoriul actualului sat
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, moșia satului Costâna era stăpânită de boierii Cârstea (Cristea). În anul 1786, boierul Ioan de Cârste a construit pe cheltuiala sa o biserică din lemn de brad cioplit pe ambele părți, cu hramul „Sfinții Cosma și Damian”. Ea a fost amplasată pe moșia boierului Cârste, fiind folosită de credincioșii ortodocși din acest sat. Biserica a avut la început o catapeteasmă din pânză. În anul 1811, baronii Ion (Ianoș) și Gheorghe Cârstea din Costâna
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
Biserica de lemn cu hramul "Nașterea Maicii Domnului" din Stolniceni-Prăjescu a fost construită în anul 1733 în satul Stolniceni-Prăjescu din comuna omonimă (aflată în județul Iași). Ea se află localizată pe un deal din partea de nord a localității, în cimitirul fostului sat Purcilești (astăzi desființat
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
și funcționalitatea inițială, dobândind și o rezistență sporită în fața agenților destructivi. După cel de-al Doilea Război Mondial, ca mutare a vetrei satului, biserica de lemn a rămas aproape abandonată. În prezent, aici se mai oficiază doar slujba de sărbătoarea hramului (Nașterea Maicii Domnului, 8 septembrie), precum și slujbele de înmormântare ale localnicilor răposați. Ca urmare a faptului că satul este îndepărtat, localnicii parcurg și câte 5-6 kilometri pe jos cu prilejul înmormântărilor. De bisericuță se îngrijește un epitrop de la biserica din
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
lăcaș de cult ortodox construit la mijlocul secolului al XVIII-lea în satul Pârteștii de Jos și strămutat în anul 1892 în satul Humoreni din comuna Comănești aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil", sărbătorit la data de 8 noiembrie. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 279, având codul de clasificare . Până la mijlocul secolului al XVIII-lea, actuala localitate Humoreni
Biserica de lemn din Humoreni () [Corola-website/Science/320330_a_321659]
-
care afirmă că biserica aceasta ar fi ctitoria stăpânilor moșiei Stroiești. Pe un Triodion se află următoarea inscripție: "„Această carte numită Triodion este dăruită de stăpânitorii moșiei din satul Stroiești, Nicolae Popovici, bisericii din satul Liudi Humorului, unde se prăznuiește hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil spre vecinica pomenire în anul 1837”". Conform cronicii parohiei Humoreni, această biserică a fost mutată în anul 1892 în satul Brașca, unde există și în prezent. În locul bisericii de lemn cedate, satul Humoreni a primit
Biserica de lemn din Humoreni () [Corola-website/Science/320330_a_321659]
-
vecinica pomenire în anul 1837”". Conform cronicii parohiei Humoreni, această biserică a fost mutată în anul 1892 în satul Brașca, unde există și în prezent. În locul bisericii de lemn cedate, satul Humoreni a primit ca donație biserica de lemn cu hramul "Sfântul Nicolae" din satul Pârteștii de Jos. Strămutarea lăcașului a avut loc tot în anul 1892, după ce, în 1887, în Pârteștii de Jos a fost construită o biserică de zid. După aducerea bisericii de lemn din Pârtești în Humoreni, acesteia
Biserica de lemn din Humoreni () [Corola-website/Science/320330_a_321659]
-
Pârteștii de Jos. Strămutarea lăcașului a avut loc tot în anul 1892, după ce, în 1887, în Pârteștii de Jos a fost construită o biserică de zid. După aducerea bisericii de lemn din Pârtești în Humoreni, acesteia i s-a schimbat hramul din "Sfântul Nicolae" în "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil". Biserica de lemn actuală din Humoreni era în funcțiune în anul 1775 în satul Pârtești, ea fiind construită înainte de ocuparea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic. Această datare a bisericii pe la mijlocul secolului al
Biserica de lemn din Humoreni () [Corola-website/Science/320330_a_321659]
-
metri și cu o balustradă de 0.90 metri înălțime. Inițial acoperită cu draniță, biserica are în prezent învelitoare din tablă. În anul 1996 a fost construită în centrul satului, în apropierea bisericii de lemn, o biserică de zid cu hramul "Sfinții Împărați Constantin și Elena", sărbătorit la data de 21 mai. În imediata vecinătate a bisericii de lemn, înspre sud, se află un turn clopotniță construit din zidărie. este construită în totalitate din bârne de stejar. Ea se sprijină pe
Biserica de lemn din Humoreni () [Corola-website/Science/320330_a_321659]
-
cu creasta albă ("Oenanthe leucopyga"), fluturașul de stâncă ("Tichodroma muraria"), șorecarul comun ("Buteo buteo"), mierla de parau ("Cindus cindus aquaticus"), lăstunul mare ("Apus apus"), pupăza ("Upupa apops"), fașa de pădure ("Anthus spinoletta"); - reptile, amfibieni și broaște Biserică de lemn cu hramul „Sfanțul Pantelimon” din orașul Băile Olănești, construcție 1752, monument istoric. Biserică a fost stămutată din satul Albac în anul 1907 Biserică „Sf. Nicolae” din satul Olănești, clădire (monument istoric) construită în anul 1718 și pictată de cunoscutul zugrav de biserici
Rezervația Rădița - Mânzu () [Corola-website/Science/326368_a_327697]
-
1820, monument istoric Schitul Iezer din satul Cheia, unul din cele mai izolate așezăminte monahale din județul Vâlcea, monument istoric datat în secolul al XV-lea Schitul Bradu din satul Gurguiata, în incinta căruia se află biserică de zid cu hramul „Sf. Ioan Botezătorul” ridicată în anul 1784, clădire monument istoric Parcul National Buila-Vânturarița ce include mai multe arii protejate:
Rezervația Rădița - Mânzu () [Corola-website/Science/326368_a_327697]
-
altă dovadă a vechimii satului o reprezintă existența în cimitirul de la Moldova a doua cruci ale eteriștilor, luptători greci morți în timpul revoluției de la 1821 și îngropați în gropi comune. De asemeni, în 1819 există în Maluri Moldova o Biserică cu hramul "Cuvioasa Parascheva" zidita în 1802. Biserică de la Maluri Munteni este zidita de boierul Robescu și soția sa și are hramul "Sfanțul Ierarh Nicolae", datând din 1819, după moartea ultimului domn fanariot din Muntenia, Alexandru Șuțu. O altă diviziune a satului
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]
-
în timpul revoluției de la 1821 și îngropați în gropi comune. De asemeni, în 1819 există în Maluri Moldova o Biserică cu hramul "Cuvioasa Parascheva" zidita în 1802. Biserică de la Maluri Munteni este zidita de boierul Robescu și soția sa și are hramul "Sfanțul Ierarh Nicolae", datând din 1819, după moartea ultimului domn fanariot din Muntenia, Alexandru Șuțu. O altă diviziune a satului o constituie Caunul, fostul sat e Boțești, care aparținea de Maluri Munteni. Lista de dovezi care susțin ideea vechimii satului
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]
-
urmând ca în 1968 să fie construit localul actual al școlii). În prezent, în școala de la Maluri funcționează 4 clase simultan și grădiniță. În istoria satului au fost identificate mai multe biserici, cea mai veche atestata documentar fiind Biserică cu hramul"Cuvioasa Parascheva" din Maluri Moldova din 1802. Acum pe ruinele acestei Biserici a fost construită o capelă pe care o putem vedea și astăzi, decorată cu icoane vechi de sute de ani și cu o cruce mare care a aparținut
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]
-
a aparținut troiței de lângă căminul cultural. De asemeni, mai există și o biserică la Maluri Munteni în care se slujește Sfântă Liturghie în fiecare duminică și sărbătoare. În satul Maluri există un singur monument istoric: Biserică de la Maluri Munteni cu hramul "Sfanțul Ierarh Nicolae". Această a fost zidita de către boierul Costache Robescu și de soția sa, Măriuța în anul 1819, dar istoria vorbește și de o biserică zidita după 1700, dar care a fost demolată. Biserică a avut de înfruntat numeroase
Maluri, Vrancea () [Corola-website/Science/301881_a_303210]
-
TV își surprinde telespectatorii și spectatorii prin recorduri gastronomice, gătind bucate tradiționale din diverse țări. S-a dat startul cu mâncare tradițională românească, ulterior spaniolă, italiană, germană. La finalul fiecarui show mâncarea gătită este împărțită spectatorilor care decid să petreacă Hramul Chișinăului alături de echipa Jurnal TV. La Cireșe - un festival inedit și foarte colorat, care la prima sa ediție a bătut orice record, adunând peste 20 000 oameni care au avut parte de surprize plăcute, tone de cireșe, mii de plăcinte
Jurnal TV () [Corola-website/Science/317260_a_318589]
-
Lalova sunt supuși unui bir cumplit al trupelor țariste de ocupație. În 1803 Lalova avea 68 de birnici, iar Stodolna - 51, toți în supușenia boierului Răducanu Rosset. Biserica din Stodolna a fost construită în 1793, iar cea din Lalova cu hramul "Sf. Parascheva" din piatră în 1812. Între 1812-1821 Zoița Rosetti stăpânea s. Lalova și avea frumoase livezi și mari plantații de tutun, iar boierul Vasile Buzdugan satul Stodolna, el e cel care în 1882 va deveni membru al judecătoriei din
Lalova, Rezina () [Corola-website/Science/305759_a_307088]
-
care au cerut ei înșiși "divizarea", adică stabilirea pe un teritoriul cu scopul de a-l apăra. Mai târziu, s-au stabilit aici țărani iobagi fugiți de pe moșii din provinciile Rusiei. În anul 1823 a avut loc sfințirea bisericii cu hramul "Sf. Arhanghel Mihail". În urma Tratatului de la Paris din 1856, care încheia Războiul Crimeii (1853-1856), Rusia a retrocedat Moldovei o fâșie de pământ din sud-vestul Basarabiei (cunoscută sub denumirea de Cahul, Bolgrad și Ismail). Satul Divizia a rămas pe teritoriul Rusiei
Divizia, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318505_a_319834]
-
s-a degradat din nou. Comunitatea greco-catolică și-a construit o nouă biserică, tot din piatră, însă de dimensiuni mai mici, biserică sfințită în anul 1838. În anul 1948 autoritățile comuniste au trecut lăcașul în folosința comunității ortodoxe. Biserica cu hramul „Sfânta Treime” se mai întâlnește în documente și ca „Biserica din câmp”, „Biserica din Copăcele”, „Biserica mare” sau „Biserica nouă”. Aceasta a fost zidită între anii 1800-1814, din donația substanțială în bani a ctitorului principal Ioan Bungărzan din Rășinari, din
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
Porumbacu de Jos, după cum și biserica catolică din Porumbacu de Jos avea o filie în Racovița cu patru credincioși. Principalul eveniment al celei de a doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost fără îndoială, zidirea bisericii actuale cu hramul „Sfânta Treime”, sfințită în anul 1887 de mitropolitul greco-catolic Ioan Vancea, trecută în anul 1948 în folosința Bisericii Ortodoxe Române de către autoritățile comuniste. La data de 21 septembrie 1874, parohia este vizitată de către mitropolitul Ioan Vancea de Buteasa, ceea ce infirmă
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]