2,402 matches
-
Kirileanu, Povești basarabene. 41. Eufrosina Lipețchi (1891-1982), învățătoare în Câmpulung Moldovenesc, pictor amator, publică articole în presa învățământului, documentele privind activitatea sa fiind păstrate la Muzeul Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc. 42. Berthold Klinghofer (1893-?), profesor la liceul din Gura Humorului, expune în anii 1920-1940 lucrări de artă la Cernăuți. 43. Albert Kollmann (1878-1962), cu studii la Viena, predă desen la gimnaziul de stat din Rădăuți. Introduce o nouă metodă de predare a desenului, bazată pe însușirea artei populare naționale. Este
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1854-1927), preot, poet, publicist, traducător. Colaborează cu studii la revistele din țară și este autor al lucrărilor Versuri originale și traduceri, 1924, Procesul Arboroasei. Pagini inedite. 54. Leca Morariu (1888-1963), filolog, lingvist, istoric, critic literar, predă la liceul din Gura Humorului și apoi la Universitatea din Cernăuți, director al Teatrului Național din Cernăuți. Fondează, printre altele, revista suceveană Făt-Frumos, susținător al culturii românești în Bucovina, publică nenumărate articole în presa vremii și lucrări, precum: Un nou manuscris vechi: Isopia Voronețiană, Ce-
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
literară bucovineană. Este autor al lucrărilor: Monumentul stâlpul lui Vodă, 1923, Patru ani de deputăție (1922-1926), 1926, Fondul bisericesc ortodox român al Bucovinei în urma legislaturii române, 1927. 77. Peter Tomaschek (1882-1940), istoric literar, folclorist, profesor la liceele din Suceava, Gura Humorului, Siret, Dorohoi, este autor al lucrărilor Cercetări noi referitoare la originea lui Mihail Eminescu, 1925, Paneuropa oder Vereinigte Volkstaaten der Welt?, 1928. 78. George Turtureanu (1906-1962), publicist, absolvent al Liceului Ștefan cel Mare, licențiat în Drept, a fost secretar de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Bașotă" din Pomârla, Dorohoi, ani extremi 1919-1922. ***, Anuarele Liceului "Carmen Sylva" din Botoșani, ani extremi 1922-1939. ***, Anuarele Liceului "Dragoș-Vodă" din Câmpulung Moldovenesc, ani extremi 1920-1939. ***, Anuarele Liceului "Nicu Gane" din Fălticeni, ani extremi 1929-1932. ***, Anuarele Liceului "Principele Carol" din Gura Humorului, ani extremi 1923-1928. ***, Anuarele Liceului "Ștefan cel Mare", ani extremi 1921-1939. ***, Anuarele Liceului de Fete "Doamna Maria" din Suceava, ani extremi 1926-1938. ***, Anuarele Liceului de Stat din Siret, ani extremi 1921-1938. ***, Anuarul Liceului de Stat "Eudoxiu Humruzachi" din Rădăuți, anul
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
152 Ibidem, p. 13. 153 I. Vesper, Memorii, pp. 26-27. 154 Ibidem, p. 145. 155 Marian Olaru, Elena Olaru, Colegiul tehnic Rădăuți. Studiu monografic, Editura Septentrion, Rădăuți, 2005, p. 8. 156 Ibidem, p. 10. 157 Anuarul Liceului Principele Carol, Gura Humorului, pe anii școlari 1923/1924 - 1927/1928, Tip. J. Wusyk, Gura Humorului, 1929, p. 4. 158 Anuarul liceului de stat Dragoș-Vodă din Câmpulungul Bucovinei, pe anul școlar 1932-1933, Școala Română, Câmpulung, 1933, pp. 13-27 159 Anuarul liceului de stat Dragoș-Vodă
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
p. 145. 155 Marian Olaru, Elena Olaru, Colegiul tehnic Rădăuți. Studiu monografic, Editura Septentrion, Rădăuți, 2005, p. 8. 156 Ibidem, p. 10. 157 Anuarul Liceului Principele Carol, Gura Humorului, pe anii școlari 1923/1924 - 1927/1928, Tip. J. Wusyk, Gura Humorului, 1929, p. 4. 158 Anuarul liceului de stat Dragoș-Vodă din Câmpulungul Bucovinei, pe anul școlar 1932-1933, Școala Română, Câmpulung, 1933, pp. 13-27 159 Anuarul liceului de stat Dragoș-Vodă... 1930-1931, Câmpulung, Școala Română, 1931, pp. 78-80 160 Anuarul liceului de stat
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
niște chirii destul de piperate. Istoricul Neagu Djuvara, care ifost chiriaș, întărește datele despre existența ei: Știam că o cheamă «biciclista» și mă distram că există o cucoana pe care o cheamă așa". 32. Huțan Viorica Elena (26 august 1923, Gura Humorului, jud. Suceava) Prima stewardesă din România. Urmează liceul, absolvit în 1938, la Cernăuți. După alipirea Bucovinei de Nord la U.R.S.S., în 1940, familia s-a refugiat la București. A lucrat ca secretară de pistă la Școala de Planoare, unde
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
făcea parte din delegația română la Conferința pentru Drepturile Omului de la Viena. Iar el avea nevoie de un document pentru străinătate care să arate că în România există libertatea religioasă. Deci săracul Noica a fost exploatat și după moarte. Realizați humorul tragic și cinismul acestei operațiuni ! Mai mult, mi-e greu să continui... 2. Mitul situației ireversibile Nu ezit să fac următoarea afirmație: una din cheile poate cea mai importantă ale explicației întregului comportament politic, social, moral din țara noastră, după
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
întreb, Consulul Onorific al României la Las Vegas? Prospera nevadeză de origine română a uitat vorba „ori laie, ori bălaie”... V-ați mira ca, în cazul în care dl Năstase câștigă prezidențialele iar dl Geoană devine prim-ministru și au humorul de a-i reînnoi dnei Roberts mandatul de Consul Onorific al României în Nevada, dna Roberts să accepte cu entuziasm a-i reprezenta încă o dată pe „oamenii trecutului” românesc, deveniți - măcar pentru următorii patru ani - „viitorul României”? Dna Roberts nu
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Reînvierea din București. În alte surse, ca dată a decesului este menționată ziua de 22 ianuarie 1988 (vezi Silvia Condrațchi, O pionieră a aviației românești, în "Timpul" (Chișinău), nr. 352, 10 februarie 2006). 3. Stela Huțan-Palade "Sunt născută la Gura Humorului, în martie 1921. Bunica mea se trăgea dintr-o veche familie bucovineană era născută Racoviță. Eram patru copii. Tata lucra la administrația financiară din păcate l-am pierdut când aveam 9 ani. Liceul l-am făcut la Cernăuți și, în
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
pentru toată viața, dar și cu câteva zeci de fotografii, care constituiau ele însele prețioase documente pentru istorie. Aceste poze au avut o soartă ciudată. După ce se întorsese în țară, le păstra într-un album, în casa părintească de la Gura Humorului. O dată cu apropierea frontului, în 1944, mama Stelei părăsește pentru a doua oară Bucovina, refugiindu-se undeva în sudul țării. În cele câteva valize care i-au fost furate în tren, se găsea și albumul cu fotografii ale fiicei ei! Pierderea
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
miniaturilor redă gustul artistului iscusit, fluiditatea melodică a liniei, exuberantă și magică. Literele folosite au, pe lângă precizie caligrafică, note pline de fantezie, iar ritmările cromatice conferă ideilor tematice îndrăzneală și sentiment, eleganță și sobrietate. Numeroasele pagini ale unor tetraevangheliare (de la Humor, de la Agapia, de la Căldărușani, de la Sucevița), liturghiere și psaltiri aflate în altarele bisericilor ieșene sunt înzestrate cu frumoase ornamente și inițiale, cu asocieri de culori, cu ilustrații care încântă ochiul. Sunt numeroase figuri de monarhi și ieromonarhi, de cărturari care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Toma, prorector didactic al Universități „Al. I. Cuza” Iași. Cei 22 de absolvenți ai primei promoții de la Facultatea de Fizică din Iași erau originari din toate colțurile țării. „De fapt, cei mai mulți eram de prin părțile Moldovei, de pe la Bacău, Botoșani, Gura Humorului, Galați... Viața de cămin era frumoasă..., nu cred că se compară cu cea de acum. Am fost cinci ani coleg de cameră cu profesorul Strat - decanul de astăzi al Facultății de Fizică din Universitate. Mi-amintesc cum de multe ori
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Vatra Dornei, Baia, Suceava, Ipotești, Mircești, Humulești, Mânăstirea Neamț, Bicaz, Gheorghieni, Brașov, București. Unul dintre participanți enumeră localitățile în altă ordine, se pare ceea reală, cu escale la: Gheorghieni, Bistrița, Năsăud, satele maramureșene (Cuhea), Baia, Putna, Voroneț, Dragomirna, Sucevița, Gura Humorului, Rădăuți, Suceava, Fălticeni, Mircești, Miclăușeni, Humulești, Tg. Neamț, Cotnari, Agapia, Văratic, Durău, Bicaz, Piatra Neamț. Temele, pe care Mihai trebuia să le urmărească și studieze în călătoria ce încheia clasa a VII-a de liceu, erau: Maramureșul - leagăn și cetate a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
de etnogeneză românească, apoi pe cel de organizare a unor formațiuni politice prestatale românești. În perioada 1359-1775 a făcut parte neîntrerupt din Țara Moldovei, acolo construindu-se Cetatea de Scaun a Sucevei și celebrele mănăstiri ortodoxe Putna, Voroneț, Sucevița, Moldovița, Humor, Arbore, Dragomirna și altele. În perioada 1768 1774 s-a purtat un nou război ruso-turc, terminat cu victoria Rusiei. Austria a rămas neutră în acel război, iar la sfârșitul lui a pretins de la sultan o parte din nord-vestul Moldovei, pentru
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
a Institutului Pedagogic. A fost și a rămas o fidelă prietenă, fiind o fată sinceră, bună și cu mult bun simț. Cu ea am cele mai multe și mai frumoase amintiri din timpul școlarității. Ileana Drehuță, absolventă a Școlii Normale de la Gura Humorului, mai târziu, învățătoare la Costișa. Deși orfană de mamă, a rămas aceeași fată comunicativă, glumeață, iubitoare de distracții. Datorită calităților sale profesionale, a preluat direcțiunea Școlii elementare din sat. Oltea Lavric, în urma Liceului Industrial de Fete, a intrat în învățământ
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
născut la 22 noiembrie 1926, în familia Isopescu Arcadie și Maria din Costișa, jud. Suceava. A urmat școala primară în satul natal și apoi Școala Normală de Învățători din Cernăuți. Examenele finale au fost date la Iași și la Gura Humorului, după perioada de refugiu în Banat, impusă de război. A devenit învățătoare ca și cele cinci surori și fratele ei, a muncit și a suferit în perioada instaurării comuniste, fiind considerată un element dușmănos regimului. Cu bun simț și cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
două roți din Iași. Neașteptat de ușor m-am despărțit de bicicleta Ucraina, cumpărată în 1980. Mă purtase, în cei 9 ani cât am avut-o, vreo 20.000 de kilometri: pe Transfăgărășan, la Putna, Văratec, Mănăstirea Neamțului, Secu, Sihăstria, Humor, Votroneț, Piatra Neamț, Târgu Neamț, Bicaz, Iași, Bacău, Buhuși, Comănești, Moinești, Fălticeni, Gura Humorului, Solca, Arbore, Câmpulung Moldovenesc, Onești, Sovata, Târgu Secuiesc, Brașov, Sfântu Gheorghe, Pitești, Curtea de Argeș, Câmpulung Muscel și Roman, nu mai spun! Trecusem munții cu ea de la Sucevița la
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
cumpărată în 1980. Mă purtase, în cei 9 ani cât am avut-o, vreo 20.000 de kilometri: pe Transfăgărășan, la Putna, Văratec, Mănăstirea Neamțului, Secu, Sihăstria, Humor, Votroneț, Piatra Neamț, Târgu Neamț, Bicaz, Iași, Bacău, Buhuși, Comănești, Moinești, Fălticeni, Gura Humorului, Solca, Arbore, Câmpulung Moldovenesc, Onești, Sovata, Târgu Secuiesc, Brașov, Sfântu Gheorghe, Pitești, Curtea de Argeș, Câmpulung Muscel și Roman, nu mai spun! Trecusem munții cu ea de la Sucevița la Moldovița, pe Valea Uzului, pe Transfăgărășan, prin Obcinile Bucovinei, prin culoarul Rucăr-Bran, prin
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
un soare roșu intens, era scăldat în norii care-l aureolau ca într-o poveste. La Băisești, locul în care începea Bucovina, am mâncat pe terasa unui local, afară. Case frumoase și câteva sonde se iviră pe drumul spre Gura Humorului, unde în urmă cu ceva ani fusesem într-o vacanță cu familia, pentru două săptămâni. Am recunoscut parcul de lângă casa în care am fusesem cazați. De la un telefon public am comunicat acasă unde ne aflam, apoi ghidându- ne după indicatoare
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
tot felul de tarabe și chioșcuri. Într-unul, Mircea observă în spatele tejghelei un cățel, și m-a atenționat asupra acestei mărfi. O femeie ne văzu și interveni, convinsă că era un câine adevărat "fiindcă se mișca!”. Nu puteam ocoli Humorul, la care, în ciuda sezonului, erau puțini turiști. Am urcat și în turn, apoi la întoarcere, după pedalatul prin soare și vânt, prin praf și păduri, ne-am răcorit în apa rece a pârâului, neam ras și probabil, am mâncat
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
ca întotdeauna în stări de urgență, întâi se taie... E adevărat, zilieri și flotanți sunt mulți pe acest domeniu. Numai că unii chiar au descoperit acel Eldorado al literaturii pentru copii, cu filoanele sale de neînlocuit, cu neputință de plastografiat: humorul, gingășia, fantasticul, ludicul, eroul memorabil, peripeția... Iar câțiva dintre ei chiar s-au "clasicizat": un Gianni Rodari, Octav Pancu-Iași, Astrid Lindgren. A.B.În ceea ce mă privește, Recreația mare crestomație a întregii mele opere face încă înconjurul lumii infantile. Și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
adevărat ușor, dacă ai talentul specific, dacă ai izbutit să pui cap-compas spre categoriile estetice proprii acestei literaturi: culoarea, hiperbola, ritmul, verva și fantezia, accentul patetic, adică să deții vizele universal-valabile pe pașaportul literaturii pentru copii epică densă până la suspans, humorul până la grotesc, melodramatismul până la lacrimă, fantezia până la fabulos și absurd, gingășia, tandrețea ș.a. Cum comunic cu contemporanii mei, copiii? Cu vervă, dar nu o dată cu prețul autoridiculizării, predându-mă bunăvoinței acestor Magellani încă din pamperși și care fac zilnic înconjurul lumii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
portret „Iancu Flondor”, omagiu al ziarului Bucovina adus omului politic, articolul „O zi mare” semnat de Șt. Vlădescu, telegrame omagiale adresate lui Iancu Flondor și semnate de Const. Cozmiuc, directorul ziarului învățătorimii Tribuna și președinte al reuniunii învățătorilor din Gura Humorului, Adrian Boca, preot, din partea Asociației clerului Humor. * Până la 18 mai 1919, inclusiv Bucovina avea formatul 35/50 cm, după aceea 47/61 cm. Cezar Petrescu a fost directorul ziarului până la 3 august 1919. „Dl. Pamfil Șeicaru, fostul director al ziarului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
adus omului politic, articolul „O zi mare” semnat de Șt. Vlădescu, telegrame omagiale adresate lui Iancu Flondor și semnate de Const. Cozmiuc, directorul ziarului învățătorimii Tribuna și președinte al reuniunii învățătorilor din Gura Humorului, Adrian Boca, preot, din partea Asociației clerului Humor. * Până la 18 mai 1919, inclusiv Bucovina avea formatul 35/50 cm, după aceea 47/61 cm. Cezar Petrescu a fost directorul ziarului până la 3 august 1919. „Dl. Pamfil Șeicaru, fostul director al ziarului Bucovina, nu mai face parte din redacția
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]