1,441 matches
-
cinstit), viscol/yiscol, vină/yină etc. Primii oameni s-au stabilit aici cu traiul în timpuri străvechi, după ce Dacia a fost cucerită de Imperiul Roman. În anul 376 e.n. sătucul lor a fost prădat și ars de triburile barbare ale hunilor. Tocmai după anul 800 s-a format aici o nouă așezare umană. Ea a existat până în 1100, când a fost devastată din nou. Lângă Crihana Veche se pot observa 10 movile funerare (tumuluri, gorgane), rămase de la populațiile mai vechi. Cea
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
descoperite urme a două așezări. Prima așezare a fost fondată după anul 1400 î.e.n. Pe vatra acestuia au fost identificate obiecte casnice din epoca bronzului (sec. XV-XIII î.e.n.). În perioada romană, sec. II-IV e.n., a existat o localitate, distrusă de huni în 376. Pe locul vetrei fiind descoperite urme de case arse, grămezi de lut ars etc. Popoarele nomade au lăsat 6 movile funerare. Prima mențiune documentară a satului apare în 1464. La recensământul din 1772-1773, realizat de administrația militară rusă
Tîrnova, Dondușeni () [Corola-website/Science/305160_a_306489]
-
de armatele Imperiului Roman în anul 106. Locuitorii acestuia cultivau pământul, creșteau vite, își înălțau case, întrețineau relații comerciale intense cu orașele din vecinătate. Satul și-a încheiat existența în anul 376, când a fost devastat și incendiat în urma invaziei hunilor”. Actualul sat a fost menționat în scris la 14 septembrie 1621 în timpul domniei voievodului Iliaș. S-a păstrat un zapis al marilor boieri de la Curtea Domnească, prin care Ionașcu Negruță, feciorul lui Negruță bătrânul, vinde o jumătate de moșie din
Mereșeni, Hîncești () [Corola-website/Science/305181_a_306510]
-
fost folosit pentru apărare de romani, șanțul din partea de nord fiind acoperit, iar dinspre sud fiind săpat un nou șanț. Se pare că în sec. IV (anul 379), goții lui Greuthungi l-au întărit pentru a se apăra contra atacurilor hunilor. În preajma satului au fost găsite vestigii romane: vase de ceramică, monede ș.a. Satul este atestat documentar cu actuala denumire în anul 1772 ca o localitate formată preponderent din țărani răzeși. Denumirea satului comportă câteva interpretări, în afara aspectului legendar al problemei
Cazangic, Leova () [Corola-website/Science/305189_a_306518]
-
de vest a Lacului cel mare, deasupra malului de nord al acestuia. Orizonturi cultural-cronologice identificate aparțin culturei Noua și culturei Sântana de Mureș-Černjahov . Următorul sat a fost înființat după cucerirea romană a Daciei. Localitatea a fost arsă și devastată de către huni în 376 e.n. Prima atestare a satului actual datează din 5 martie 1487, într-un act domnesc prin care domnitorul Moldovei Ștefan cel Mare dăruiește lui Ivanco Bârlici, pentru slujba credincioasă, câteva sate, inclusiv Corlâtenii. Apoi, timp de un secol
Corlăteni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305200_a_306529]
-
drumul neamului omenesc. Viața omenească pe acest meleag a existat din timpuri preistorice . Ion Hîncu scria, ca „specialiști au descoperit aici” (la Rublenita) „vatra unui sat, format după cucerirea Daciei de Imperiul Român”.Satul a existat deci pîn la invazia hunilor din anul 376 , cînd a fost prădat și ars. Pe locul lui au fost atestate urme de case arse , grămezi de lut ars , amprente de lemne și diferite obiecte din perioada română tîrzie (sec. II-IV)”. Aici șunt cîteva dealuri mai
Rublenița, Soroca () [Corola-website/Science/305207_a_306536]
-
așezare a fost fondată la sfârșitul epocii bronzului (sec. XIV-XII î.e.n), pe vatra căreia au fost găsite urme de case arse, vase de lut etc. În perioada romană a existat o localitate care s-a menținut până la invazia hunilor din 376 e.n. În preajma satului actual sunt 2 movile funerare lăsate de cetele nomazilor care au trecut pe aici. După constituirea Țării Moldovei au existat două sate care au existat până la sfârșitul sec. XVI. Satul Sîngereii Noi a fost fondat
Sîngereii Noi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305204_a_306533]
-
2010 avea o populație de 54.813 locuitori. Stațiune estivală. Orașul este menționat încă din Antichitate sub numele de Torikos, acesta fiind un avanpost al grecilor. În timpul romanilor este menționat în anul 64 î.Hr. sub numele de Pagrae. Distrus de huni, în zona golfului Gelendjik genovezii menționează satul sub numele de Maurolaca.
Ghelendjik () [Corola-website/Science/305517_a_306846]
-
de agricultori. Locuitorii își făceau case din nuiele și lut, acoperite cu stuf sau paie. SE practica diferite meșteșuguri casnice, prelucrarea pământului, creșterea vitelor, comerțul cu orașe din Imperiul Roman. Localitatea a fost distrusă în 365 e.n. de către hoarde de huni. Pe locul caselor s-u descoperit grămezi de luta ars, fragmente de vase, toate datând din perioada romană (sec. II-IV). Denumirea arhaică a orașului Briceni, când localitatea era doar un mic sătuc este Adicăuți, anume sub acest nume a fost
Briceni () [Corola-website/Science/305585_a_306914]
-
Achurian - Vorotan - Debed - Arpa - Hrasdan Kura - Arax Gange - Jamuna - Meghna - Padma - Tista Bumthang - Drangme - Kuru (Fluss) - Mangde - Raidak - Sankosh - Torsa - Wang Belait - Tutong - Temburong - Enisei Huang He - Yangtze - Amur - Xi Jiang - Mekong - Salween - Songhua Jiang - Brahmaputra - Huai- Han, Luan, Daling, Hun, Liao, Dagu Adyar (Tamil Nadu) - Alaknanda - Aliyar -Amaravati - Ambankadavu - Arkavathy - Assan - Atreyee - Baitarani - Baleshwar - Banas - Barak - Beas - Bener - Betwa - Bhadra - Bhagirathi - Bhavani - Bhima - Bharathapuzha - Brahmani - Brahmaputra - Budhi Gandak - Chakra - Chautang - Chambal - Chanab - Cooum - Dahisar - Daman Ganga - Damodar - Dhasan - Falgu - Gambhir
Listă de fluvii din Asia () [Corola-website/Science/305701_a_307030]
-
după părsirea Daciei de armata și administrația romană. În timpul împăratului Publius Aelius Traianus Hadrianus (117-138), Drobeta a căpătat rang de municipiu, iar în timpul lui Septimiu Sever (193-211) rangul de colonie. În secolul al V-lea, orașul a fost distrus de către huni, fiind refăcut de Iustinian în secolul al VI-lea sub numele de Teodora. Înainte de retragerea autorității civile romane din Dacia (275 e.n.) creștinismul, având adepți răspândiți în toate coloniile Imperiului Roman, era încă o religie minoritară. Templele castrului Drobetei sunt
Drobeta () [Corola-website/Science/305725_a_307054]
-
hectar. Sat pitoresc cu două biserici. Șoseaua urcă pe lângă satele Slobozia, Horodiște și Mincenii de Jos la drumul național Chișinău-Orhei-Rezina. Pe timpul dacilor liberi, pe actuala vatră a Lalovei, era un sat aglomerat, care a fost pângărit și ars în timpul invaziei hunilor din a. 376 d. Hr. Tot de pe atunci, pe moșia satului au rămas și trei movile funerare - cimitire ale cotropitorilor hordelor barbare, năvălite de peste Nistru din stepele asiatice. Letopisețul scris al acestei localități începe încă din timpurile lui Ștefan cel
Lalova, Rezina () [Corola-website/Science/305759_a_307088]
-
649 m. După legenda de origine a poporului maghiar "Cerbul fermecat", numele de "Nemere" (Nemira în limba română) este identic cu Nimród, rege legendar din Mesopotamia (orașul Nimrud), dar este totodată și tatăl a doi frați: Hunor și Magor, strămoșii hunilor, respectiv a maghiarilor. aparțin părții central-estice a Carpaților Orientali. Forma lor dreptunghiulară este orientată de la NE spre SV. Suprafața este de 700 Km². Din punct de vedere administrativ se așează pe teritoriul județelor Covasna și Bacău. Partea nordică este delimitată
Munții Nemira () [Corola-website/Science/306307_a_307636]
-
în anul 271, triburile gotice au dominat s-au așezat temporar în partea sud-estică a teritoriului actualei Românii, în timp ce Imperiul Roman continua să existe în sudul Dunării, inclusiv Dobrogea. Goții au fost izgoniți la sfârșitul secolului al IV-lea de către huni, un popor nomad venit din stepele Asiei. Vestul Daciei a făcut parte din Imperiul hun panonic până la moartea lui Attila (453). Triburile gepide, de neam germanic, au luat locul hunilor, până când au fost înglobate în Hanatul Avarilor din Bazinul Panonic
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
teritoriului actualei Românii, în timp ce Imperiul Roman continua să existe în sudul Dunării, inclusiv Dobrogea. Goții au fost izgoniți la sfârșitul secolului al IV-lea de către huni, un popor nomad venit din stepele Asiei. Vestul Daciei a făcut parte din Imperiul hun panonic până la moartea lui Attila (453). Triburile gepide, de neam germanic, au luat locul hunilor, până când au fost înglobate în Hanatul Avarilor din Bazinul Panonic. Avarii, un popor turc înrudit cu hunii, au intrat în Europa în secolul al VI
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
au fost izgoniți la sfârșitul secolului al IV-lea de către huni, un popor nomad venit din stepele Asiei. Vestul Daciei a făcut parte din Imperiul hun panonic până la moartea lui Attila (453). Triburile gepide, de neam germanic, au luat locul hunilor, până când au fost înglobate în Hanatul Avarilor din Bazinul Panonic. Avarii, un popor turc înrudit cu hunii, au intrat în Europa în secolul al VI-lea (562÷567). Ei s-au stabilit în Panonia, de unde temporar au căutat să se
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
Asiei. Vestul Daciei a făcut parte din Imperiul hun panonic până la moartea lui Attila (453). Triburile gepide, de neam germanic, au luat locul hunilor, până când au fost înglobate în Hanatul Avarilor din Bazinul Panonic. Avarii, un popor turc înrudit cu hunii, au intrat în Europa în secolul al VI-lea (562÷567). Ei s-au stabilit în Panonia, de unde temporar au căutat să se extindă către est și vest. În Hanatul Avar panonic au venit și alte triburi migratoare: lombarzii și
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
Nicolae Iorga) și deci al etnogenezei românilor, se afla atât în nordul cât și în sudul Dunării (într-o zonă cuprinzând Dacia și Moesia, la nord de linia Jirecek) în timp ce Dacii liberi au migrat spre Balcani alungați de năvălirile goților, hunilor și slavilor, constituind în definitiv poporul albanez, și explicând astfel cuvintele comune dintre limba albaneză și cea română. Tot năvălirile slavilor și cruntul război al bizantinilor împotriva bulgarilor în timpul domniei împăratului Vasile al II-lea Bulgarohtonul, au despărțit definitiv românii
Istoria limbii române () [Corola-website/Science/306408_a_307737]
-
legenda, potrivit căreia denumirea satului Petrești provine de la țarul Rusiei Petru I, sosit în Moldova în timpul campaniei de la Prut (1711). În perioada romană, pe teritoriul unde în prezent se află satul Petrești, au existat vetrele a trei sate, devastate de huni în anul 376. Aici, au fost identificate urme de case arse, obiecte casnice, mai ales vase de argilă. Mai tîrziu, în jurul anului 1000, se presupune că ar fi existat un alt sat, căci în acest loc au fost atestate 10
Petrești, Ungheni () [Corola-website/Science/305835_a_307164]
-
boierească pentru școală, unde primii înățători au fost Nițu cu soția. în 1940 a lucrat în calitate de profesor Vatavu Gheorghe. Pietrosu Cu mult înainte de fondarea satului actual, aici a existat o așezare umană în perioada romană fiind populată pînă la năvălirea hunilor în anul 376, cînd satul a fost devastat și incendiat, pe locul ei fiind atestate urme de case din nuiele unse cu lut, grămezi de lut ars, diferite obiecte, mai ales vase de lut datînd din epoca romană (sec.II-IV
Pietrosu, Fălești () [Corola-website/Science/305851_a_307180]
-
diferite meșteșuguri, modelau vase de argilă, produceau diferite obiecte și unelte de aramă, bronz, fier și din alte materiale, făceau comerț intens cu orașele Imperiului Roman, beneficiind de moneda romană. Satele și-au încetat existența în anul 376 în urma invaziei hunilor, fiind devastate și incendiate. Pe vetrele lor au fost atestate urme de case arse, grămezi de lut ars, diferite obiecte, mai ales, vase de argilă din secolul II-IV. Aici au staționat, în cîteva rînduri, cete de nomazi, veniți tocmai din
Dubna, Soroca () [Corola-website/Science/305244_a_306573]
-
satului au fost identificate fragmente de lut ars, obiecte din cremene, oase de animale, vase de culoare roșie pictate datînd din eneolitic. Un sat de agricultori a existat aici în perioada română care a fost incendiat în anul 376 de huni. În Cucueții Noi au fost găsite 6 movile funerare Primul sat a existat cu 3500-4000 i Hr.Satul a fost ars, aici fiind găsite locuri de case arse și diferite obiecte din eneolitic. În satul Ivănești au fost găsite 6
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
s-au stabilit ca triburi independente pe o parte a teritoriilor fostei Dacii. Ostrogoții conduși de regele lor Ermanric (Hermanric), i-a supus pe slavii și finii vecini și formau un imperiu puternic ce cuprindea aproape toată Rusia meridională. Invazia hunilor din 375 d.Ch. îi găsește pe goți divizați religios și politic. Astfel că ostrogoții cad sub lovitura hunilor și devin supuși acestora. Vizigoții se retrag peste Dunăre, unde primesc pământ în Moesia și Tracia, pe când Dacia părăsită de ei cade
Goți () [Corola-website/Science/300007_a_301336]
-
Ermanric (Hermanric), i-a supus pe slavii și finii vecini și formau un imperiu puternic ce cuprindea aproape toată Rusia meridională. Invazia hunilor din 375 d.Ch. îi găsește pe goți divizați religios și politic. Astfel că ostrogoții cad sub lovitura hunilor și devin supuși acestora. Vizigoții se retrag peste Dunăre, unde primesc pământ în Moesia și Tracia, pe când Dacia părăsită de ei cade în mâinile noilor năvălitori. În Peninsula Balcanică, dar și în Dacia, vizigoții au fost conduși de regele Athanaric
Goți () [Corola-website/Science/300007_a_301336]
-
regele Athanaric. Atât greutungii cât și tervingii au fost puternic romanizați în secolul al IV-lea ca urmare a comerțului cu bizantinii și a legăturilor militare cu aceștia. În această perioadă ei s-au convertit la arianism. Începând cu 370, hunii au început să pună presiune pe regatul ostrogot, și, ca urmare, regele terving, Fritigern a cerut împăratului roman Valens, în 376, permisiunea de a se așeza pe malul sudic al Dunării. Valens le-a permis să traverseze fluviul, probabil pe la
Goți () [Corola-website/Science/300007_a_301336]