1,611 matches
-
nivelul textului și receptării lui, devine, la Ion Barbu o chestiune de poetica generală - poiesis-ul are un domeniu al său, delimitat din operațiuni specifice și îndeplinește funcții cognitive, pe care nici un alt demers de cunoaștere nu și le asumă. Critică "idealismului" soluției poești prelungește critică bergsoniana a teoriei kantiene a frumosului, în jurul căreia, romanticul american își elaborase propria construcție teoretică. S-a speculat mult asupra semnificației acestei bucăți de proza pentru activitatea literară a lui Ion Barbu. Nici una din ipotezele avansate
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Evanston, Illinois, 1973. Schlegel, August William, Course of Lectures on Dramatic Art and Literature by August William Schlegel, traducere de John Black, în conformitate cu ultima ediție germană, A.W. J. Morrison (ed.), Ams Press, Inc., New York, 1965. Schelling, Friedrich Wilhelm, Sistemul idealismului transcendental, traducere de Radu Gabriel Pârvu, Humanitas, București, 1995. Schlegel, Friedrich, Philosophical Fragments, traducere de Peter Firchow, prefață de Rodolph Gasché, University of Minnesota Press, Minneapolis, Londra, 1991. Shelley, Percy Bysshe, A Defence of Poetry, Mrs. Shelley (ed.), retipărita după
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
which we aim". 90 Edgar Allan Poe, "Marginalia", în Democratic Review, November, 1844, în Essays and Reviews, 1984, p. 1315: "The great idiosyncrasy în the Divine system of adaptation [...] the complete mutuality of adaptation". 91 Friedrich Wilhelm Joseph Schelling, Sistemul idealismului transcendental, traducere de Radu Gabriel Pârvu, [1800] 1995, p. 306. 92 Idem, p. 287. 93 Idem, p. 307. 94 Idem, p. 308. 95 Claude Richard, Edgar Allan Poe, journaliste et critique, 1978, p. 475. 96 Edgar Allan Poe, Eureka. A
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
intelectuale ale figurilor marcante provenite din Moldova: dorința de a contribui la progresul țării, sentimentalism filo-țărănesc, o mare "energie spirituală", "izvor de inventivitate, de originalitate și de creație", spirit critic - toată această pleiadă de atribute determinând o anumită inadaptabilitate, un idealism transpus în motivul "geniului neînțeles"44. Intelectualul provinciei își asumă rolul cuvenit în procesul general de evoluție a societății, dar din discurs transpare un anumit complex de inferioritate, mai ales când provincialul se raportează la intelectualul capitalei. Într-o situație
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
posibilitatea cunoștințelor matematice a priori (întrucât lor le lipsește o intuiție a priori adevărată și obiectiv valabilă), nu pot nici să pună judecățile dobândite prin experiență în concordanța necesară cu acele afirmații" (Critica rațiunii pure, p. 86). Doctrina sa a idealismului transcendental reprezintă un cadru bun pentru a răspunde la aceste cerințe. El arată cum putem răspunde la cerința aplicabilității și în același timp să păstrăm statutul special al matematicii (adică acea viziune potrivit căreia matematica este o sursă de cunoștințe
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
apodictică ale cunoașterii matematice. Deci, pentru ca afirmația de mai sus să aibă sens, avem nevoie de un argument pentru ideea că, deși sintetice, judecățile matematice sunt a priori. Pentru a oferi un astfel de argument, Kant se folosește de doctrina idealismului transcendental conform căreia spațiul și timpul sunt intuiții a priori. Judecățile matematice sunt sintetice a priori iată-ne ajunși astfel la nucleul viziunii kantiene asupra matematicii și la noutatea absolută pe care o aduce el în filosofia matematicii. În cazul
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
sinteza" (Prolegomene, p. 66; CRP, p. 61). Cum aceste judecăți sunt a priori, intuiția pe care se sprijină nu este empirică, ci pură. Dar ce sunt aceste intuiții pure? Pentru a răspunde la această întrebare, Kant se folosește de doctrina idealismului transcendental: intuițiile pure nu sunt altceva decât formele pure ale sensibilității, iar acestea din urmă sunt spațiul și timpul. Reiese clar de aici că la baza argumentului lui Kant pentru ideea că judecățile matematice sunt sintetice a priori stă viziunea
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
îndepărta de la această intuiție și tot ce aparține senzației, pentru ca să nu rămână decât intuiția pură și simpla formă a fenomenelor, singurul lucru pe care sensibilitatea îl poate oferi a priori." (CRP, p. 72). În urma acestei cercetări, Kant ajunge la doctrina idealismului transcendental conform căreia spațiul și timpul nu sunt altceva decât forme pure ale oricărei intuiții sensibile. Pentru a putea înțelege această doctrină, este foarte important să înțelegem distincția trasată de Kant între materie și formă 16. Dacă prin materie se
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
înseamnă muncă, înseamnă război, [...] înseamnă responsabilitate (responsabilitatea personală a conducătorului absolut), înseamnă sacrificiu, înseamnă teoria "Germaniei democrate" (alegerea liberă de către popor a conducătorului, care acceptă responsabilitatea și solicită supunere absolută în schimbul sacrificiului său), înseamnă dragoste (iar masele sunt feminine), înseamnă idealism, înseamnă supunere în fața naturii, înseamnă rasă, națiune"436 și ne întrebăm, desigur, dacă lanțul ideatico-imagistic al lui Hitler are sfârșit... Cele două "ecuații opuse"437 identificate de Kenneth Burke în Mein Kampf - pe de o parte, cea a "Babelului" de
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
din viața lui în viața personajelor. Acum, la un secol diferență, nu mai putem privi cu indulgență aderența scriitorilor la mișcarea leninistă. Putem manifesta înțelegere pentru căutările lor neostoite, putem privi cu simpatie neliniștile lor zbuciumate, le putem prețui estetic idealismele, dar nu putem ignora erorile lor sociale. Sub clocotul entuziasmelor lor febrile au fiert inimile a milioane de oameni concreți, aruncați într-o schemă socială criminală. Că-și caută identitatea, că luptă cu propriile lor porniri, că se iau la
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
noastră este să înfăptuim. Treaba noastră este să creăm. Un scriitor nu creează dacă nu se zgârie necontenit pe sine până la sângerare? - Tensiuni ireductibile din Hristos, răstignit pentru a doua oară. Kazantzakis își ratează vocația mistică. În el pândește un idealism fervent care țipă să fie împământenit. Nu are răbdare cu timpul, își dorește binele pentru toți și nu-i de mirare că se trezește înregimentat politic în turbarea roșie. Nevoia de a schimba lumea pe care o găsește nedreaptă îl
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
prilejul unei consfătuiri la București a cadrelor filozofice din învățământul superior, filozoful stalinist Pavel Apostol a declanșat un violent atac împotriva lui Mircea Eliade și a recentei lucrări Hermeneutica lui Mircea Eliade, de Adrian Marino, acuzată de toate păcatele (antimarxism, idealism, hermeneutică, mistică etc.), ca și împotriva lui Constantin Noica și Emil Cioran, Lucian Blaga și Marin Preda. Acesta, în ultimul său roman, Cel mai iubit dintre pământeni, a evocat și destituirea de la Universitate a lui Blaga, semnată de același Pavel
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mele au jucat o perioadă rolul de tovarăși de drum. Apoi au fost aruncați la coș sau puși, mulți dintre ei, în situații penibile, umilitoare. Personal am trăit din plin această realitate, care a făcut ravagii 3. Naivitate a vârstei? Idealism sentimental? Pur și simplu mă uluiau afirmații gen: Te înșeli dacă crezi că fac pe gratis. Revelația acestui cinism este greu de descris. La Iași, tot prin 1945-1946, auzeam elucubrații și mai mari: Regimul comunist este cel mai științific din
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
care, ilogic fiind (Fărâmă, Adrian - n.m.), nu răspunde criteriilor interpretării lui. Mitul se naște din incoerența dintre mesaj și raționalitatea hermeneutului, care nu vrea să admită posibilitatea incoerenței"524. În nuvelă, Adrian este "poetul bolnav" cu un discurs de un "idealism naiv", iar plutocratul Orlando, "sănătos", rațional, este cel care nu crede în coincidențe, ci caută "mesajul ascuns" al discursului lui Adrian. Leana este mesagerul care transmite ("împrăștie") cântecele zeului, ale lui Dionis; unul dintre numeroasele avataruri ale artistului eliadesc, artist
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a scoate rațiunea din acest conflict al ei cu ea însăși, Kant încearcă să arate că antinomiile sunt rodul unei iluzii, al unei aparențe. Pentru acesta, propune drept cheie de soluționare doctrina pe care a susținut-o în Estetica transcendentală, "idealismul transcendental". Pe scurt, idealismul transcendental constă în ideea că "toate obiectele unei experiențe posibile nouă nu sunt altceva decât fenomene, adică simple reprezentări care, așa cum sunt reprezentate, ca existențe întinse sau serii de schimbări, nu au, în afara gândirii noastre, o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
acest conflict al ei cu ea însăși, Kant încearcă să arate că antinomiile sunt rodul unei iluzii, al unei aparențe. Pentru acesta, propune drept cheie de soluționare doctrina pe care a susținut-o în Estetica transcendentală, "idealismul transcendental". Pe scurt, idealismul transcendental constă în ideea că "toate obiectele unei experiențe posibile nouă nu sunt altceva decât fenomene, adică simple reprezentări care, așa cum sunt reprezentate, ca existențe întinse sau serii de schimbări, nu au, în afara gândirii noastre, o existență întemeiată în sine
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
va da naștere la soluționarea lor în E; și așa mai departe"362. Pe această idee a prezenței necesare și universale a contradicției și pe cea a ideii de sinteză, Hegel construiește o viziune dialectică mai amplă, subîntinsă de un idealism obiectiv 363. În această viziune, toată cunoașterea este privită drept manifestarea Ideii pure, a priori, lipsită de intuiția sensibilă. Printr-o mișcare proprie, Ideea produce evolutiv și necesar Natura pentru a se regăsi pe sine ca Idee absolută sau Spirit
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
prezente în dezbaterile contemporane asupra raționalității, nu sunt o noutate și că istoria gândirii pune în evidență numeroase tentative de acest fel, cum sunt speculațiile îndrăznețe ale misticii și teozofiei, practicile contradicției din speculațiile metafizice ale Renașterii sau cele din idealismul german (în special logica dialectică a lui Hegel), gândirea paradoxală practicată de Pascal și Kierkegaard, supraraționalismul lui Gaston Bachelard etc.905 Urmărind unele din aceste tentative, Wunenburger vrea să arate că discreditarea contradicției rezultă dintr-o necunoaștere sau neînțelegere și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
p. 51. 419 " Avem o sfântă moștenire dela părinții noștri. Ea este aceea că neamul românesc, prin originea sa, prin așezarea sa geografică, prin întreaga sa viață, să realizeze o armonie universală care să fie animată de un așa puternic idealism, încât să cuprindă tot mai multe armonii: atât o teză specială, isvorâtă din întâlnirea între cultura din răsăritul sau sudul Europei și cultura din apusul sau nordul Europei, cât și un acord între experiență și rațiune, și între credință și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
IV, p. 44. 33 Ibidem, p. 46. "Credința veche a Thraciei - relevată și de Herodot - a concepției prin păcat, a existenței considerate ca o decădere a sufletului din condiția lui divină, ca o întristare, ca o durere - credință inerentă marelui idealism" (Dan Botta, Unduire și Moarte, în op. cit., vol. IV, p. 77). 34 Dan Botta, Despre arta poetului, în op. cit., vol. IV, p. 184. 35 "Sub Septentrion, acolo unde mari paseri stymphaliene își scutură neprihănitul fulg" (Dan Botta, Charmion, în op. cit
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ridica invizibilul perete despărțitor dintre lumea reală și cea ideală și el nu e decât deschiderea prin care se profilează complet acele făpturi și ținuturi din lumea imaginară, care licăresc doar imperfect prin lumea reală" (F. W. J. Schelling, Sistemul idealismului transcendental, Editura Humanitas, București, 1995, pp. 307-308). 3 În acest sens vorbește Marin Tarangul despre actul străbătător al privirii care creează poeticul, despre "dreptul natural al privirii și privilegiul poeziei atunci când se recunoaște ca o faptă cuvântătoare a privirii": "cuvântul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Chiar dacă neputința sălășuiește doar într-un bordei, nu s-ar cuveni să fie mai degrabă lăsată în pace decât asaltată cu proiecte de împuternicire, salubrizare, mobilizare a unor așa-zise energii latente ale ei, autotransformare radicală - toate produse ale unui idealism provenind din alte contexte? Transferul de fervoare exploratoare și alte pretinse superlative existențiale e doar rareori făcut la cerere; cel mai adesea lipsa cererii e privită ca neputință de a exprima o nevoie arzătoare, dar incapabilă să răzbească în cuvânt
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
fiecare nou culoar, și totuși încordată, căci vizând o ivire surprinzătoare de după colț a celui așteptat - constă într-o cotrobăială esențialmente labirintică prin domeniul posibilului. Cu candoare juvenilă și nețărmurită solidaritate față de nedreptățiți, își spusese, la vârsta primelor accese de idealism, că la urma urmei monstrul nu era responsabil de propria-i monstruozitate și că lumea îi datora un refugiu locuibil. Îl recunoscuse strigând prin gura lui Raskolnikov (și asta în plină ardență revoluționară a primăverii lui 1968): Nu știi ce
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
se așteaptă să îngăduie și recursul la subterfugii îndoielnice al celui mai puțin dăruit. Nu-i normal? Sacrificiul de cinstire a victoriei rațiunii se face pe spesele învingătorului. Altfel, nu se poate trăi împreună. După ce sorbi prelung din pahar, ca și cum idealismul onctuos ce-l apărase s-ar fi lăsat, practic, destul de anevoie înghițit, își continuă consecvent ideea: − A face pe prostul e singurul mod valabil al unei inteligențe superioare de a dobândi acceptare socială, căci în jur adevărul mai adânc văzut
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
disciplinei. Modelul metaforic pe care se întemeiază denumirea de anatomie este "disecție" (cf. gr. άνατομή, - ñς). Față de limbajul științelor socio-umane, unde titlul/ denumirea indică parametrii estetici (Expresionismul, Impresionismul), curentul (Realismul, Romantismul), temporalitatea, în sens istoric (Istoria Evului Mediu), orientarea filozofică (Idealism, Nihilism), științele exacte, medicina, economia etc. au o situație aparte, prin faptul că numele subdomeniului/ al ramurii este în general, o metaforă formată în baza unor tipare preconceptuale asociate. De aici derivă caracterul criptic al acestor limbaje. Metafora-titlu Fizioterapie "tratamentul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]