1,864 matches
-
pot exista și interpretări ale mitului care nu pot fi raportate la altele, datorită diferențelor insurmontabile de metodologie, terminologie, paradigmă, și nu în ultimul rând datorită subiectivității autorului) în funcție de domeniul din care provin, în funcție de scopul demersului și chiar în funcție de contextul ideatic în care s-au dezvoltat. James Hollis întocmește o astfel de listă a abordărilor.25 Urmându-i raționamentul, identificăm abordări de anticariat, determinate de curiozitatea față de alții, mai ales față de antecesorii noștri, în ideea că cercetându-ne mai bine originile
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de a prezenta câteva dintre cele mai relevante sisteme de explicare a mitului pe cele trei dimensiuni importante amintite (origine, funcție, conținut), care să ajute la plasarea într-o perspectivă teoretică pertinentă tema prezentei lucrări și la extinderea orizontului său ideatic, se face din nou resimțită necesitatea asumării limitelor unui atare demers. Sub nici o formă nu se poate emite pretenția unei panorame integrale asupra ideilor exprimate în privința mitului din toate domeniile pentru care acesta a constituit obiect de studiu. Până la urmă
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
funcțională și în cazul benzii desenate, printre altele). Drept consecință, înainte de a pătrunde în expunerea câtorva definiții (din nou selectate dintr-un noian de perspective adesea contradictorii), a unor importante aspecte tehnice, atât în privința formei grafice cât și a conținutului ideatic, a unui succint însă relevant scurt istoric al benzii desenate americane (cea care a trasat liniile de dezvoltare și a punctat momentele fierbinți ale genului) și o plasare în oglindă cu alte spații creatoare de bandă desenată, precum și a unei
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de oțel" Dacă în mod tradițional televiziunea și-a deprins publicul să perceapă autoritățile, instituțiile și practicile acestora într-o lumină favorabilă, seria X-Files induce o "paranoia de masă", care să stimuleze criticismul și scepticismul.505 Dincolo însă de mesajul ideatic (sau ideologic), programul oferă un excelent exemplu de estetică postmodernă, "formă pop de postmodernism", întrebuințând caracteristicile reprezentaționale și tropii tematici ai acestuia, într-o pastișă a subiectelor, convențiilor și iconografiei genului SF, precum și a folclorului, alături de "pastile istorice" care se
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Un loc pe care, înaintea ei, l-a ocupat filmul (care, la rândul său beneficiind de asemenea de producții de calitate a avut o ascensiune rapidă pe această scară și a fost acceptat drept formă de artă majoră, de vehicul ideatic). Actualmente, putem considera că această funcție de divertisment facil, unanim blamat și considerat a fi cauza etern crescândei infracționalități juvenile este îndeplinită de către jocurile video, care constituie cel mai recent mod de "a spune povești". Banda desenată în alte culturi Dacă
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
depinzând de succesul la public, aceasta se vede obligată să apeleze la semne și simboluri larg împărtășite, dincolo de propriile sale coduri tehnice, care solicită o familiarizare prealabilă a cititorilor). Cum această lucrare și-a props să se axeze pe conținutul ideatic (și ideologic) al benzii desenate, nu voi insista pe aspectele tehnice, biografice ori istorice, chiar dacă acestea sunt vitale și se impun unei minime treceri în revistă. De altfel, în privința benzii desenate românești, este dificil a se vorbi de un real
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ultima) piesă, c’est la prose, mon amour. Dacă-i pui de-o parte pe Shakespeare și Ionescu, poți constata uneori că dramaturgia din toate timpurile nu poate egala proza fiindcă nu operează decît cu un singur mijloc de transport ideatic, dialogul. Stărilor induse de scenă, chiar intense, le lipsește abisul dintr-o carte, din textul dintre replici. Poate mă Înșel. Dar cred că așa susțin și psihanaliștii care interpretează totul, scrisul, mersul, filmul, mașina de spălat, societatea, Star Treck. Teatrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
planul elaborării unei doctrine a "societății ecleziastice", punct din care se poate observa maniera în care stimulii culturali și spirituali din vremea sa s-au răsfrînt asupra lui Rosmini, creînd un original cadru reformator. De mare interes pentru determinarea filiației ideatice a reformismului lui Rosmini este faptul că el extrăsese informații din Consilium de emendenda Ecclesia și poate că se și inspirase în opera sa dintr-o pagină din Annali muratoriani, în care se vorbea despre plăgile Bisericii pe care Paul
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
anvergură instrumentală. Publicul a fost captivat de aplombul și lejeritatea cu care au fost executate pasajele de virtuozitate pline de strălucire și bravură. În concertul de la Ateneu, Emil Vișenescu a dezvăluit virtualitățile profunde ale lucrării de o intensitate expresivă și ideatică fără egal. Interpretul a reușit să perceapă în lucrarea care i-a fost încredințată nu numai poezia și verva, ci și aceea latură de adevăr care scânteie. În continuare, ansamblul a prezentat lucrarea compozitorului Octavian Nemescu intitulată Nativitas quindeci, pour
Cvartetul Voces by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83433_a_84758]
-
nu e, decât în cel mai permisiv dintre înțelesuri. Scenariu nu e, dintr-un simplu calcul cronologic, fiind ulterior filmului. Roman nu e, pentru că libertatea totală conferită personajelor ar submina eventuala instanță narativă. Să ne mulțumim momentan cu varianta - curată ideatic - a suplimentului contextual. În ce fel? Prof pe drum (adică Road Scholar) nu e, în ceea ce-l privește pe Andrei Codrescu, o carte singulară sub aspect tipologic. O putem apropia destul de convenabil de Ay, Cuba! sau, mai aproape de interesul nostru
Autor pe drum by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8350_a_9675]
-
siguranță, celor patru tineri muzicieni în stabilirea imediată a comuniunii necesare cântatului într-o formație de cvartet. Lucrările incluse în programul lor au avut personalitate distinctă, dificultățile - adesea insurmontabile pentru judecata comodă - au părut simple exerciții de... încălzire, iar substratul ideatic a primit valențe expresive mai mult decât convingătoare. Interesul lui George Balint pentru diminuarea distanței dintre real-areal-ireal, ca și aceea pentru comprimarea, într-una singură, a dimensiunii spațiu-timp, s-au regăsit și în Cvartetul de coarde nr. 2, subintitulat simbolic
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
profunzimile cunoașterii umane. Fiecare tabletă reprezintă o provocare, o „mănușă” aruncată nu unui adversar, ci unui cititor dispus să o „ridice”, meditând asupra speculațiilor, reflecțiilor, certitudinilor, a semnelor de întrebare sau a punctelor de suspensie oferite sau propuse de reprezentările ideatice ale autorului. Expunerea împletește eterofonic, în proporții bine cântărite, tranzitivul, reflexivul și narativul, autorul mânuind cu nonșalanță termeni aparținând muzicologiei, esteticii, epistemologiei, fenomenologiei muzicii, filozofiei, psihologiei, matematicii, fizicii. Liviu Dănceanu, însă, nu adaptează, ci pur și simplu „aclimatizează” noțiuni și
Despre...De musicae natura by Ovidiu Trifan () [Corola-journal/Journalistic/83695_a_85020]
-
pregnant în preocupările noastre, ale tuturor. Și totuși, uneori este nevoie de o seara Wagner care să pună ordine în gândurile și inimile celor dispuși să primească un asemenea dar. Forța unei astfel de muzici, transformativă la nivel sufletesc și ideatic, transportă receptorul într-o lume necruțătoare, problematică, în care nu te poți ascunde de propriile trăiri, în care ești obligat să te privești în oglinda vie ce-ți dezvăluie frust cei doi poli ai existenței: ambiția în opoziție cu iubirea
Seria Wagner by Sabina Ulubeanu () [Corola-journal/Journalistic/83499_a_84824]
-
Diferența fundamentală față de celelalte opere din Inelul Nibelungului este preponderența melodică a unui singur personaj: leit-motivul lui Siegfried se aude în multiple ipostaze timbrale și sentimentale, de la întreaga orchestră până la solo-ul de corn, în tonalități diferite ce susțin traseul ideatic al întregii compoziții și în suprapuneri cu alte leitmotive, ce subliniază rolul definitoriu al amplelor personaje în construirea eroului suprem: Siegfried este cel ce nu cunoaște frica și are sufletul curat, dar devine cu adevărat curajos abia atunci când își învinge
Seria Wagner by Sabina Ulubeanu () [Corola-journal/Journalistic/83499_a_84824]
-
performative pe care le studiază cu predilecție, se poate discuta despre retorică argumentativă, retorică metafizică, retorică textualistă, retorică poetică 1. Retorica argumentativă studiază, în principal, mecanismele logice prin care un discurs poate deveni performant. Retorica metafizică studiază mecanismele de ordin ideatic. Retorica textualistă analizează forma de organizare a unui text ca mijloc de influență, iar retorica poetică investighează mijloacele stilistice de influență. De asemenea, se mai poate vorbi despre retorică aplicată la diferite domenii ale cunoașterii umane: filosofie, politică, educație, religie
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
se mai poate vorbi despre retorică aplicată la diferite domenii ale cunoașterii umane: filosofie, politică, educație, religie, ecologie, justiție. Pentru arta elocinței, însă, discursul rămâne un eveniment comunicativ unic, al cărui impact poate fi analizat prin intermediul tehnicilor și mecanismelor argumentative, ideatice, textualiste sau stilistice. O altă știință preocupată de fenomenul discursivității, având totodată și unele rădăcini retorice, este pragmatica. Aceasta are sensul de "studiu al uzului limbii, privită nu ca sistem de semne, ci ca acțiune și interacțiune comunicativă"2. Definițiile
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
de înțelesuri, în funcție de experiența socio-culturală a receptorului. Textul este un ansamblu de semne și coduri 24, trimițând la o varietate mare de forme, cum ar fi poezia, filmul, editorialul. Vom analiza textul pe palierele conținut și formă. Conținutul cuprinde ansamblul ideatic și argumentele utilizate. Din acest punct de vedere, textul transmite anumite idei, un anumit mesaj, cuprinzând, de obicei, anumite argumente, povestiri, descrieri. Argumentul trebuie deosebit de schema de argumentare: primul se supune normelor adevărului sau ale acceptabilității, cel de al doilea
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
suprapunerea entității politice (statul) peste entitatea națională (poporul definit în termenii comuniunii etno-lingvistice) este preluată și de E.J. Hobsbawm (1990, p. 9), conferindu-i astfel greutatea unui consens definițional cvasiunanim împărtășit. Raportându-ne la această definiție, este clar că platforma ideatică și politică a Școlii Ardelene nu poate fi considerată ca exprimând o ideologie naționalistă. Aceasta întrucât solicitările revendicative ale Școlii Ardelene nu urmăreau congruența dintre entitatea politică și cea națională, ci doar reprezentarea "națiunii" române căreia i se refuza statutul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acești referențiali lingvistico-geografici imprecis făcea posibil ca "națiunea germană" să îi pună alături de germani și pe englezi. În decursul timpului, aceste "națiuni" studențești s-au prefăcut în "comunități de opinie", pe măsură ce studenții de proveniență și fundal lingvistic similare se solidarizau ideatic în cadrul dezbaterilor scolastice ce frământau viața universitară. Națiunea drept "comuniune de opinie" a concurat, astfel, în uzanțele universităților medievale, accepțiunea națiunii înțeleasă drept "comunitate de origine". Cu timpul, Greenfeld reperează definitivarea acestei prime permutări semantice: trecerea de la sensul I ("comunitate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lansată în 1802, de recreare a vechii Dacii într-un stat unitar. Aceste propuneri incipiente de unire politică a etnicilor români într-o singură formațiune statală (i.e., împlinirea principiului naționalismului enunțat de Gellner) trebuie luate ca reprezentând mai degrabă pâlpâiri ideatice, licăriri intelectuale, decât expresia unui program politic bine articulat. Programul unirii politice avea să se configureze progresiv, precizându-se gradual, în decursul primei jumătăți a secolului al XIX-lea, urmând ca ulterior mișcărilor revoluționare de la 1848, tema unirii să devină
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
textuale prezervată în rândul acestor comunități interpretative. Ca regulă generală, în privința conținutului informativ și ideologic pe care îl întrupează, manualele se plasează întotdeauna în trena frontului în continuă experimentare reprezentat de avangarda intelectuală. Departe de a fi expresii ale inovației ideatice produsă de elitele cognitive, manualele reprezintă în schimb consensul societal, purtând nu atât marca originalității cât sigiliul aprobării autorităților statale. În constrast cu ideația istoriografică a avangardei intelectuale, caracterizată prin natura sa de elemente heterodoxe (inovația se definește necesarmente prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
putut din pricina națiilor barbare ce au mai stăruit pe acele locuri până spre anul 1359" (Aaron, 1835, p. 29), Aaron punctează antecedentele istorice care nu trebuie repetate. Într-adevăr, unirea principatelor danubiene din 1859 își are propulsia ideologică în laboratorul ideatic ce se va crea în climatul intelectual al istoriografiei pașoptiste. Iar Florian Aaron s-a aflat, din acest punct de vedere, în frontul avangardist al inovației ideologice. Noua întorsătură romantică pe care Aaron o imprimă reflecției istorice este perfect reperabilă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de unitate, manualele școlare de istorie din această prima generație de lucrări didactice folosesc un limbaj ambivalent. Deși, după cum am arătat, în avangarda reflecției istorico-politice românești, odată cu efuziunea romantică, revendicările unității politice a tuturor românilor erau deja disponibile în repertoriul ideatic al epocii, manualele de istorie nu afirmă explicit acest deziderat. Aaron, de exemplu, atât de pasionant în militantismul pe care îl desfășoară în Idee repede..., în Manual... se remarcă printr-o sobrietate profesorală văduvită de patosul naționalist exprimat anterior. Iar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
european de societate națională" (Ramirez și Boli, 1987, p. 9). Trei transformări structurale pe dimensiunile culturală, politică și economică au permis emergența acestui model european al societății naționale: a) Reforma și Contra-reforma; b) apariția ideologiei naționaliste, din ai cărei germeni ideatici s-au configurat ca realitate politică statul-națiune și sistemul interstatal în decursul secolului al XIX-lea; c) "marea transformare", cum o numește K. Polanyi (2013) [1944], care a produs "societatea de piață" (Market Society) bazată pe economia de schimb. Modelul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu cele ale națiunii. Din această mistică organicistă a putut să ia ființă idei precum cea a "spiritului poporului" (Volkgeist) născută de mintea lui Herder, sau noțiunea de "suflet național" exprimată de marele istoric francez Jules Michelet. (Este evidentă filiația ideatică a sintagmei care a făcut o spectaculoasă carieră în cultura română, aceea de "duh național" aparținându-i lui M. Kogălniceanu.) În Europa răsăriteană, mitului apusean al progresului (cu toată încărcătura sa iluministă), i-a corespuns o ideologie romantică a reîntoarcerii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]