3,426 matches
-
ani (de altfel, fostul ei capelmaistru se află acum răsplătit cu grea funcție guvernamentală), intoxică iar masa vegetativă de manevră cu marșarea tot pe abuzivul președinte, care prin lege nu mai are dreptul la încă un mandat. Contîndu-se, evident, pe ignoranța acesteia. Și obținînd, desigur, procentajul dorit. Așa că megalogluma cu bulgarizarea noastră nu mai are nici un haz. Iar cea cu românizarea bulgarilor pare, mai ales acum, o poantă suprarealistă. Ofensatoare, se-nțelege, pentru sud-dunăreni. 12 iulie Aflîndu-mă în două recente high-life-uri
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
doar profa de română mă numea corect. Lucrările lui Piticáriu îmi par dintr-o dată mai reușite. Televiziunile, presa ne străpezesc timpanele cu Pescaríu, Țurcașíu, Sechelaríu. Resemnarea noastră fiind singura soluție. Dacă improvizatul teleast ne strică doar digestia p.m., în schimb ignoranța celui ce-și pocește propriul nume ne-aruncă în pandalie (filologică). Corpolentul băcăuan, cu eșarfă tricoloră înconjurîndu-i globul pîntecului, crede că terminația moldovenească a propriului nume, cea corectă, Secheláriu, nu-i de rang și-atunci și-o sclifosește: Sechelaríu. Crezînd
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
restul populației tinere/ foarte tinere e total insensibilă al componenta politică. Dacă nu ține neapărat să se salveze într-o Canadă Eldorado, atunci această populație crudă își scenarizează aici viața zilnică (dar mai ales cea noctrună), într-o totală autoimpusă ignoranță privind politicul. Grupuri compacte de fete și băieți beneficiind de o biologie spectaculoasă, arătînd ca-n colecțiile Armani schimbă dezinvolt barurile, în care prizează, la o cola, niscaiva "ierburi", și-și împărtășesc, într-o limbă sumară, sumarele necesități. E de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
premonitorie. Țanțoșul bucureștean nu poate evita împiedicarea în chiar momentul în care-și poftește, pe trepte, propriul gropar moscovit la tribuna discursului. Într-un moment în care noul scenariu european e deja semnat de Moscova și Washington. De care însă ignoranța paranoică a pantofarului n-are cunoștință. Cît îi va trebui unei îndepărtate Cube să-și regăsească paradisul ei insular, dacă aici, în plină Europă, României îi este atît de greu să se despartă, organic, de regimul trecut? Jumătate de secol
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Securitate, din a căror „desfășurare ireproșabilă” se făcea un adevărat obiectiv de onoare. Totodată, am avut în vedere ca documentele să permită cititorului înțelegerea faptului că aserțiunea conform căreia conducerea „de partid și de stat” ar fi fost ținută în ignoranță cu privire la problemele reale cu care se confruntau oamenii de rând, că liderul suprem al Partidului „nu ar fi știut” realitățile din țară este una profund eronată. Documentele vremii arată, într-un mod greu de contestat, faptul că Securitatea și-a
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
și a secțiilor de resort de la regiuni, în munca de îndrumare, despre acest lucru se poate vorbi în termeni destul de neplăcuți, rușinoși. Sunt unii activiști de partid care confundă organele procuraturii cu cele ale Miliției și ale Securității. Aceasta este ignoranță totală. Este adevărat că o serie întreagă de tovarăși, mai ales în regiuni, primii secretari, au început să studieze serios problemele organelor procuraturii și să le dea un ajutor real. În cazul ridicat de tov. Berghianu, acolo procurorul de regiune
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
nu știa că-i bolnav"). Operatorul, de exemplu, poate fi aletic (exprimă modalitățile de posibilitate, imposibilitate și necesitate), deontic (exprimă modalitățile de permisiune, prohibiție și obligație), axiologic (exprimă modalitățile de bunătate, răutate și indiferență), sau epistemic (exprimă modalitățile de cunoaștere, ignoranță și încredere). ¶Diverse constrîngeri modale guvernează DOMENIILE NARATIVE și, în termeni mai generali, determină "ce se întîmplă" într-o narațiune, stabilind despre ce este sau ar putea fi vorba în universul reprezentat, regularizînd cunoașterea personajelor, așezînd valorile, obligațiile și scopurile
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cu operatori aparținînd numai unei modalități. Povestirile atomice pot fi aletice (guvernate de operatorii posibilității, imposibilității și necesității), deontice (guvernate de operatorii permisiunii, prohibiției și obligației), axiologice (guvernate de operatorii bunătății, răutății și indiferenței) și epistemice (guvernate de operatorii cunoașterii, ignoranței și încrederii). Dat fiind un șir de motive divizabile, bunăoară, prin Lipsă (a unei valori)-Lichidarea Lipsei, șirul ar constitui o povestire atomică axiologică. Vezi și POVESTIRE COMPUSĂ, MODALITATE, POVESTIRE MOLECULARĂ. povestire complexă [complex story]. O povestire care combină două
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
a ratat) un CONTRACT este răsplătit (pe drept) sau pedepsit (pe nedrept) de REMITENT. ¶Adam 1984, 1985 [1999]; Greimas 1970 [1975], 1983a; Greimas, Courtés 1982. Vezi și ÎNCERCARE GLORIFICANTĂ, SCHEMĂ NARATIVĂ. recunoaștere [recognition/anagnorisis]. În terminologia aristotelică, o schimbare de la ignoranță la cunoaștere trăită de PROTAGONIST, produsă de evenimentele din INTRIGĂ și ducînd la o turnură a acțiunii. ¶După Aristotel, recunoașterea (DESCOPERIRE, anagnorisis) este, împreună cu PERIPEȚIA (PERIPETEIA, RĂSTURNAREA DE SITUAȚIE), mijlocul cel mai puternic de a asigura efectul tragic. În plus
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
pildă, denaturând contribuția pe care a adus-o în mod obiectiv Rusia la întărirea autonomiei țărilor balcanice, ascundea într-o oarecare măsură adevăratele țeluri ale burgheziei și aristrocrației din țările germane și dovedea în mod intenționat sau nu o crasă ignoranță în ceea ce privește situația din țările române. Un popor care în mai puțin de trei decenii a declanșat o mare răscoală populară sub conducerea lui Tudor Vladimirescu și o revoluție cu pronunțat caracter social și național (1848), fără să mai vorbim de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
gîndi nu înseamnă a se îndepărta de iraționalizabil și de neconceptibil. Înseamnă a lucra în ciuda / contra / cu iraționalizabilul și neconceptibilul". Edgar Morin propune adoptarea unei gîndiri deschise, care acceptă negocierea cu necunoscutul, și a unei cunoașteri care este conștientă de ignoranța pe care o aduce. Această gîndire deschisă trebuie să fie neapărat fondată pe o nouă raționalitate: "Se întrevede o nouă raționalitate. Vechea raționalitate nu căuta decît să pescuiască ordinea în natură. Nu pescuia peștii, ci oasele. Noua raționalitate, permițînd conceperea
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
înlănțuie toate ne-cunoștințele. Cine poate crea o știință, trebuie să poată crea și o ne-știință. Cine poate face un lucru de înțeles, trebuie să-l poată face și de neînțeles. Maestrul trebuie să poată produce și știință și ignoranță" (Novalis, Fragments, p. 235)"6. Esențialul se află în citatele precedente. Dacă Bachelard adoptă fără rezerve ideea lupasciană a "activității dualizante a spiritului", el refuză însă poziția "naivă" a lui Novalis (și Lupasco) care constă în introducerea ei în "intimitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
deloc faptul că, în concepțiile biologiei, într-un mod cu certitudine exagerat, s-a pus accentul pe mutațiile întîmplătoare în teoriile evoluției. Ei se simt invadați de hazard. Aveau o concepție deterministă despre lume. Hazardul ar fi o iluzie datorată ignoranței noastre. Acum li se spune că există indeterminare, că există întîmplare. Și atunci, simt nevoia unei citadele în care să-și reafirme prestigiul. Au apărut mai multe manifestări în acest sens. A existat Manifestul de la Heidelberg. A existat ofensiva lui
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
o relație să se găsească în condiții de paritate reciprocă, dovedind, prin aceasta, o obiectivitate impersonală și o mediere între două extreme injuste"219. Dimpotrivă, Cicero aprecia că nu tot ce se cuprinde în legile pozitive este bun și just. Ignoranța și alte defecte omenești se pot amesteca în făurirea legilor, așa că sunt unele legi care nici nu își merită numele acesta. Numai când este justă o lege merită considerație. El apără justiția împotriva dreptului, afirmând că "există uneori nedreptăți rezultate
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
o putere mai mare de negociere și nu este deci o egalitate reală. Pentru a asigura egalitatea Rawls crede că oamenii trebuie lipsiți de conștiința propriului statut social, ei trebuie să participe la încheierea contractului acoperiți de un "văl al ignoranței". În spatele vălului, participanții se prezintă fără trăsături individuale de tipul rasei, sexului, clasei, fără a-și cunoaște talentele sau infirmitățile și fără să știe ce poziție vor urma să ocupe în societate. Rawls argumentează că, atunci când încheiem pacturile sociale în
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
trăsături individuale de tipul rasei, sexului, clasei, fără a-și cunoaște talentele sau infirmitățile și fără să știe ce poziție vor urma să ocupe în societate. Rawls argumentează că, atunci când încheiem pacturile sociale în situație de egalitate imaginară, în spatele "vălului ignoranței" încercăm inevitabil să-i protejăm pe cei slabi gândindu-ne că și noi putem fi în locul lor227. Două principii reies din contractul formulat ipotetic în spatele vălului. Aceste principii ale justiției statuează că a) fiecare persoană să aibă un drept egal
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
192 teorii consencințialiste, 23 teorii neteleologice, 23 teorii nonconsecințialiste, 23 teorii teleologice, 23 U utilitarism: hedonist, 26; preferențial, 26; și context public, aplicabilitate, 26; și justificarea pedepsei, 192 utilitate, 25, 26, 27, 79, 112, 153, 195, 224, 231 V vălul ignoranței, 89 vinovăție: componente ale, 161; conștiința și voința, 164; corelația cu fapta ilicită, 162, 164; definiție, 160; forme ale, 163; grade de, 164; noțiune, 159 virtute: cardinală, 27; interes pentru, 29; teologică, 28; teorii centrate pe, 27 voluntarism, 14, 140
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
prietenul, fie dușmanul tău; aceștia trebuie cu necesitate să fie ori unul, ori celălalt, Si ca toti îți vor aduce deopotrivă folos dacă îi tratezi așa cum merită.342 ¶ Inocentă Neorganizata: O Imposibilitate. Inocentă se sălășluiește cu Înțelepciunea, dar niciodată cu Ignoranța.343 [SFÎRȘITUL POEMULUI VALA, SAU CEI PATRU ZOA]344 VALA, SAU CEI PATRU ZOA FRAGMENTE SUPLIMENTARE 345 Sub valul Valei Tharmas se nalta din rouri de lacrimi. Omul cel veșnic plecatu-și-a capul său luminos, iar Urizen, prinț al luminii, Uimit
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
viitorul imposibil în absența sa. Vocația, socotește C. Rădulescu-Motru, nu se confundă cu norocul. Acesta din urmă constă în "coincidența de împrejurări favorabile". Conștiința norocului, originată în credința în noroc, presupune două elemente incompatibile cu vocația: ignorarea realității timpului (chiar ignoranța, în general) și atitudinea mistică asociată cu credința într-o putere diriguitoare care provoacă împrejurările favorabile, adică norocul însuși. În deosebire de noroc, vocația are conștiința de sine racordată la o chemare specifică unui timp anume. De asemenea, conștiința misiunii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
satisfacțiile găsite în fel de fel de practici. Tocmai un asemenea model de umanitate are forță referențială, el se apropie de ceea-ce-este omul. Pentru Renouvier însă, acest "om" nu reprezintă decât o existență tranzitorie, decăzută din legea sa, disprețuitoare datorită ignoranței și practicării păcatului față de propria sa creație originară întru bine, justiție, fericire etc. Cum va arăta însă omul restaurat? Întrebarea este firească, atâta vreme cât omul se află încă în istorie, copleșit de propria sa cădere și de conflictul neîntrerupt cu natura
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ca să nu spunem prost, să angajeze un avocat potrivnic intereselor sale? Și să-l mai și plătească atât de generos pentru un deznodământ cunoscut apriori catastrofal! Absolut îndreptățită întrebare! Doar că, iertată să ne fie expresia, o întrebare născută din ignoranță: în primul rând, de fapt în al doilea rând, cel ce-l angajează pe maestrul Ludovic L. nu e mandantul său, ci chiar partea adversă. Așa că și onorariile extrem de consistente sunt achitate de aceasta, adică de partea adversă. [Iar celui
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
jupînii care, în loc să tragă, sfidător, foloase de pe urma "tranziției", ar fi trebuit să dea socoteală. Cînd colo, ce să mai vorbim... Cu vehemența și clamorile lui, Octav e vocea noastră, a celor exasperați, a celor descurajați, a celor obosiți de spectacolul ignoranței, pe de o parte, al imposturii nerușinate, pe de alta. Intoleranța lui erupe dintr-o exigență ale cărei cote urcă absolut. Marea lehamite care îl surprinde e încărcată de toate drojdiile unei dezamăgiri de nelecuit. Ar vrea, ah, cît ar
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
doctor... voiam să le aud, dar nu mai puteam... începuse să sufere de bruiaj... Doctorul: Aha! Și de cine... sau de ce anume erau bruiate...! Octav: De prostie, dom' doctor, de multă prostie, de lașitate, rîgîieli morale, dom' doctor, înțelegeți? De ignoranță, de fals, adică de toate mizeriile ce cresc pe lîngă casa omului. Înțelegeți, nu? Doctorul: Și... aici... în cort le auziți? Octav: Bine-nțeles... Doctorul: Și le auziți mai bine... mai clar? Octav: Da... ceva mai clar... Doctorul: Da... că
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Cam asta e... Octav: (e mai mult uluit decît revoltat) Dumnezeule, și cînd îi aud pe ăștia cu "greaua moștenire" cu gîndul la strunguri și la pluguri îmi vine să vărs! Frica! Asta-i moștenirea cea mai grea! Frica, inerția, ignoranța, impostura și demagogia! Dumnezeule, cine ar fi crezut! Costache: (cu blîndețea lui, adică compromisul, renunțarea) Octav, trebuie să iei lucrurile așa cum sînt. Nu se poate face nimic. Octav: ...Nimic... nicăieri... niciodată... atribute perfecte ale morții... Și-atunci?! Costache: ... Și-atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
operă - viața acestuia, sau, mă rog, o parte a ei. Recunoaște În fața lui că nu le știi pe toate și că nu poți căuta de unul singur totul. Și tu ai avut o călăuză, și tu ai Învățat acest meșteșug. Ignoranța de primă instanță, asumată, este o promisiune a cunoașterii ce va să vină, căci dacă ai ști, la ce ai (ați) mai căuta? E neapărat nevoie să transmiți discipolului tău că toate acestea asigură o autentică stare de Împlinire, de
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]