2,018 matches
-
o poziție oarecum dublă în scara ierarhică ar putea conduce la punerea acesteia într-o situație destul de dificilă: fie la suprasolicitarea ei de ambele grupuri, într-o asemenea măsură încât este greu de făcut față în mod corespunzător, fie la ignorarea ei de ambele grupuri. În orice caz, structura organizațională propusă de Likert răspunde mai bine, după părerea noastră, unor nevoi reale ale oamenilor din mediul organizațional. 3.4. Structuri formale adhocratice 3.4.1. Necesitatea apariției adhocrației Pe la sfârșitul anilor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
p. 66). # 3.7. Structurile informale 3.7.1. Necesitatea apariției și specificul lor În pofida caracterului lor logic, rațional, structurile formale creează în organizații și o serie de disfuncțiuni. Cele mai multe dintre slăbiciunile lor provin, așa cum arăta J.A.C. Brown, din ignorarea problemelor de coordonare și, mai ales, a problemelor umane. Este vorba de: coordonarea în timp (mai ales când avem de-a face cu echipe de muncă sau cu clase de elevi, grupuri de studenți ce lucreează în schimburi diferite și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mai ales atunci când, în mod logic, sunt legate unele de altele; distanța spațială poate antrena distanța psihologică și socială); coordonarea diviziunii interne a structurii (între diversele ei ateliere sau clase școlare, între nivelurile ierarhice și cele funcționale sau consultative etc.). Ignorarea problemelor umane creează dificultăți și mai mari. Structurile formale „făcute pentru a reglementa previzibilul, obișnuitul, tipicul, se simt pierdute când întâlnesc imprevizibilul, excepționalul, ilogicul” (Brown, 1961, p. 134), adică acel ansamblu de fenomene ce apar din interacțiunea oamenilor. Bazându-se
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
punctului de vedere situațional în abordarea conducerii. Ea absolutizează rolul situației în generarea conducerii eficiente, ignorând total persoana liderului, trăsăturile personale ale acestuia. În atare condiții, de ce mai este necesar conducătorul, dacă și el, și subordonații ascultă de legea situației? Ignorarea persoanei atrage după sine ignorarea comportamentelor interpersonale și efectelor acestora asupra membrilor grupurilor. Nu în ultimul rând, după cum se afirmă în literatura de specialitate, # într‑o organizație de muncă nu este posibil să îngădui situației să decidă cine ar trebui
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
abordarea conducerii. Ea absolutizează rolul situației în generarea conducerii eficiente, ignorând total persoana liderului, trăsăturile personale ale acestuia. În atare condiții, de ce mai este necesar conducătorul, dacă și el, și subordonații ascultă de legea situației? Ignorarea persoanei atrage după sine ignorarea comportamentelor interpersonale și efectelor acestora asupra membrilor grupurilor. Nu în ultimul rând, după cum se afirmă în literatura de specialitate, # într‑o organizație de muncă nu este posibil să îngădui situației să decidă cine ar trebui să acționeze în calitate de lider (apud
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
8.3. Modelul conducerii ca funcție a relației dintre persoană și situație" Cum cele două modele anterioare erau antitetice, exclusiviste, într‑un sens sau altul (acceptarea rolului persoanei și negarea rolului situației și, invers, postularea rolului determinant al situației și ignorarea rolului persoanei), era firesc să se ajungă la depășirea lor prin considerarea relației dintre cele două variabile. Noua paradigmă integrează persoana și situația într‑un raport unitar: C = f(P*S) Din perspectiva noului model al conducerii, numit și modelul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
îndoială, credem că părerea autorului potrivit căreia ele ar fi stabile, date și fixate în individ o dată pentru totdeauna este eronată. La fel de eronată - sau, oricum, exagerată - ni se pare a fi și concluzia sa: # Orice strategie de conducere bazată pe ignorarea sau deformarea realității acestor mecanisme de apărare este destinată eșecului, întocmai ca orice strategie bazată pe ideea că aceste scheme fundamentale pot fi ușor modificate la un individ sau la un grup. # A accepta o asemenea idee ar însemna a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
concepute și mai ales transpuse în practică, în oricare punct al continuumului (consultările subordonaților, dacă se soldează cu luarea în considerare a opiniilor exprimate de aceștia, s-ar putea amplasa în dreapta continuumului de mai sus; dacă se soldează însă cu ignorarea sau respingerea opiniilor subordonaților, se vor amplasa la stânga continuumului). În condițiile existenței unor dificultăți reale de diferențiere și individualizare a formelor participării, încercările de clasificare propuse de diverși autori merită a fi apreciate cu atât mai mult. Problema clasificării formelor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
privită într-un fel de conducere și în cu totul alt fel de executanți). Ambiguitatea activităților și sarcinilor (fapt care nu permite a se cunoaște ce are de făcut fiecare grup; în această situație asistăm la apariția încălcării de atribuții, ignorări ale lor etc.). Ca urmare a intrării în funcțiune a acestor surse conflictuale, asistăm la apariția unor schimbări atât în interiorul fiecărui grup aflat în conflict, cât și în relația dintre grupuri. Astfel, în interiorul grupului crește coeziunea, membrii se focalizează pe
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
tipice care reprezintă stiluri, strategii sau intenții de a trata conflictul Stilul evitant se caracterizează printr-o foarte scăzută capacitate de impunere a propriilor interese corelată cu slaba capacitate de cooperare cu adversarul. Presupune comportamente de neimplicare, expectativă, neutralitate, de ignorare a neînțelegerilor, a problemelor; conține în subsidiar credința că s-ar putea ajunge la rezolvarea conflictelor de la sine sau că în acest fel s-ar depăși situațiile frustrante și tensionale. Când se intervine pentru soluționare, se recurge la reguli birocratice
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
avem de-a face cu relații între trei părți. Or, se știe din psihologia socială că adăugarea unei a treia persoane într-un grup format din două persoane atrage după sine intrarea în funcțiune a unor fenomene psihosociale extrem de interesante: ignorarea sau respingerea celei de a treia persoane; coalizarea uneia dintre persoanele inițiale cu una nou venită; adâncirea de noul venit a disensiunilor deja existente între primele două persoane etc. Cele mai semnificative modificări aduse de mediere, care o individualizează în raport cu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
negocierii. Fiecare opțiune decizională este precedată și antrenează după sine comportamente specifice ce conduc, în final, la succesul sau eșecul procesului negocierii care se află mult mai la îndemâna negociatorului. Totuși, se observă cu ușurință exagerarea rolului variabilelor cognitive asociată cu ignorarea celor sociopsihologice. Ca urmare, cercetătorii, conservând achiziția acestei etape − diminuarea raționalității normative -, încep să reintroducă în studii variabilele sociopsihologice omise până acum. Se trece în felul acesta la o nouă psihologie socială a negocierii. 6.1.3. Etapa renașterii abordării
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de a fi subliniat dinamica, evoluția în timp a burnout-ului. Totodată, i se aduc și o serie de reproșuri: numărul mic de întrețineri; faptul că a cercetat doar debutul profesional și nu întreaga carieră de viață (ceea ce atrage după sine ignorarea factorilor/cauzelor ce intervin de-a lungul vieții profesionale); exagerarea atitudinilor și comportamentelor negative ce însoțesc burnout-ul. Cea mai gravă „acuză” este însă alta, și anume lărgirea nepermisă a sferei noțiunii de burnout, ceea ce creează premisa imposibilității distingerii burnout-ului de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
jignesc victima; este criticată munca victimei; se critică viața privată a victimei; victima este terorizată prin apeluri telefonice; victima este amenințată verbal; amenințrea victimei prin scris; refuzarea contactului cu victima (se evită contactul vizual, se fac gesturi de respingere etc.); ignorarea prezenței victimei (de exemplu, prin adresarea unei alte persoane ca și când victima nu ar fi prezentă, nu ar fi văzută). 2. acțiuni vizând izolarea victimei nu se vorbește niciodată cu victima; victima nu este lăsată să se adreseze altei persoane; victimei
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
neîncrederea în sine a membrilor; - percepția dificultății sarcinii; - convingerea că nu există o alternativă la fel de morală. ANTECEDENT - iluzia vulnerabilității; - raționalizarea avertismentelor; - convingerea în moralitatea grupului; - stereotipii; - presiuni asupra dizidenților; - autocenzură; - iluzia unanimității; - cenzori autodesemnați ai gândirii. SIMPTOME - limitarea numărului alternativelor; - ignorarea informației care minimalizează alternativa aleasă; - ignorarea informației despre valoarea altor alternative; - refuzul consultării experților; - absența planurilor concrete de acțiune; -procesare subiectivă. CONSECINȚE V = f(CQ) Zonă de decizie controlată de management Zonă de decizie controlată în comun Opțiuni comune
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dificultății sarcinii; - convingerea că nu există o alternativă la fel de morală. ANTECEDENT - iluzia vulnerabilității; - raționalizarea avertismentelor; - convingerea în moralitatea grupului; - stereotipii; - presiuni asupra dizidenților; - autocenzură; - iluzia unanimității; - cenzori autodesemnați ai gândirii. SIMPTOME - limitarea numărului alternativelor; - ignorarea informației care minimalizează alternativa aleasă; - ignorarea informației despre valoarea altor alternative; - refuzul consultării experților; - absența planurilor concrete de acțiune; -procesare subiectivă. CONSECINȚE V = f(CQ) Zonă de decizie controlată de management Zonă de decizie controlată în comun Opțiuni comune/salarizare în funcție de profit Consultări Diversificarea muncii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ei le-au și numerotat, ceea ce înseamnă că ele au fost concepute ca enunțuri diferite, fără legătura logică și fără coerența ideatică necesare într-o compunere. Se observă topica defectuoasă, folosirea unor cuvinte într-o formă aproximativă wen-kend, Vatra Dorne, ignorarea semnelor de punctuație sau folosirea incorectă a lor, ceea ce duce la înțelegerea trunchiată a mesajului, repetarea supărătoare a unor cuvinte, prezența unui al doilea i când nu e cazul,absența determinării hotărâte sau nehotărâte a substantivelor, dezacorduri care pot duce
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
cel de origine, permite evidențierea unor complexe culturale (Kulturkomplexe). Însă doza de arbitrar prezentă În gruparea elementelor presupuse a fi importante, diversitatea hărților alcătuite de apărătorii acestei metode, inclusiv de Leo Frobenius, schematizarea excesivă a mecanismelor și ritmurilor de difuziune, ignorarea dinamicilor de adoptare și de refuzare selectivă a unei inovații au făcut necesară apariția unor abordări mai subtile ale relațiilor interculturale. 3) Școala americană regrupează discipolii lui Franz Boas: Alfred Kroeber, Alexander Goldenweiser, Edwrad Sapir, Clark Wissler, care admit posibilitatea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
neautorizată a unei persoane exterioare Într-o instituție publică)? Pentru a evita aprofundarea problemei, am fi tentați să vorbim despre o „incivilitate” și să ne mulțumim să-i aplicăm elevului „o mustrare”. Realizăm Însă care este semnificația mai adâncă: acceptarea ignorării și nerespectării legilor. Să precizăm care sunt procesele retorice și ideologice subiacente. Luc Borot a consacrat un articol aparițiilor acestui termen În presa franceză. Studiul său este o ocazie de a preciza ce este „civilitatea”: „modul corect de a trăi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
face mereu apariția ca natură dobândită a omului. Deși nu aceasta a fost intenția lui, "providența" lui Vico a ajuns să însemne emanciparea omului în raport cu natura sau chiar cu Dumnezeu. Providența lui Vico pierde din vedere caracterul ei divin prin ignorarea evreilor sau la creștinilor din alternanța corsi e ricorsi, tocmai datorită Revelației, care suprima seriile istorice printr-o directă intervenție în istorie. În fond, opera sa, care încearcă să demonstreze faptul istoric al Providenței, este o Teologia Civile Ragionata della
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
luată în considerație într-o manieră explicită în recensăminte) este singura care dispune de o asociație niciodată reprezentată în Parlament, ea a obținut 646 voturi în 1996 și 1225 în 2000. 109 Vezi E. Zamfir, C. Zamfir (coord.), Țiganii, între ignorare și îngrijorare, Editura Alternaive, București, 1993 și M. Preda, Politica socială românească, între sărăcie și globalizare, Polirom, Iași, 2002. 110 Pentru detalii, vezi tabloul general dat în anexă. 111 D. Barbu, op. cit., pp. 158-159. 112 Ibid., p. 161. 113 În
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
lucrarea, poate prima de acest gen la noi, este influențată metodologic de primii comparatiști francezi exact în ceea ce era exagerat la ei, anume căutarea peste tot a "modelelor" pe baza unor similarități, de fapt generale, în romantismul european ; rezultatul este ignorarea oricărei originalități românești și proclamarea de către Faguet a "transplantării" romantismului francez în țara noastră); Charles Drouhet, Le Roumain dans la litterature francaise în Mercure de France, 1924, mai, pp. 598-625, V. Alecsandri și scriitorii francezi, București, 1924 ; Ion Gherghel, mai
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
schimbă. Kuhn susține că o "revoluție paradigmatică" se produce atunci când se confruntă două "paradigme incomensurabile", adică incompatibile. În acest caz partizanii fiecărei școli resping presupozițiile celorlalți și contestă rezultatul muncii lor. În științele sociale, această "incomensurabilitate" ia adesea forma unei ignorări mutuale. Paradigmă: un concept polisemic Mulți savanți și-au exprimat dubiile în privința existenței paradigmelor, chiar și în științele naturale. În postfața celei de-a doua ediții a cărții sale, Thomas Kuhn însuși a recunoscut că a folosit termenul în două
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
fiecare cercetător își poate începe lucrul de la un nivel mai înalt decât cel al predecesorilor săi14. Un student în doctorat are mai multe cunoștințe decât strămoșul care a fondat domeniul respectiv, chiar dacă nu are capacitatea de raționament a predecesorului său. Ignorarea mutuală Într-o disciplină formală pot coabita mai multe teorii, dar nu putem vorbi de o paradigmă decât dacă o singură teorie verificabilă domină celelalte teorii, și este acceptată de întreaga comunitate științifică. Când Pasteur a descoperit microbul, teoria generării
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
asemenea lipsă de comunicare între reprezentanții diferitelor școli este mai ușor de realizat astăzi din cauza mărimii disciplinelor și a împărțirii lor în specializări, școli și secte. Lucrul acesta este adevărat pentru toate țările, mari sau mici, avansate sau mai înapoiate. Ignorarea mutuală poate fi generată de rivalitatea personală, de dispute metodologice, sau de dispute privind prioritatea în concepție sau în descoperire, dar în cele mai interesante cazuri, această ignorare reciprocă și deliberată este un obicei vechi în științele sociale. La granița
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]