1,976 matches
-
camera de lângă sufrageria comună locuiește Vladimir Beral. Numai întâmplarea îl făcu să renunțe la Albertina, cu care l-am zărit la braț, într-o noapte pe când tocmai mă pregăteam să ies în oraș. Suiau bine dispuși scara de piatră, palid iluminată de becul din cabina portarului. Olandeza purta o pălărie cu boruri largi, din fetru alb, cu două păsărele negre, cioc în cioc, ghete înalte cu șireturi, foi negre, până la genunchi, bluză albă cu guleraș, sub un veston din stofă neagră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
-l văd, fără haină și guler. Un buton de cilic îi prindea la gât cămașa colorată. Când vorbea, chipul său prelung de abate, cu aparență suferindă, cu buza de sus subțire și prea scurtă pentru ca să-i poată acoperi incisivii, se ilumina și devenea frumos. În Moedling, unde el și-a trăit anii cei din urmă, în această bijuterie, cea mai scumpă pentru mine, dintre toate localitățile din jurul Vienei, stăruie de mult o trainică bisericuță, cu zidurile cuprinzătoare de taine ferecate. Eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
ceva decât ca să găsesc o soluție, mi-am revizuit notițele. În ele se afla cheia pe care o căutam. În cuvintele un sector limitat. Scriindu-le, nu am făcut decât să repet o metaforă comună și curentă; recitndu-le, m-a iluminat un soi de revelație. Un sector limitat... Ce sector poate fi, oare, mai limitat decât colțul mesei de pitchpin la care lucrez? Am hotărât să mă opresc la el, la ceea ce acest colț poate oferi observației. Am măsurat cu metrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
de-a lungul tuturor axelor. Așa cum bănuiam, nava este construită extrem de solid. Proiectată pentru a suporta solicitări extraordinare. Probabil că există și o carcasă interioară. Norman Își aminti că Barnes fusese cândva inginer aeronaut. — Și nu numai atât, interveni Harty, iluminând carcasa exterioară. Priviți: un strat de plumb. — Un scut contra radiațiilor? — Probabil că da. Are o grosime de cincisprezece centimetri. Ceea ce sugerează că nava poate să suporte o mare doză de radiații. — Al naibii de mare. În jurul lor plutea un fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
poate fi o machetă. — Și totuși, asta pare a fi. Norman Își plimbă mâna peste contururile moi ale consolei. Era frumos modelată, plăcută la atingere. Apăsă și simți suprafața Îndoindu-se. Aceeași elasticitate. — Un alt material nou. Lanterna lui Norman ilumină câteva obiecte. Prins de capătul Îndepărtat al consolei se afla un carton de opt pe treisprezece centimetri, pe care cineva scrisese: „GO BABY GO!“ Alături, statueta din plastic a unui animal simpatic care semăna cu o veveriță purpurie. Pe soclu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Înapoi: pupitrul de control se trezea la viață. Fiți atenți! Un flash orbitor de lumină inundă camera, imprimându-le pe retine imagini remanente și aspre. Doamne... Un alt flash, iar apoi Încă unul, după care luminile din tavan se aprinseră, iluminând uniform Încăperea. Norman văzu chipuri surprinse, speriate chiar. Oftă, expirând Încetișor. — Isuse... — Cum dracu' s-a-ntâmplat asta? Întrebă Barnes. — Eu am fost de vină, spuse Beth. Am apăsat pe butonul ăsta. — Dacă nu vă supărați, hai să nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
zise ea peste umăr. — De unde ai știut pe ce să apeși? — N-are importanță. Se pare că această consolă „simte“ unde te afli. — Adică, pupitrul de control se „ține“ după pilot? — Cam așa ceva. În fața lor, o porțiune a consolei se ilumina. Apăru un ecran, cu litere galbene pe fond negru. RV = LHOOQ DCOM1 U.S.S. STAR VOYAGER Și atât. — Acum vom afla veștile proaste, spuse Harry. — Ce vești proaste? replică Norman, Întrebându-se totodată: „De ce a rămas Harry să caute Înregistratorul În loc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Beth. Ea o să-ți dea un răspuns complet. Eu știu că animalele sunt sensibile la tot felul de stimuli pe care noi nu-i observăm. Nu poți să folosești cabluri prin care circulă Dumnezeu știe câte milioane de volți, să iluminezi o rețea de opt sute de metri Într-un mediu care n-a mai văzut Înainte lumina și să nu te aștepți la nici un efect. Ceva În această discuție Îi zgândărea lui Norman subconștientul. Simțea ceva, ceva interesant. Dar nu izbutea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Bach. Am crezut că pusese CD-ul pentru noi, fiindcă eram oameni de cultură chiar dacă din România, ei bine, nu. Avea o colecție de muzică foarte valoroasă. M-am mai uitat o dată la gîscă. Apoi la busturi, care se și iluminau, noaptea, și am Întrebat-o Într-o limbă aproximativă dar agitată dacă nu cumva are și Patetica lui Ceaikovski. O avea. N-a mai fost timp s-o ascult, trebuia să plecăm la tîrg, să ne Întîlnim cu editori străini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
doar sugîndu-l”. Îți vine-n minte un pai, mai citești o dată, te gîndești la o sucțiune la distanță, deschizi dicționarul de sinonime, o carte de ortopedie, fereastra, Începi să desenezi, chemi o femeie și-o obligi să citească, să te ilumineze printr-un exercițiu concret, totuși frămîntarea nu-ți dispare mai ales dacă ea n-a apucat să ia În gură aproape nimic Încă de dimineață, avînd probleme cu dinții. Ajungi la constatarea că progresul erotic depășește lumea căreia i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
unui imens papagal roșu (Kierkegaard). Indiferent Însă sub ce formă se ivește ori nu, de existența ori absența credinței, dovezile se găsesc În anatomia și fiziologia omului. Biomecanica este stupefiantă, desăvîrșită, pînă la ultimul atom, studiind planșe sau cadavre te iluminezi, iar la vivisecții vezi că totul funcționează ceas și pricepi de ce viața este o minune ce te lasă mut. Astfel Încît exceptînd faptul deloc Întîmplător că ești imbecil, nu se poate să nu admiți existența lui Dumnezeu sau, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
risipite pe cîmpiile Flandrei Orientale. Am ajuns Într-o țară unde distanțele nu au nici o importanță, cei 30,5 de mii de kilometri pătrați ai Belgiei putînd fi străbătuți În cîteva ore pe autostrăzile ce par abia scoase din ambalaj, iluminate de nenumărate neoane portocalii, există cu prisosință pe absolut toate drumurile, chiar și pe cele de țară, lucru unic În Europa, am aflat, o inconștientă risipă de electricitate, paralizantă pentru cineva venit din zodia Întunericului amplificat de lampa cu gaz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
autori care n-au putut supraviețui unei singure cărți scrise, curmîndu-și viața cînd gloria Începuse să le dea tîrcoale. Ai avut tentația sinuciderii? R.P. Poate că gloria este insuportabilă. Sau deziluzionantă. Poate că după ce ai scris o carte mare te iluminează gîndul Întunecat că nu vei mai scrie alta la fel. Și umbra acelei cărți te va preceda. Poate că, Încă o dată, vezi că totul este derizoriu, chiar și o carte excepțională. Originea conflictului interior al scriitorului modern e atitudinea morală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Mașinile erau parcate de studenți de colegiu. Bufetul etala costiță, șuncă afumată și curcan. Chelnerii duceau tăvi cu antreuri. Burnița se așternea metodic peste pomul de Crăciun uriaș, În aer liber. Oaspeții mîncau din farfurii de carton. Felinare cu gaz iluminau pajiștea. Jack ajunse la timp și Își făcu loc prin mulțime. Welton Morrow Îl prezentă primilor săi spectatori: un grup de judecători de la Curtea Superioară. Jack le-a servit niște povești: cum a Încercat Charlie Parker să-l mituiască trimițîndu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
i-am relatat lui Gallaudet ce a spus Stanton. Mi-am zis că e bine să știi. — Mulțumesc, sergent. — Mulțumește-i lui White. El ar trebui să te Îngrijoreze. Fisk Îl Întîmpină la fața locului - o casă imitînd stilul Tudor, iluminată de faruri, cu mașini de poliție și mașinile de la laboratorul criminalistic trase pe gazon. Ed veni În goană. Fisk Îl puse la curent, vorbind telegrafic: — O vecină a auzit țipete, a așteptat jumătate de oră, a sunat. A văzut un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
cu piele Întoarsă albă (ce periculos!ă, Întreg acest mobilier odihnindu‑se pe un covor alb cu țesătură deasă, așternut special pentru evenimentul serii. Lumânări votive albe, așezate În suporturi simple, albe, de porțelan, dădeau o lumină albă, delicată și iluminau ușor de dedesubt bujorii (dar fără a‑i face să pară cuprinși de flăcăriă și Împrăștiau o lumină subtilă și discretă În jurul mesei. Singurele pete de culoare din Întreaga Încăpere proveneau de la tablourile care atârnau pe pereți de jur-Împrejur, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
fie lipsit de semnificație, și întreaga lor vorbire însemna adevărurile înalte și dumnezeiești; căci nimic nu ar fi putut fi mut și lipsit de lumina adevărului dacă se făcea în cadrul sfintelor adunări, în care înălțau adorații și rugăciuni Ființei care ilumina rațiunea creaturilor cu intelect; iar atunci cînd Rațiunea supremă primea venerația cuvenită, aceasta se făcea cunoscută, pătrundea și aprindea flacăra vie a acelor creaturi. Iar aceste ceremonii, aceste sacramente ale Bisericii, în funcție de puterea încredințată, adaugă porțiunii de cult instituite de
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
fixeze în materia de care se folosea și care prin ea însăși este mută și nu exprimă nimic în mod hotărît; ci în cuvîntul care se adresează înțelegerii prin intermediul acelei materii și în scopul pentru care lucrează; astfel, înțelegerea era iluminată de semnificația lucrurilor prin care se ma-nifestau și căpăta forță prin harul ce însuflețea acel sacru ritual. Harul sacramentelor care lucrează ex opere operato nu este nicidecum împiedicat de ignorarea sensului cuvintelor de către persoanele care primesc sacramentele, deși înțelegerea semnificației
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
la un tată, judecător, învățător, conducător, izvor central și comun; păstorii persecutați erau mîngîiați de el, cei săraci și lipsiți erau ajutați, cei credincioși din toate neamurile erau sprijiniți pe toate căile. Prin el, toate națiunile catolice din lume erau iluminate, îndreptate, apărate, liniștite și consolate. 57. La începuturile Bisericii, aceste șase verigi de aur alcătuiau lanțul întregului episcopat. Erau, cu adevărat, verigile de aur a căror materie era sfințenia, caritatea, loialitatea față de cuvîntul lui Cristos și față de pilda Apostolilor, rîvna
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
în aceste cazuri servea la provocarea unor excese și mai mari. Probabil biserica universală ar fi fost salvată în anumite națiuni dacă ar fi fost eliberată de averea care o punea în pericol precum corăbiile pe timp de furtună sînt iluminate la ma-ximum pentru salvarea vieților omenești; un cler sărman, care și-a abandonat imensele bogății ale Bisericii sau parte din ele în Suedia, Danemarca și Anglia către oameni precum Gustav Vasa, Frederic I și Henric al VIII-lea, ar fi
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
la fel ca și populația, nu s-a mai putut vorbi de separare; și asemenea unei maici bune, i-a crescut împreună și le-a vorbit amîndurora, dar mai întîi conducătorilor, spunîndu-le: Oh, principi, fiii mei, voi ați fost deja iluminați de Evanghelie, vreți voi să trăiți urmînd-o în toate privințele? Vrem. Ei bine, vă amintesc că Evanghelia vă spune că Dumnezeu în benefica sa mărinimie v-a făcut capii poporului său creștin; așadar, să-i asigurați pacea, să administrați justiția
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
confirmat de experiența universală și care rezultă din natura omenească și cea a lucrurilor, care este următorul: "Fiecare corp moral sau persoană morală, vorbind în general, este singurul în măsură să judece ceea ce îi convine cel mai mult", căci este iluminat de propriul interes care este cel mai sigur și mai vigilent. Orice excepție s-ar găsi acestei legi care conduce toate corporațiile, toate societățile, ea va rămîne mereu adevărată în liniile sale generale și cel mai bine se observă acest
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
o vitalitate în care se împletesc uimitor nădejde și istorie subie, îndurată. E, în acest plin, al unei robuste trăiri, mai mult decît pioasă rememorare, decît obstinație cătînd înspre altare stinse. Preluînd cuplul de noțiuni din titulatura expoziției, Clipa, prezentul, iluminează curajos Mileniile, - și gustul artistului, capabil de austeritatea abstracției, nu-și refuză nici aspra bucurie a concretului, în multiplele lui manifestări, în pregnanța volumetrică a atîtor semne indelebile din orizontul Orașului. Un elogiu tardiv al Romei, rostit în atmosfera de
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
si cei români s-a fixat aceeași duminecă, aceeași zi de 8 octomvrie pentru schimbarea autorităților române din Basarabia cu cele rusești. Deci în aceeași zi in care Bucureștii vor fi împodobiți {EminescuOpX 137} cu flamuri tricolore si se vor ilumina, un alt colț al pământului românesc va intra într-un întuneric vecinic poate. Nu există o mai mare ironie decât aceea a sorții. [8 octombrie 1878 ] [""ROMÎNUL" COMBATE IDEILE EMISE DE NOI... "] "Romînul" combate ideile emise de noi în privirea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe altarul independenței naționale, "s-au acoperit de glorie la Plevna, Rahova, Smârdan, Vidin", în cadrul "războiului româno-ruso-turc din 1877- 1878" (p. 60). În contrast total, direcția postmodernă inaugurată în tradiția pedagogiei istoriei românești de manualul coordonat de S. Mitu (1999) iluminează nu euforia sacrificială ci tragedia umană a luptei în urma cărora statul român și-a dobândit independența: "românii vor fi foarte mândri de această contribuție militară [la înfrângerea Imperiului Otoman de către Rusia], care a costat mii de victime, deoarece doreau să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]