1,586 matches
-
cu luminator dintre șapte și opt, unde, așezat pe trepte, cu capul adânc aplecat spre podeaua de mozaic, aștepta Herman. În uriașa vacanță de vară din 1964, sigur cea mai intensă vară a vieții mele, când plecarea Mendebilului, care ne iluminase în vara dinainte cu poveștile și "teoriile" lui, lăsase în noi un gol de nesuportat, când părăsisem și sălbatica Vrăjitroacă, dar și legile pe care copilul cel firav le scrisese cu cretă pe transformatorul de beton de la Scara Unu, întîlnirile
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Mi-a repugnat total această inițiere creștină. După ce am trecut prin ea, m-am gândit foarte serios să părăsesc secta. Aproape că mi-au dat lacrimile din cauza șocului. «Ce cred aștia că fac?» Nu numai eu, chiar și unii lideri iluminați din Aum au fost răvășiți. Organizația se îndrepta rapid spre prăpastie. Mie mi s-a părut un fel de aventură. Oricum, trebuie să fim mai îngăduitori cu un sistem care deschide o lume total necunoscută. De aceea am încercat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
Pe când cei din Aum (sau cei care au fost în Aum) nu pot face față dorințelor telurice. Murakami: De aceea devin imediat iluminați. Aș zice că este un proces prea rapid. Kawai: Interesant este faptul că aceia care au devenit iluminați prea rapid nu pot fi de folos celorlalți. Mai degrabă sunt folositoare persoanele iluminate care au depus efort într-o perioadă mai îndelungată, care au avut frământări interioare: „De ce este atât de greu să devii iluminat? De ce numai eu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
Regele-i foc și pară, L-a revoltat în suflet minciuna temerară. [CAVALERUL] [(apart)] Cum va orbi pe Mira coroana luminată Ce frunței ei marmorei îi fuse destinată! O văd și mai frumoasă, mult mlădiată-n îmblet, Pădurile ei negre iluminând c-un zâmbet. [REGINA] Pe tine, cavalere, te voi vedea pierdut... Singur îmblînd prin lume, pierind necunoscut, Urât de ziua albă și [ -'- - -'- ] de noapte. Și-n jurul tău mulțimea s-a-mpreuna cu șoapte, Isteții-or spune celor ce-or
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cina la Peltzer Grill și apoi să dansăm la Germania Roof, În apropiere de Hardenbergstrasse. La Roof era plin de eleganții Berlinului, mulți dintre ei În uniforme. Inge s-a uitat În jur la pereții albaștri din sticlă, la tavanul iluminat de steluțe albastre și susținut de coloane acoperite cu foiță lucioasă de cupru și la bazinele de decor, pe care pluteau nuferi, și a zâmbit entuziasmată: — Nu că e pur și simplu minunat? — N-aș fi crezut că ăsta e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
înțelept și cucernic..., Serafim Alexandru, dacă i-am reținut bine numele, trăiește la mănăstirea Cernica?... rupse el tăcerea într-un târziu. Aș vrea să-l cunosc și eu, dacă se poate. Arm îl asculta surâzând, apoi întrerupându-l cu fața iluminată de un gând zise brusc: Bine, Bart... Dar mai întâi îți propun să mergem la Pustnicul... În apropiere este și o mănăstire de maici, am putea s-o vizităm... Ție îți plac mănăstirile, nu-i așa? Peste câteva săptămâni, pe la
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
atât de multe arme care se descărcau simultan, încât soldații aplecați peste balustrada balconului își uniseră flăcările ce însoțeau fiecare tragere și acum parcă aveau în fața lor un uriaș panou de becuri. La nivelul solului, mitralierele de mare calibru se iluminau și aruncau în aer cartușe mari și goale, care interferau cu gloanțele trase de cei de sus. Unele gloanțe ricoșau, își schimbau traiectoria și nimereau santinelele din apropierea porții, netezind drumul lui Fitz. Când focurile celor trei cazemate și ale soldaților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
acestor domni și mai indecent. Am găsit pe Adela în casă. Sta în picioare, rezemată de sobă. Era într-o rochie de batist alb, care o drapa statuar. Și atât de albă era toată, și figura ei atât de calmă, iluminată de albastrul ochilor, încît admirația a înăbușit totul. Geniul speciei dăduse de data asta cursei pe care o întinde atâta perfecție, încît își zădărnicise scopurile. Cu mania de a mă analiza, care nu mă părăsește un moment, m-am felicitat
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
supraviețuire arctică și subacvatică chiar și forțelor militare canadiene. Prin ei și prin alții ca ei, comunitatea noastră reușește să-și valorifice la maximum resursele logistice care ne vor face cât mai puțin dependenți de administrația centrală ! „Aha !“, m-am iluminat eu. Deci ăsta era motorul din spatele întregii acțiuni. Nu era nici pura ospitalitate, nici naivitatea, nici plictiseala și nici vreo legătură personală a primarului cu firma noastră de turism, ci ceva foarte precis și arzător : autosuficiența. Nu știu dacă era
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
unul și Începe să-mi strălucească bărbia. Încă unul și pomeții Înalți, celești, răsar din Întuneric. Până acum efectul nu e prea promițător. După indiciile date de urechi, bărbie și pomeți, aș putea fi bebelușul Kafka. Dar următorul buton Îmi iluminează gura și lucrurile Încep să se amelioreze. Gura e micuță, dar frumos conturată, bună de pupat, muzicală. Apoi În mijlocul hărții apare nasul. Nu seamănă deloc cu nasurile pe care le vezi În sculptura clasică grecească. Acesta e un nas care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
te refaci. N-ai decât să cauți, prin labirinturile sumbre prin care aluneci, miraculoase truse sanitare sau cutii cu medicamente, nu se știe de cine și în ce scop lăsate în drumul tău. Când dai de vreuna, un fulger verde iluminează ecranul, un "Ahhh!" satisfăcut se aude și deodată... te simți mai bine: bara vieții tale s-a mai lungit nițel. Alteori, în hrubele unui castel părăsit, găsești mâncare și băutură, sau geme miraculoase care te însănătoșesc de diferitele ciume și
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Bahtin poate descrie, dar nu poate-nțelege o "țară tristă, plină de umor". Pentru că spectacolul cel mai îngrozitor cu putință este un carnaval într-o țară săracă. Filmul rămâne, mare parte din desfășurarea lui, pe această platformă continentală relativ netedă, iluminată de minunatele momente de joc al unor actori care au făcut aici rolurile vieții lor. O primă încercare de evadare din infern sfârșește grotesc: metamorfozată pentru o clipă în Pena Corcodușa, Mița, ajunsă la drojdiile nebuniei și beției, încearcă să
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
un Înger ud, gol, gata să plonjeze În oceanul aerului și să se transforme În Hermes, În Mercur. — Ești fericită? o Întrebă el. — Sunt În al nouălea cer! Aproape că vedea beculețe ca din desenele animate ieșindu-i din cap, iluminându-i gândurile În cele mai nebănuite feluri. Da? zâmbi el. — Firește. După ce se Îmbrăcară, luă un aparat foto și un trepied și le fixă pe terasa de jos. Programă aparatul să fotografieze automat și Își făcură poze pe plaja pustie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
cineva. — Mă poate vedea cineva umblând goală pe-aici? Nu, nu-ți face griji. Suntem singuri pe deal. Vino Încoace... Matthew Își trecu mâinile prin părul ei bogat, de culoarea mierii, și o sărută lung, apăsat, plin de pasiune. Părea iluminată din adâncurile ființei sale. — Pari foarte fericită și plină de energie, zise el trăgând-o aproape, adunându-i părul Într-o parte și plimbându-și buzele pe gâtul ei. Parcă nu dormiseși deloc noaptea trecută și voiai să te Întinzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
dar repudiază cu strășnicie ținta spre care tinde (poate și ca urmare a unei prejudecăți culturale), așa cum tinde spre a epuiza resursele gestuale, dar fără să o facă. Există mereu tendința deplasării atenției în zone sublatente, colaterale, care se vor iluminate prin voința supraomenească a unui regizor de geniu. Dar... regizorul lipsește. Actorul este singur pe scenă, doar el cu proiecțiile umbrei sale, și tot ceea ce trebuie să facă este să comande umbrelor să îl urmeze. Călătoria spre sine este o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
părea că vine dintr-o cutie muzicală și se insinua printre bucățile de moloz. Era incredibil de tristă, avea acea tristețe plină de nostalgie, care te seacă la inimă, a unui vechi circ aflat În pragul falimentului. Întregul teatru era iluminat și pe marchiza cu lumini albe, În șirul cărora nu lipsea nici măcar un bec, se puteau citi cuvintele URMĂTOAREA MARE AFACERE și, dedesubtul lor, TOATE BILETELE LA JUMĂTATE DE PREȚ. Stăteau Înșirați la ghișeu, pe trei-patru rînduri, iar coada șerpuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
era cel mai înalt monument din lume, construit la cea mai mare altitudine 2291 metri. A fost o construcție faraonică, ce a necesitat un efort uriaș, materialele fiind transportate cu care cu boi. Cum venea înserarea și Ajunul, Crucea era iluminată de cele 500 de becuri, spectacolul fiind, prin pânza ninsorii, feeric. Sania îi aștepta și Petre o sună pe Ana pentru a vedea care mai e situația cu restul familiei și musafirii. Totul era în ordine, Ana a ținut problemele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
gingășiile ei față de Felix își pierdeau, spre ciuda acestuia, orice semnificație. Dacă Pascalopol intra în chiar clipa când Otilia cosea nasturele lui Felix (lucrul se-ntîmplă o dată), fata nu lăsa lucrul, nici nu-și schimba stilul familiar, dar ochii ei erau iluminați, și, pe dată ce sfârșea, alerga la moșier și începea cu el obișnuitele calinerii. Felix rămânea astfel un copil inofensiv, care nu concurează pe oamenii mari. Din această cauză, el se umplu de o gelozie aprinsă și hotărî să lămurească
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ca ceva care poate fi privit în trecut, ca momentele de viață devenite amintiri, clipe și scene, frânturi de imagini și figuri, atunci prinde mai bine relief caracterul ei de părere, de vis, de apariție și dispariție, ca niște puncte iluminate de propriul lor moment de topire; ca puncte de „topire“ în care tot ce a fost și s-a petrecut într-o viață se contopește în trecutul acesteia; atunci simțim cu adevărat că impresia vieții este chiar o impresie, o
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
deschizând era noilor businessuri și determinând crearea de noi joburi și bunăstare. Unii au pierdut din vedere acest aspect. O nouă conversație avea loc și internetul era acum o parte centrală a poveștii. Economia inovațiilor se configura și avea să ilumineze fiecare industrie - de la domeniul îngrijirii sănătății, la producție, de la servicii financiare la științele biologice - totul se modifica. Aceasta era forța ideilor radicale care provocau status quo-ul și determinau creșterea productivității la o scară incredibil de mare. Mulți nu au înțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
n-a găsit putere s-o oprească. A înțeles atunci că alta nu va mai întîlni. Iar de se va întîmpla, va fi prea tîrziu. Cum, de altfel, s-a întîmplat acum! Trenul fluieră prelung, despicînd ceața nopții de primăvară, iluminată straniu de luna în creștere. În jur, ca niște însemne de basm, colinele podișului transilvan fug una după alta în urmă. Mihai se simte istovit și ar vrea să doarmă un ceas, două; somnul însă nu-l prinde. Cînd a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
de onoare, se sârgui a dispresura cu totul orașul încunjurat și a nimici cu desăvârșire pe latini. Latinii îngrijiră înșii ca împresurații din Adrianopol să nu afle numaidecât știrea înfrîngerii suferite, căci în noaptea ce urmă zilei de luptă ei iluminară în mod strălucit tabăra lor, făcând pe alții să crează că vor continua a sta acolo, pe când ei spre miezul nopții începură a se retrage repede dar în toată taina, parte spre Constantinopol, parte spre mare, căci la din contra
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe această primă temelie, indispensabilă, un alt edificiu, care nu e accesibil decât numai simțului artistic. Dispărțirea marilor membre generale ale periodei, împărțirea pauzelor construcțiunei după valoarea și însămnătatea acestora, economizarea vocei și o corectă împărțire a respirațiunei spre a ilumina în parte tocmai cugetările cele mai eclatante și întorsăturile cele mai surprinzătoare, în fine dominarea acestor momente prin care intră în intuițiune o viață unitară cu toată varietatea, toate aceste la un loc constituiesc cerințe pe care o artistică declamațiune
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Mașinile erau parcate de studenți de colegiu. Bufetul etala costiță, șuncă afumată și curcan. Chelnerii duceau tăvi cu antreuri. Burnița se așternea metodic peste pomul de Crăciun uriaș, În aer liber. Oaspeții mîncau din farfurii de carton. Felinare cu gaz iluminau pajiștea. Jack ajunse la timp și Își făcu loc prin mulțime. Welton Morrow Îl prezentă primilor săi spectatori: un grup de judecători de la Curtea Superioară. Jack le-a servit niște povești: cum a Încercat Charlie Parker să-l mituiască trimițîndu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
i-am relatat lui Gallaudet ce a spus Stanton. Mi-am zis că e bine să știi. — Mulțumesc, sergent. — Mulțumește-i lui White. El ar trebui să te Îngrijoreze. Fisk Îl Întîmpină la fața locului - o casă imitînd stilul Tudor, iluminată de faruri, cu mașini de poliție și mașinile de la laboratorul criminalistic trase pe gazon. Ed veni În goană. Fisk Îl puse la curent, vorbind telegrafic: — O vecină a auzit țipete, a așteptat jumătate de oră, a sunat. A văzut un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]