1,461 matches
-
care 5 copii de cronici, dascălul Ioan Duma din Brașov semna 8 copii, dascălul Pavel din Muncaci semna 4 copii, pisarul Grigore Hudică din Moldova semna 4 copii, iar Ioan Pavel, grămătic din același ținut, semna 5 copii. Pătrunderea ideilor iluministe în spațiul românesc a modificat sensibil orientarea educației adulților, interesul oamenilor adulți pentru cunoașterea științifică sporind considerabil. În primul rând, interesul este ilustrat prin larga difuzare a scrierilor cu caracter istoric. Cronografiile, lucrări în care se întrețese legenda cu aspecte
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
didactică, științifică și educativă desfășurată în cele două instituții, cât și rolul lor în formarea culturii românești, în deschiderea unor largi orizonturi pedagogice sunt puse în valoare de documentele vremii. Ele au contribuit la introducerea unui învățământ laic de inspirație iluministă, în c are cursurile de matematică aplicată erau predate în limba română de Gheorghe Asachi, la Academia domnească din Iași și, respectiv, Gheorghe Lazăr, la Academia Sf. Sava din București. În provincia ardeleană, odată cu instaurarea monarhiei habsburgice, Curtea de la Viena
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
cele două țări române extracarpatice. Peste timp, apariția unui segment important de tineri români instruiți a determinat Curtea imperială să le acorde o serie de înlesniri privind accesul acestora la practicarea unor funcții în administrația statului. O pleiadă de intelectuali iluminiști români din această provincie românească - Ioan Molnar Piuariu, Gheorghe Șincai, Dimitrie Eustatevici, Samuil Micu etc. - s-au angajat efectiv în munca de organizare și de susținere a unor școli românești prin tipărirea de manuale școlare (bucoavne) în limba română. În
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
celelalte minorități ale principatului, iar pe de altă parte depășirea stării de înapoiere spirituală a românilor. Corifeii mișcării culturale ardelene au preluat teza latinității poporului român de la umaniștii secolului al XVII-lea, pe care apoi au amplificat-o în spirit iluminist, astfel încât ideologii acestei mișcări s-au manifestat și ca adevărați educatori, atât pe tărâmul teoriei pedagogice, cât și pe cel al practicii educative. Samuil Micu (1745-1806), apreciat drept primul istoric modern din Ardeal, s-a aplecat îndeajuns de aproape și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
destinată elevilor, iar cealaltă cuprinde îndrumări metodice destinate învățătorilor. Pe lângă acest abecedar, Șincai a mai tipărit și o gramatică pentru uzul școlilor românești, care conține numeroase adnotări, exemple și texte în limba latină și română. În calitatea sa de director, iluministul ardelean a fost mereu preocupat și de pregătirea învățătorilor, organizând pentru formarea metodică a acestora, în perioada 1784-1790, numeroase cursuri pe lângă școala de obște de la Blaj. Petru Maior (1753-1823) rămâne în conștiința publică drept un alt reprezentant de marcă al
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
tipar o antologie intitulată Culegerea chilimelor povești de nărav învățătoare spre folos și petrecere devreme, dar lucrarea n-a mai fost publicată, găsindu-se sub formă de manuscris în Biblioteca Episcopiei din Arad. Avem de-a face cu o teză iluministă privind rolul educativ deosebit pe care-l joacă literatura în direcția formării morale a copiilor și tinerilor. Acesta a fost și motivul pentru care Obradovici traducea lucrarea Belizarie a lui Marmontel, pe care cu ,,arzătoare poftă” o oferea românilor săi
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
gândirii sociologice deoarece el este autorul, în ordine istorică, primei contribuții la interpretarea societății de pe pozițiile unei științe apropiate de ceea ce va fi sociologia. Bibliografie Lallement, Michel, Istoria ideilor sociologice, Editura Antet, București, f.a., pp. 27-31 Lipatti, Valentin, Montesquieu, gânditor iluminist, ESPLA, București, 1955 Montesquieu, Charles, Despre spiritul legilor, Editura Științifică, București, 1964 Montesquieu, Charles, Scrisori persane, Editura Științifică, Buc, 1970 Pantazi, Radu, "Societate și istorie în concepția lui Montesquieu", în: Studii de istorie a filozofiei universale, Vol.VI, Editura Academiei
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
adecvat și încetează de a exercita autoritatea asupra supușilor. * Nuvela sa, Emil sau despre educație, este considerată cea mai importantă analiză a procesului educațional de la Republica lui Platon. * În disputa mereu prezentă în gândirea socială: omul anterior societății sau invers, iluministul francez se poziționează de partea primei ipoteze. "Omul s-a născut liber, și el este pretutindeni în lanțuri" susține Rousseau, manifestând astfel convingerea potrivit căreia societatea, prin dezvoltarea ei, a curmat libertatea omului țintuindu-l în lanțuri. Convins că civilizația
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Confesiuni, Vol.I și II, Editura pentru Literatură, București, 1969 4.4 Concluzii * Principala cucerire a Iluminismului în ceea ce privește problematica noastră este apariția filosofiei istoriei. Voltaire este acela care a anunțat că se conturează o eră a filosofiei istoriei prin care iluminiștii propuneau depășirea a tot ce s-a realizat în analiza omului și societății și o ofertă seducătoare, o teorie atotcuprinzătoare despre destinele societății în măsură să identifice adevăratele principii ale devenirii vieții sociale. * Agenții devenirii sociale sunt căutați în însăși
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
însăși natura societății, renunțându-se la ideea potrivit căreia o forță supra-socială este a toate stăpânitoare, inclusiv asupra spațiului social. În acest fel s-a pus pe umerii oamenilor gestionarea propriului lor mediu. * Încrederea nelimitată în puterea rațiunii a determinat iluminiștii să o pună la treabă pentru a crea legile istoriei, renunțând total la a le descoperi în faptele vieții. * Filosofia istoriei a creat un sistem categorial pertinent pentru analiza vieții sociale a timpului respectiv (în operele iluminiștilor sunt prezente cu
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
rațiunii a determinat iluminiștii să o pună la treabă pentru a crea legile istoriei, renunțând total la a le descoperi în faptele vieții. * Filosofia istoriei a creat un sistem categorial pertinent pentru analiza vieții sociale a timpului respectiv (în operele iluminiștilor sunt prezente cu o mare frecvență concepte ca lege, drept natural, egalitate, libertate, contract social, popor, sisteme de guvernare, progres, revoluție), dar care și-a epuizat resursele de devenire văzându-se obligat să lase locul aparatului conceptual al sociologiei. * Forța
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
ca lege, drept natural, egalitate, libertate, contract social, popor, sisteme de guvernare, progres, revoluție), dar care și-a epuizat resursele de devenire văzându-se obligat să lase locul aparatului conceptual al sociologiei. * Forța filosofiei istoriei nu a fost doar teoretică. Iluminiștii au dorit să-i pună în valoare și capacitatea de a însufleți masele populare, transformând-o în instrument de luptă antifeudală; în acest sens, filosofi francezi iluștri ai timpului (Denis Diderot, D'Alembert, Montesquieu, Jean-Jacques Rousseau, Voltaire) au fost nu
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
rolul pe care, mai târziu, în declanșarea revoluției proletare, l-a jucat filosofia marxistă. * Filosofia istoriei a revoluționat gândirea socială, înscriindu-se pe traiectoria prefacerilor de adâncime produse de gândire și petrecute de-a lungul timpului: Ceea ce au făcut filosofii iluminiști a fost să secularizeze revoluția protestantă și să o desăvârșească, la fel cum Darwin mai târziu avea să secularizeze conceptul teologic al selecției, numindu-l supraviețuirea celor puternici, iar Marx avea să secularizeze ideea augustiniano-calvină a predestinării, numind-o marșul
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
vezi:www.ortho-logia.com). * Pentru prima dată în istorie, puterea și influența bisericii au fost subminate din temelii, locul său fiind luat de stat, considerat ca instrument adecvat și rațional al progresului. * Încrederea în posibilitatea și necesitatea progresului este nelimitată. Iluminiștii au vocația unor adevărați reformatori ai societății. În acest sens, ei construiesc bazele ideologice ale progresului a cărui direcție este o societate nouă așezată pe baze raționale. * Filosofia istoriei este principala linie care a favorizat, a pregătit, poate chiar a
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
baze raționale. * Filosofia istoriei este principala linie care a favorizat, a pregătit, poate chiar a determinat apariția sociologiei, rămânând încă multă vreme ca fundal al teoriei despre viața socială chiar și după apariția acesteia. * Sociologia rămâne deci o promisiune, gânditorii iluminiști neputându-se desprinde de perspectiva practică a problematicii sociale, adică de chestiuni legate de constituție și stat. Societatea, în întregul ei, chiar dacă termenul apare în scrierile lor, nu reprezintă un obiect de studiu în sine, ci doar părți semnificative ale
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
care tratau problematica științelor naturii, dar îndeosebi cele care se ocupau de istoria societății. A parcurs lucrările de economie scrise de Adam Smith și J.B.Say, istoriile lui W.Robertson și David Hume Preferatul sau a fost Condorcet (1743-1794, filosof iluminist, om de știință și om politic, colaborator la realizarea celebrei Enciclopedie), a cărui lucrare Schița unui tablou istoric al progresului spiritului omenesc l-a impresionat profund, ceea ce l-a determinat să-l includă pe autor printre predecesorii săi cei mai
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
rezultate similare, căci avea ca precept de bază statutul preotului de a-i face pe credincioși să cunoască și să înțeleagă textul biblic, practicile ce țin de ritualurile complicate fiind considerate inutile. Aici este, de fapt, o orientare de tip iluminist: credinciosul trebuie să-și dezvolte cunoașterea și să creadă în cunoștință de cauză, astfel încît practicarea religiei să devină o exersare a minții, iar nu o extenuare fizică. Acest aspect va evolua treptat spre cerința ca fiecare credincios să citească
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
catolicism. Au apărut astfel în cadrul comunităților ortodoxe insule ale uniților cu Roma sau ale greco-catolicilor, care își păstrau ritualul ortodox, dar recunoșteau autoritatea papală. Datorită oportunităților create prin pregătirea unora dintre uniți în școlile occidentale și datorită contactului cu ideile iluministe, în circulație îndeosebi în zona protestantă a Europei, românii, singurul popor romanic estic, au putut năzui la libertate și la reintegrarea în Europa, inițiind schimbări de mentalitate și reorientîndu-se spre alte surse de influențare culturală și artistică, decît cele pe
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
s-a format pe baza dialectului daco-român, cu o preponderență în pronun-ție a subdialectului muntean. Faza ei veche, cînd a fost scrisă cu alfabet chirilic, a fost caracterizată de influența limbii slavone și a limbii neogrecești. O dată cu manifestarea curentului cultural iluminist Școala ardeleană, îndeosebi după 1780, s-a produs o reorientare în sensul modernizării, proces care a însemnat, printre altele, adoptarea alfabetului latin și reorientarea în ceea ce privește sursele împrumuturilor. S-au introdus astfel numeroase elemente lexicale din latina savantă și din unele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și-au propus emanciparea românilor în numele gloriei străbune sau în perspectiva alinierii la Europa civilizată. Situația s-a schimbat radical în ultimele două decenii ale secolului al XVIII-lea, o dată cu activitatea pleiadei de erudiți care au alcătuit Școala ardeleană, mișcare iluministă de mare amploare, care a dat o nouă orientare evoluției culturii și limbii române literare. Din acest moment, românii au avut intelectuali orientați consecvent spre lumea europeană și antrenați într-o activitate culturală și științifică programatică în vederea întemeierii culturii majore
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
generoasa formulă a cultivării cărții, Salonul nostru asachian s-a vrut o permanentă și mare carte deschisă oricui disponibil să ia câte ceva din litera și spiritul ei. O bibliotecă este o coborâre adâncă în istorie spre rădăcinile sufletului colectiv vorba iluministului Gh. Asachi dar și o urcare a tezaurului scris în memoria contemporanilor. Veritabila bucurie intelectuală este cea marcată de dialogul ce țintește destinul culturii, al umanității. Înmănunchind producția de carte a unor edituri românești de pretutindeni, Salonul a permis luarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
a limbi materne, în inaugurarea primelor spectacole în limba română, înființează "Albina românească", pune bazele arhivelor statului și ale primei biblioteci publice. Și în câte alte domenii nu se regăsește activitatea neobositului Asachi. În structura subiectivă a ieșeanului imaginea statuii iluministului moldovean se întrezărește înaltul lui exemplu de înzestrare, dăruire și pragmatism. A fost ilustra figură într-o continuă admirație a lui Ibrăileanu, Iorga, Călinescu, M. Cantacuzino, Gh. Ivănescu, N.A. Ursu... Dacă în adevăr cultura înseamnă în mare măsură reamintire, atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
omului modern. Pe de o parte, anumiți teoreticieni definesc identitatea personală în termenii unui sine stabil, al unei esențe identice cu sine și înnăscută, care constituie persoana. De la cogito-ul cartesian, la eul transcendental al lui Kant și Husserl, de la conceptul iluminist de rațiune și pînă la anumite concepții contemporane asupra subiectului, identitatea este privită ca un ce esențial, stabil, unitar, fix și fundamental imuabil. Alți teoreticieni însă postulează o non-substanțialitate a sinelui (Hume) sau concep sinele și identitatea ca pe o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
lumea, fenomenele, cunoașterea în chip raționalist-materialist și combătea misticismul; a încercat să creeze o teorie etică a fericirii raționale la baza căreia stă repausul, liniștea și satisfacția individualistă, egoistă; curent de reconsiderare a ideilor e. în Renaștere și în filosofia iluministă și materialistă din sec. XVII-XVIII 16. evoluționism = concepție după care lumea vie (universul, ființele, societatea) este supusă unui proces continuu de evoluție istorică 17. existențialism = curent filozofic idealist contemporan; propaga concepția tragică asupra existenței și susținea utopia dobândirii libertății „autentice
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
apărut în 1997, redactorul lui fiind Mihail Artimon Mircea, publică studii despre: „Populația Bucovinei în preajma anexării ei de către Austria” de Constantin Ungureanu, „Unele aspecte ale situației etno-demografice din Bucovina în perioada habsburgică” de Ștefan Purici, „Un memoriu din 1780 al iluministului Vasile Balaș despre situația din Bucovina și necesitatea unor reforme” de Mihai Iacobescu, „Populația și clasele sociale din Bucovina, fragment din lucrarea lui I.E. Torouțiu, „Diplomația americană și problema Bucovinei” de Florea Șapcă, „Testamentul politic al lui Doxachi Hurmuzachi, din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]