14,068 matches
-
prim-colaboratoare a lui Emil Constantinescu. Inteligentă, cultivată, din când în când chiar expresivă în scris, doamna Zoe Petre e trecută prin vechea școală a insinuării perfide și a atacului surprinzător - din lateral sau pe la spate. Reprezentantă a direcției resentimentare ilustrată până la sațietate de fostul său boss, d-na Petre are probabil resurse de-a mai întoar-ce-o o dată ca la Plevna. Ce e drept, atacurile sale s-au menținut în zona limbajului civilizat - ceea ce probabil a contat mult în menținerea sa
O mătură pentru vrăjitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8804_a_10129]
-
Ion Simuț Viața bate nu numai orice ficțiune, dar și orice realitate imaginabilă dintr-o perspectivă pragmatică. Să nu filosofez prea mult și să spun banalitatea pe care am să o ilustrez anecdotic: viața bate istoria literară. Mă codesc să spun direct ceea ce ar trebui să spun fără prea multe ocolișuri, pe care le-am și schițat deja zadarnic. Un prieten dintr-o generație mai veche, un conservator în sensul bun al
Topârceanu pornograf? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8841_a_10166]
-
inteligență sau, mai bine spus, șmecherie de bloger. Dacă Eminescu a cules folclor licențios, dacă Ion Creangă a scris atât de cunoscuta Poveste a poveștilor, de ce nu ar fi credibil ca un alt scriitor popular, George Topârceanu, să se fi ilustrat în domeniul literaturii pornografice? Ipoteza nu e lipsită de ingeniozitate. Nenorocirea e însă că se răspândește cu repeziciune un fals, că numele unui clasic e amestecat, fără nici o justificare reală, într-o mizerabilă literatură pornografică. Dacă aș fi avut ezitări
Topârceanu pornograf? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8841_a_10166]
-
și bune/ Din uriașe miezuri de căpșune// Ne gâdilă și-or să ne-mproaște-un sânge/ Răcoritor când măduva le-om frânge.// și dacă vrem să le luăm în mână/ Ciupercile ne umplu de smântână..." Apărut în excelente condiții grafice, ilustrat cu desenele Adrianei Lucaciu, volumul Cântece de adolescent este mai mult decât o antologie de texte destinată în primul rând istoricilor literari. Este o carte adresată tuturor iubitorilor de poezie ai anului 2008, o șansă neașteptată de a pătrunde în
Ucenicia unui epicurian by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8865_a_10190]
-
categoric încât devin chei de interpretare ale capitolelor, modalități de schimbare a cadrului cinematografic. Autori complet obscuri de pornografie când mai groasă, când mai aluzivă, ca Louis Protat sau Monselet concurează cu nume grele, ca Diderot și La Fontaine, dar ilustrate în pasaje - o spune chiar autorul studiului - la fel de greu identificabile. Deși cu aparența unui liniar exercițiu de bibliografie, demersul e îndeajuns de complex și de complicat pentru a merita câteva glose. Să ne gândim numai la faptul că acest semianonim
De la Evanghelii la patristică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8883_a_10208]
-
nu s-a clasat între primii zece!) Există, după cum bine se știe, două categorii de mari actori: cei care se joacă pe sine, indiferent de rol, și cei care, de la partitură la partitură, își schimbă total identitatea. Prima categorie e ilustrată, să zicem, de Anthony Quinn, a doua de Robert de Niro. Cred că Victor Rebengiuc se înscrie în al doilea pluton, al actorilor capabili de infinite metamorfoze. Mi s-a întâmplat să-l văd în piese de teatru și să
Frumusețea inteligenței by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8904_a_10229]
-
nu se ivește, și atunci, din nevoia de a nu deznădăjdui, inventăm soluții de împăcare a stihiilor. Cartea lui Basarab Nicolescu chiar asta este: o încercare de a împăca gîndirea tradițională cu cea de tip științific. Exemplele prin care autorul ilustrează cele două tabere căzute în vrajbă sînt Jakob Böhme și mecanica cuantică. La prima vedere, ai spune că ni se cere să comparăm două lucruri cu neputință de comparat: o gîndire sibilinică frizînd pragul ilizibil al unor expresii fără cap
Războiul nevăzut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9776_a_11101]
-
prospețimea și valabilitatea. Ele ar trebui să devină expresiile sentimentelor noastre. Toate sistemele filozofice ajung să fie dictate de temperament. Pe un singur adevăr pot conta: pe adevărul meu. Iar acesta nu este dat, fixat pentru totdeauna, ci variabil, fluctuant, ilustrând, de asemenea (dar la un nivel și mai intim), graficul subiectivității, formula proteică a per-sonalității. Repulsia autorului față de locurile comune, truisme, tabuuri, socluri de statui, catedre rigid-profesorale îl face să înoate mereu împotriva curentului de opinie, să se plaseze programatic
Punctul pe i by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9793_a_11118]
-
provoacă și se manifestă ca și pînă acum. La întrebarea simplă și legitimă, cine este Ovidiu Maitec, un răspuns provizoriu și sumar ar fi cam acesta, evident, la timpul prezent: Ovidiu Maitec, prin chiar natura genului artistic pe care îl ilustrează și a limbajului său specific, este un un om al materiei, un exponent al manualității și al gestului așezat sub orizontul lumii diurne. Un maestru al lemnului, dar, la rigoare, și al bronzului, adică un cioplitor și un modelator în
In memoriam, Ovidiu Maitec - Contradicțiile materiei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9803_a_11128]
-
o tendință mai nouă a cinematografiei americane, la marginea documentarului profesionist pe care-l poți urmări pe canale specializate precum Discovery sau History. Din acest punct de vedere, filmul lui Clint Eastwood oferă chiar mai mult, o paralelă între documentarul ilustrat de mărturiile supraviețuitorilor - ceea ce face și Tom Hanks în serialul său Camarazi de război (Band of Brothers, 2001) -, și ficțiunea mediatică. Probabil că această nouă direcție încearcă să ofere un răspuns viabil deceniilor de consumerism și clișeului, homo americanus-salvator profesionist
Glorie și popcorn by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9800_a_11125]
-
rând prin stilul de a face gazetărie. "Săptămâna culturală a Capitalei", revista condusă de plagiatorul Eugen Barbu (acolo și-a "făcut mâna" Corneliu Vadim Tudor, molipsindu-se de bolile stăpânului - inclusiv plagiatul, pentru care a fost dat afară de Octavian Paler) ilustra la perfecție stilul huliganico-securist. Denunțurile, amenințările, dezvăluirile din viața intimă, antisemitismul, xenofobia, vulgaritatea și nesimțirea erau depozitate în paginile revistei și livrate cu plăcerea complexatului care poate să-i toarne în cap, unuia mai bun decât el, ditamai hârdăul cu
Casieria sau onoarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9831_a_11156]
-
a premiilor revistei, este unul de mare distincție, care trebuie salutat așa cum se cuvine. Juriul care a optat pentru Mircea Horia Simionescu merită toate felicitările. Volumul Literatură dus-întors (care mi-a căzut în mână acum, la doi ani de la apariție) ilustrează cum nu se poate mai bine condiția autorului în anii tranziției. Publicată de o editură din Târgoviște (la care, de altfel, se tipăresc în mod constant și cărți ale altor autori importanți: Barbu Cioculescu, Alexandru George), cartea este alcătuită din
Să nu-l uităm pe MHS! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9832_a_11157]
-
strecura printre ei. Și atunci când reușeam, privirea noastră îndreptată cu umilință în sus își schimba sensul și direcția, uitându-se de sus la Goliații pe care reu-și-sem să-i tragem pe sfoară. Basmele noastre sunt pline de exemple gata să ilustreze această teză: situații în care Făt-Frumos sau Prâslea sau Pipăruș Viteazul reușesc să învingă zmeii, gheonoaiele, balaurii nu luptând pur și simplu, ci aflând unde-și țin aceștia puterea, prin organizarea unor strategii și coaliții, formate din alții (albine, furnici
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
a linguși. Pe de altă parte, slavul monka semnificând chin, suferă la noi transformarea, semnificantă cât un întreg eseu filosofic, în muncă, deosebită de lucrarea latină, prin lipsa libertății și a bucuriei de a lucra. Am dat aceste exemple ca să ilustrez felul în care bășcălia funcționa ca o răzbunare a cine știe căror și câtor umilințe. Dar ceea ce trebuie observat și reprezintă încă o caracteristică a acestei complicate, ambigui și adesea contradictorii noțiuni care formează tema noastră de azi este faptul
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
destul de încâlcit și intenția de a-l explicita pentru un public mai puțin cunoscător este binevenită, dar oare calea aleasă prin traducerea vizuală pleonastică este cu adevărat eficientă? în acest scop au fost adăugate o seamă de personaje mimate care ilustrează faptele scenice; astfel Contele de Luna este cvadruplu (prunc, adolescent, bătrân și cel al lui Verdi, care cântă), Azucena este triplă (ca vrăjitoare arsă pe rug, ca tânără cu sugarii în brațe, și cea care cântă). Mă îndoiesc că așa
Un trubadur rătăcit by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/9844_a_11169]
-
o mare porcărie, care nu trebuie lăsată așa. Cînd nu-i ajunge desenul, bagă și cuvinte, citate reale sau posibile, așa că, din cînd în cînd îi dau dreptate că desenele lui au o existență autonomă față de textul pe care îl ilustrează. Devis care desenează azi la Cotidianul și la Idei în dialog s-a antrenat în acest scop la marile ziare din Franța și din Statele Unite. În America a fost ani de zile colaborator permanent la New York Times. Ambasadorii mai multor
Căpăţănosul şi genialul Grebu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9859_a_11184]
-
întîi de toate, sare în ochi faptul că avem de-a face cu un detractor ale cărui legături cu filozofia nu depășesc pragul diletantismului. Profesorul Mircea Dumitru, în Cotidianul din 14 martie, a făcut în mod exemplar anatomia acestui diletantism ilustrat în marginea primelor acuze lansate de ziaristul craiovean la adresa lui Gabriel Liiceanu în ediția de acum două săptămîni a ziarului Ziua. Voi reveni aici, oprindu-mă asupra noilor "probe de dosar" - din nou Heidegger și, de astă dată, și Petru Creția
Detractorul diletant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9849_a_11174]
-
după dispoziții sufletești, după senzații și instincte. Modelul îl putem întîlni în romane celebre, Generalul în labirintul său, de García Márquez, Piticul, de Pär Largerkvist, etc dar întotdeauna satrapiile sud-americane, cele orientale sau africane au avut un plus de exotism ilustrat de un Kim Ir Sen, Mao Tse Dun, Pol Pot, ayatolahul Seyed Khomeini etc., Idi Amin pretinde că știe cînd va muri, așa cum pretinde să fie iubit. Unde se află realitatea Ugandei? În documentele fotografice care certifică ororile regimului? Sau
Un copil al secolului by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9856_a_11181]
-
Cunoașterea textelor, alegerea și analiza acestora sînt remarcabile, iar lectura cărții face să pălească istoria literară, care nu are mijloacele de a investiga articularea profundă a produsului scriptural. Se aplică peste tot o grilă care reprezintă sistemul categorial al descrierii, ilustrat cel mai bine în proza românească din veacul al XIX-lea. Intră aici statutul peisajului, al portretului, dimensiunea spațială și temporală, obiectele. Impresionează gramatica descrierii în procedee ca enumerarea, elipsa, repetiția, timpurile verbale. Se vede aici competența autoarei, dovedită de
Prozatorii români şi descrierea by Paul Miclău () [Corola-journal/Journalistic/9878_a_11203]
-
Moldova - nimic mai normal. Că, în asemenea context, aniversarea lui Eminescu ocupă un loc important în ultimul număr al acestei reviste (nr. 1 din 2007) - iată un fapt întrutotul notabil. Cele două texte mai ample publicate cu acest prilej se ilustrează însă prin fixarea spirituală într-un spațiu eminescian restrictiv, ca să nu zicem provincial. Astfel, Nae Georgescu, în articolul Eminescu, mereu nou, reia (a cîta oară?) - teoria complotului politic pus la cale de autoritățile române, cu complicitatea Junimiștilor, a lui Maiorescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9898_a_11223]
-
în românește, sub egida Editurii Meridiane. Continuă să publice așa-numite "livres d'artistes", multe dintre ele incluse în expoziție. Îi datorăm unele dintre cele mai frumoase ediții bibliofile ale secolului: Suflete moarte de Gogol și Fabulele lui La Fontaine ilustrate de Chagall; Regele Ubu de Jarry în versiunea lui Rouault; Capodopera necunoscută de Balzac și Istoria naturală a lui Buffon, așa cum au fost văzute de Picasso. Moartea lui Vollard în 1939, într-un accident de mașină, corespunde sfârșitului unei perioade
Ambroise Vollard, doar un negustor de tablouri? by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/9882_a_11207]
-
și ca o scăpare pentru autor, este unul pe măsura frivolității epice: împăcarea tuturor pe toate planurile, cu puțin timp înainte ca Hannah și Martin să plece dintre cei vii. Și astfel se pune capăt unei cărți al cărei conținut ilustrează foarte bine ce va să zică rețeta facilă a succesului trecător. O carte frivolă și țeapănă, semănînd leit cu spiritul autoarei ei.
Telenovelă cu Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9880_a_11205]
-
Pe lume/ Omul" (Alb). Datorită energiei fruste pe care o pune în pagină, Ion Petrovai e moralmente cel mai "vechi" dintre poeții aci comentați. * Aparent o specie minoră, parodia e în realitate o probă dificilă atît a recepției textelor poetice ilustrînd diverse registre, cît și a scriiturii proprii. Parodistul își asumă modelele printr-un dublu proces, al asimilării și al "refuzului", al apropierii și al distanțării contopite în același act expresiv. L-am putea asemui cu un clovn care, în ciuda indisciplinei
Poeţi din Nord (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9903_a_11228]
-
încadrat) delimitează un ansamblu lexical marcat de rigiditatea limbajului birocratic și chiar de apartenența la limba de lemn a perioadei comuniste (prin clișeele: "avem un cadru larg, democratic"; "un fertil cadru organizatoric" etc.). Locuțiunea prepozițională în cadrul are o mare răspîndire, ilustrînd tendința mai generală de substituire a prepozițiilor simple, cu grad ridicat de abstracție și polisemantism, prin locuțiuni cu sens mai restrîns și mai explicit. Formulă identificată de Valeria Guțu Romalo drept clișeu (în Corectitudine și greșeală, 1972), în cadrul substituie prepozițiile
"Cadrul" si "cadrele" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9968_a_11293]
-
Leonid Dimov, cu lipsa lui de experiență în relațiile erotice și, pe de altă parte, cu distribuirea Luciei într-un rol matern-protector. Contactele propriu-zise sunt aproape stânjenitoare, tânărul încercând să-și potolească simțurile aprinse, sub armura cavalerului adorator. Majoritatea scrisorilor ilustrează abundent confuzia morală și psihologică a celui ce le pune pe hârtie, Dimov construindu-și un model al dragostei absolute contrazis la tot pasul, și în primul rând de el. Tinută în frâu, reprimată, castrată, senzualitatea derapează în câte o
Un vis alb by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9991_a_11316]