4,887 matches
-
Gallimard, Paris, 1970, Les météores, Gallimard, Paris, 1975, Le vent paraclet, Gallimard, Paris, 1977; Gaspard, Melchior & Balthazar, Gallimard, col. "Folio", Paris 1980. Jost TRIER (1894-1970), lingvist german, specialist în germanistică, profesor la Universitatea din Münster. Lucrarea sa Der deutsche Wortschatz im Sinnbezirk des Verstandes. Geschichte eines sprachlichen Feldes (Carl Winter, Heidelberg, 1931) a impus teoria cîmpurilor lexicale în analiza vocabularului. Anne UBERSFELD (1918-2010), filolog francez, profesor la Universitatea Paris III, specialistă în teatru. Lucrări de referință: Lire le théâtre, Éditions sociales
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
avut în cariera mea relații foarte apropiate cu mari cineaști: am învățat enorm de la Jean-Luc Godard, pentru Alain Resnais am o admirație nebună, am petrecut momente extraordinare cu frații Taviani, am lucrat cu un realizator coreean care e absolut remarcabil, Im Sang Soo. De fiecare dată a fost pasionant. Ați realizat propriile filme în anii ‘70, ați produs filmele altora, peste 80 la număr, ați distribuit sute de filme în rețeaua pariziană de cinematografe pe care ați creat-o. Astăzi, în calitate de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
și vătămări"101. Principiile formulate de Hegel cu privire la interpretarea istoriei ar putea fi rezumate astfel: rațiunea guvernează mersul istoriei; fiecare etapă este necesară în ansamblul evoluției istorice și le include pe cele anterioare; istoria este progresul în conștiința libertății (Fortschritt im Bewusstein der Freiheit) scopul fundamental al istoriei universale; evoluția istorică este menită să îmbunătățească natura umană; Istoria cuprinde atât evenimentul în sine (Geschehen), cât și narațiunea istorică (Geschichte)102. Filozoful german a insistat asupra realității istorice a întrupării lui Iisus
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Ecclesiastica, 1.2.22, apud Funkenstein, op. cit., p. 210. Sintagma "teologie politică", reînnoită în anii '30 de Carl Schmitt, a fost utilizată pentru prima dată de către Peterson în "Der Monotheismus als politiches Problem: ein Beitrag zur Geschichte der politischen Theologie im Imperium Romanum", în Theologische Traktate, pp. 88 și urm. 58 Eusebiu de Cezareea, Viața lui Constantin cel Mare, cartea I-a, 28.2, studiu introductiv de prof. dr. Emilian Popescu, traducere și note de Radu Alexandres, în Părinți și scriitori
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
supresoare de tumori apar a funcționa într-o manieră dominantă, atunci când sunt analizate în hibrizi de celule somatice, precum linia celulară fibrosarcomatoasă umană HT1080. Aceasta conține o alelă activată a genei N-ras, iar revertanții netumorigeni ai acestor celule exprimă im nivel ceva mai redus (de până la două ori) al proteinei activate N-ras p21, comparativ cu partenerii lor tumorigenici. Sunt și alte exemple prin care autorul argumentează inexistența unui efect direct al genelor supresoare de tumori asupra expresiei oncogenelor. Astfel
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
includ, la fel ca în cazul modalității pozitive, verbe modale precum poate și trebuie - „Trebuie să fi mîncat pastele” (erau în frigider azi dimineață) -, adverbe cu sens modal precum se prea poate, fără îndoială, construcții frastice de tipul „Este foarte (im)probabil ca...”, precum și mijloace mai idiomatice: „Fără discuție ,Tony și nu altcineva a luat bicicleta”. De asemenea, pot fi folosite verbe indicînd „cogniția speculativă”: „a presupune”, „a-și imagina” etc. Pe lîngă acestea, fragmentele narative cu modalitate negativă conțin
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
că impactul negativ al anticatolicismului a pus Biserica Catolică într-o situație fără ieșire: "Die marginale Position der katholischen Kirche innerhalb der tschechischen Gesellschaft ist nicht davon primär abhängig, wie sich die Kirche bei dieser oder jener Frage in Laufe im Laufe der neunziger Jahre verhalten hat, aber sie ist rahmenmässig von dieser ihrer historisch-kulturellen Position geprägt" (P. Fiala, "Die katholischen Kirche und die tschechische Gesellschaft im postkommunistischen Transformationsprozess", Gesprächsbeitrag für das Absclusssymposition des Forschungsprojekts "Die Kirchen in den postkommunistischen Transformationsprozessen
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
davon primär abhängig, wie sich die Kirche bei dieser oder jener Frage in Laufe im Laufe der neunziger Jahre verhalten hat, aber sie ist rahmenmässig von dieser ihrer historisch-kulturellen Position geprägt" (P. Fiala, "Die katholischen Kirche und die tschechische Gesellschaft im postkommunistischen Transformationsprozess", Gesprächsbeitrag für das Absclusssymposition des Forschungsprojekts "Die Kirchen in den postkommunistischen Transformationsprozessen" Universität Osnabrück, 26 octombrie 2000, p. 6) 14 R. Misiunas și R. Taagepera, op. cit., pp. 124-125. 15 R. Liiman, Usklikkus muutuvas Eesti ühiskonnas, Tartu, Tartu Ülikooli
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
și Eric Bentley, The Playwright as Thinker, New York, 1946. 5. Pentru observații privind problema timpului în roman, vezi Edwin Muir, The Structure of the Novel, Londra, 1928. Pentru problema timpului în alte genuri, vezi T. Zielinski, Die Behandlung gleich-zeitiger Vorgănge im antiken Epos, în Philologus, Supplementband, VIII (1899-1901), pp. 405-499; Leo Spitzer, Vber zeitliche Perspek-tive in der neueren franzosischen Lyrik, în Die neueren Sprachen, XXXI (1923), pp. 241-266 (retipărit în Stilstudien, II, Munchen, 1928, pp. 50-83) ; Oskar Walzel, Zeitform im lyrischen
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Vorgănge im antiken Epos, în Philologus, Supplementband, VIII (1899-1901), pp. 405-499; Leo Spitzer, Vber zeitliche Perspek-tive in der neueren franzosischen Lyrik, în Die neueren Sprachen, XXXI (1923), pp. 241-266 (retipărit în Stilstudien, II, Munchen, 1928, pp. 50-83) ; Oskar Walzel, Zeitform im lyrischen Gedlcht, în Das Wortkunstwerk, Leipzig, 1926, pp. 277-296. în anii din urmă (datorită, în parte, influenței filozofiei existențialiste) s-a acordat multă atenție problemei timpului în literatură. Vezi Georges Poulet, Etudes sur le temps fiumain, Paris, și La Distance
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
părți, Northampton, 1921-4; Louise Rosenblatt, L' Idee de l'art pour l'art dans la litterature anglaise, Paris, 1931. 17. L. L. Schucking, Die Soziologie der literarischen Geschmacksbir-dung, Munchen, 1923 (ediția a Il-a, Leipzig, 1931) ; vezi Schucking, Die Familie im Puritanismus, Leipzig, 1929. 18. Vezi T. A. Jackson, Charles Dickens, The Progress of a Radical, Londra, 1937. 19. Q. D. Leavis, op. cit. în nota 13; K. C. Link și H. Hopf, People and Books, New York, 1946; F. Baldensperger, La Litterature
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
75-120). 25. Herman Nohl, Die Weltanschauungen der Malerei, Jena, 1908 ; Ty-pische Kunststile in Dichtung und Musik, Jena, 1915. 26. Unger în Weltanschauung und Dichtung, vezi Aufsătze zur Prin-zipienlehre der Literaturgeschichte, p. 77 și urm. 27. O. Walzel, Gehalt und Gestalt im dichterischen Kunstwerk, Berlin-Babelsberg, 1923, p. 77 și urm. 28. H.W. Eppelsheimer, Das Renaissanceproblem, în Deutsche Viertel-jahrschrift filr Literaturwissenschaft und Geistesgeschichte, II (1933), p. 497. 29. H. A. Korff, Geist der Goethezeit: Versuch einer ideellen Entwick-lung der klassisch-romantischen Literaturgeschichte, 4 vol
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Kunstgeschichte, Basel, 1941), pp. 18-24. 23. O. Walzel, Shakespeares dramatische Baukunst, în Jahrbuch der Shakespearegesellschaft, LII (1916), pp. 3-35 (reprodus în Das Wortkunstwerk, Mittel seiner Erforschung, Leipzig, 1926, pp. 302- 325). 24. Ibid., (Berlin 1917), în special Gehalt und Gestalt im Kunstwerk des Dichters, Wildpark-Potsdam 1923, pp. 265 și urm. și 282 și urm. 25. Fritz Strich, Deutsche Klassik und Romantik, oder Vollendung und Ifnendlichkeit, Miinchen, 1922, Vezi și criticile ce i s-au adus de Martin Schiitze, Academic Illusions, Chicago
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
the Modern University, Londra, 1913 (reprodus în culegerea Elizabethan and Other Essays, Londra 1929, p. 7). 2. Cf. bibliografia capitolului de față, secția a IlI-a. 3. De pildă, Oskar Walzel, Wechselseitige Erhellung der Kiinste, Berlin, 1917 ; Gehalt und Gestalt im Kunstwerk des Dichters, Potsdam, 1923 ; Das Wortkunstwerk, Leipzig, 1926. 4. In ceea ce privește mișcarea din Rusia, vezi Victor Erlich, Russian Formalism, Haga, 1955. 5. Cf. în special William Empson, Seven Types of Ambiguity, Londra, 1930 și reeditată în "Penguin Books
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
a Medium for Poetry, New York, 1936 ; Margaret Church, The First English Pattern Poems, în PMLA, LXI (1946), pp. 636-650 ; A. L. Korn, Puttenham and the Oriental Pattern Poem, în Comparative Literature, IV (1954), pp. 289-303. 3. Cf. Alfred Einstein, Augenmusik im Madrigal, în Zeitschrijt der internationalen Musikgesellschaft, XIV (1912), pp. 8-21. 4. I. A. Richards, Principles of Literary Criticism, Londra, 1924, pp. 125, 248. Cf. Practical Criticism, Londra, 1929, p. 349. 5. Richards, Principles, pp. 225-227. 6. Cf. bibliografia capitolului de
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Rutz, Musik, Wort und Kdrper als Gemiitsausdruck, Leipzig, 1911 ; Sprache, Gesang und Korperhaltung, Miinchen, 1911 ; Mensch-heitstypen und Kunst, Jena, 1921 ; Giinther Ipsen si Fritz Karg, Schallanalytische Versuche, Heidelberg, 1938, enumera cercetările consacrate acestei probleme. 21. O. Walzel, Gehalt und Gestalt im dichlerischen Kunstwerk, Potsdam, 1923, pp. 96-105, 391-394. Gustav Becking, Der musikalische Rhythmus als Erkenntnisquelle, Augsburg, 1923, constituie o încercare vrednică de admirație, dar fantastică, de a aplica teoriile lui Sievers. 22. W. M. Patterson, The Rhythm of Prose, New York, 1916
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
frază" care implică înțelegerea sensului. 43. Cf. bibliografia și Victor Erlich, Russian Formalism, Haga, 1955. 44. Jan Mukarovsky, Intonation comme facteur de rythme poetique, în Archives neerlandaises de phonetique experimentale, VII-IX (1933), pp. 153-165. 45. Eduard Fraenkel, Iktus und Akzent im lateinischen Sprechvers, Berlin, 1928. 46. începuturi se găsesc în Albert H. Licklider, Chapters on the Metric of the Chaucerian Tradition, Baltimore, 1910. 47. A. Meillet, Leș Origines indo-europeennes des metres grecs, Paris, 1923. 48. Roman Jakobson, Vber den Versbau der
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Jirmunski Voprosî teorii literaturi, Leningrad, 1928. Capitolul 14 Stilul și stilistica 1. F. W. Bateson, English Poetry and the English Language, Oxford, 1934, p. VI. 2. K. Vossler, Gesammelte Aujsătze zur Sprachphilosophie, Miincnen, 1923, p. 37. 3. Vossler, Frankreichs Kultur im Spiegel seiner Sprachentwicklnng, Heidelberg, 1913 (ediție nouă, sub titlul Frankreichs Kultur una Soroche, 1929); Viktor Vinogradov, lazik Puskina, Moscova, 1935. 4. Acestea sunt rezultatele meticuloaselor cercetări făcute de P. Verrier și publicate în Essai sur Ies principes de la metrique anglaise
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Arnold, Ore Translating Homer si G. Saintsbury, Shakespeare and the Grand Style, Milton and the Grand Style, și Dante and the Grand Style, în Collected Essays and Papers, vol. III, Londra, 1923. 12. Friedrich Kainz, Hohere Wirkungsgestalten des sprachlichen Aus-drucks im Deutschen, în Zeitschrift tur Ăsthetik, XXVIII (1934), pp. 305-357. 13. Wimsatt, op. cit., p. 12. 14. Wilhelm Schneider, Ausdruckswerte der deutschen Sprache: Eine Stilkunde, Leipzig, 1931, p. 21. 15. Cf. bibliografia capitolului de față, secția a V-a. 16. Cf. introducerea
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Spitzer, Studien zu Henri Barbusse, Bonn, 1920. 26. Leo Spitzer, Zu Charles Peguys Stil, în Vom Geiste neuer Litera-turforschung : Festschrift fur Oskar Wolze!, Wildpark-Potsdam, 1924, pp. 162-183 (reprodus în Stilstudien, loc. cit., vol. II, pp. 301-364 ; Der Unanimismus Jules Remains im Spiegel seiner Sprache, în Archivum Romanicum, VIII, 1924), pp. 59-123 (reprodus în Stil-studien, loc. cit., II, pp. 208-300), Despre Morgenstern, vezi mai sus nota 24. 27. Spitzer, Die Wortbildung als stilistisches Mittel (bei Rabelais), Halle, 1910; Pseudo-objektive Motivierung bei Charles-Louis
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
59 și urm. 29. Oskar Walzel, Von "erlebter Rede", în Das Wortkunstwerk, Leipzig, 1926, p. 207 și urm.; Albert Thibaudet, Flaubert, Paris, 1935, pp. 229- 232; E. Dujardin, Le Monologue interieur..., Paris, 1931; Albrecht Neubert, Die Stilfcrmen der "erlebten Rede" im heueren englisc.hen Roman, Halle, 1957 (cu blibliografie); William James, Principles of Psychology, New York, 1890, vol. I, p. 243; cap. IX, în care apare această expresie, este intitulat Stream of Thought (Fluxul gîndirii). 30. Lubbock, op. cit., p. 147. "Cînd starea
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
W. P. Ker, Form and Style in Poetry, Londra, 1928, mai ales pp. 95-104 și pp. 137-145; C. La Driere, Farm, în Dictionary of World Literature, p. 250 și urm.; R. Ingarden, Das literarische Kunstwerk, Halle, 1931; Das Form-lnhalt Problem im literarische Kunstwerk, în Helicon, I (1938), pp. 51-67. 8. Strălucitul eseu al lui Emil Lucka, Das Grundproblem der Dicht-kunst, în Zeitschrift fur Aesthetik, XXII (1928), pp. 129-146, studiază wie sich Welt in Sprache verwandelt... într-un poem sau un roman
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
XVIII (1939), pp. 97-118 Harold S. Wilson, Imitation, în Dictionary of World Literature (ed. J. T. Shipley), New York, 1943, pp. 315-317. 19. Sidney Lee, Elizabethan Sonnets, vol. 1-2, Londra, 1904. 20. Wolfgang Clemen, Shakespeares Bilder, ihre Entwicklung und ihre Funktionen im dramatischen Werk, Bonn, 1936. 21. George Saintsbury, A History of English Prosody, 3 vol., 1906, 10 ; A History of English Prose Rhythm, Edinburg, 1912. 22. Benedetto Croce, Storia di temi e storia letteraria, în culegerea Pro-blerni di Estetica, Bari, 1910
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Zlatić, 2000, "A theory of agreement and its application to Serbo-Croatian", în Language, 76, 4, p. 759-798. Wechsler, Stephen, Larisa Zlatić, 2003, The Many Faces of Agreement, Stanford și Chicago, CSLI Publications și Chicago University Press. Windisch, R., 1973, Genusprobleme im Romanischen. Das Neutrum im Rumänischen, Tübingen, Tübinger Beiträge zur Linguistik. Wintner, Shuly, 2000, "Definiteness in the Hebrew noun phrase", în Journal of Linguistics, 36, 2000, p. 319-363 (http://cs.haifa.ac.il/~shuly/publications/jl.pdf). Yatabe, S., 2003, "A
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
of agreement and its application to Serbo-Croatian", în Language, 76, 4, p. 759-798. Wechsler, Stephen, Larisa Zlatić, 2003, The Many Faces of Agreement, Stanford și Chicago, CSLI Publications și Chicago University Press. Windisch, R., 1973, Genusprobleme im Romanischen. Das Neutrum im Rumänischen, Tübingen, Tübinger Beiträge zur Linguistik. Wintner, Shuly, 2000, "Definiteness in the Hebrew noun phrase", în Journal of Linguistics, 36, 2000, p. 319-363 (http://cs.haifa.ac.il/~shuly/publications/jl.pdf). Yatabe, S., 2003, "A linearization-based theory of summative
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]