1,575 matches
-
într-o interioritate proprie. Specificitatea fenomenului psihic al imaginii rezultă din faptul de a se identifica simultan cu realul și irealul 2. Teoria lupașciană a logicii contradictoriului rămâne esențială pentru fundamentul antropologiei Imaginarului, în măsura în care structurează principiile de organizare ale logicii imaginative, prin revalorizarea ecuației dintre narațiune și discurs, într-un raport de consubstanțialitate cu termenul de imago. 1. Funcția imaginii Orice teorie antropologică se circumscrie unei dimensiuni a Imaginarului în care aventura simbolică a imaginii este urmărită în cadrul unei sintaxe specifice
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
semnificația profunzimii simbolice este o aptitudine de ordin subiectiv, o imagine fecundă în raport cu celelalte. Profunzimea de sens a imaginii se ilustrează în natura echivocă și ambivalentă a simbolizatului, imaginile apropiindu-se de nucleele arhetipale. De aceea, imaginile simbolice favorizează creativitatea imaginativă, în măsura în care ambivalența și opoziția devin factori producători de imagini esențiale. Gilbert Durand decelează operația participativă, declanșată de trecerea de la sensul propriu la sensul figurat al imaginii, care ia naștere din jocul subtil dintre absentia și praesentia. Făcând apel la problema
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Minulescu, de exemplu, un poet facil aflat în plină vogă, cu focurile sale de artificii esențialmente declamatorii și cu extravaganțele sale sonore". Un subtil comentariu însoțește Plumbul cu cele două catrene ale sale: "Limba lui Bacovia - pentru a reveni - non imaginativă, austeră, se explică prin forța sa foarte apropiată de magia primitivilor. Intensitatea și tensiunea interioară, încărcătura cuvintelor, pun pe fugă orice accesorii, orice decor. Iată exemplul palpabil, versul cel mai important din Plumb și totodată vers central în toată poetica
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
face să existe, a aduce la viață, a cauza, a genera, a produce, a fi primul care interpretează rolul și dă viață unui personaj, a compune repede, a zămisli. Creativ este cel care se caracterizează prin originalitate și expresivitate, este imaginativ, generativ, deschizător de drumuri, inventiv, inovativ etc. A fi creativ înseamnă a vedea același lucru ca toată lumea, dar a te gândi la ceva diferit. Atributul de creativ semnifică nota de originalitate în activitate și în produsele acesteia. Proiectarea tehnică și
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Laura POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93140]
-
o înaltă valoare cognitivă. Având și un domeniu propriu de explorat - Sufletul - creația poetica vizează o experiență, cu totul specială, ce transcende evidență, pe care, folosind simbolul sau alegoria, poetul o ordonează și îi conferă semnificații umane. Prin puterea lui imaginativa, artistul înlătura, "puțin câte puțin, pleava inconsistentelor", din realitatea confuză ce îl înconjoară, "până când, în sfârșit, apare, liberă, consistentă [s.n.]"38, i.e., frumusețea necontingentă, si poate, astfel, să ne-o aducă, aici pe Pământ, nu pură, ori perfectă, ci potrivită
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
and Una], altminteri aproape total atrofiat în timpul vieții terestre, poate să dezvăluie Omului, treptat, identitatea propriei ființei cu cea a cosmosului divin. Prin aneantizare fizică a personajelor sale, Poe dizolva, figurativ, nimicnicia lumii materiale, tocmai, pentru a înlesni, astfel, aproximări imaginative ale Absolutului. Conștiința, așa cum o știm în condiția noastră divizată, și materia dispar. Numai că moartea eului individual înseamnă, de fapt, renașterea eului divin. În loc să piară, eul se exalta pe masura ce personalitățile individuale se unesc cu Inima Divină: Închipuiți-vă că
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
or of beings escapes uș, and is substituted by a multiplicity of impersonal, general, details (Laughter, 1900). By contrast, the perception of the artist is active: it clarifies and intensifies the dată of ordinary perception, via an energetic process of imaginative projection. The Romanian poet, himself aspiring to a more direct vision of reality, possibly found în these formulations a confirmation of his own intuitions. He could not but adhere to the position of someone who claimed that the function of
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
destinului universului: "I design to speak of the Physical, Metaphysical and Mathematical of the Material and Spiritual Universe: of its Essence, its Origin, its Creation, its Present Condition and its Destiny" (p. 7). În această lucrare, poetul american se angajează imaginativ să afle sensul autentic al unor descoperiri științifice contemporane, din domeniul cosmologiei mai ales, al paradigmelor experiențiale ale omului și, într-un amestec de filozofie, știința și ezoterism, cu fundamentul în exegeza biblică, le configurează într-o formă nouă, care
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
It is more than possible that the mân who, of all writers, living or dead, hâș been most successful în writing the purest of all poemsthat is to say, poems which excite most purely, most exclusively, and most powerfully the imaginative faculties în menowed his extraordinary and almost magical pre-eminence rather to metaphysical than poetical powers. We allude to the author of Christabel, of the Rime of the Auncient Mariner, and of Loveto Coleridgewhose head, if we mistake not its character
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
acele lucruri mici pe care le-a țesut în vocabularul său final - nu va fi distrusă"17. Ca să nu rănești, ca să știi când celălalt suferă, trebuie să te miști pertinent prin cât mai multe limbaje, de aceea "capacitatea de identificare imaginativă" are rolul pe care, pentru metafizic, îl aveau raționalitatea, iubirea de Dumnezeu etc. Solidaritatea trebuie construită din mici fragmente, nu este un limbaj originar pe care toți l-am recunoaște dacă l-am auzi. Speranța liberală este atitudinea individului față de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
în educație, în stimularea creativității, în domeniul afacerilor, al publicității, etc. Etimologic, brainstorming provine din engleză, din cuvintele „brain”= creier și „storm”= furtună, plus desinența „-ing” specifică limbii engleze, ceea ce înseamnă „furtună în creier”efervescență,o stare de intensă activitate imaginativă, un asalt de idei. Este „ metoda inteligenței în asalt.” Un principiu al brainstormingului este:cantitatea generează calitatea.Conform acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile și inedite este necesară o productivitate creativă cât mai mare. (Osborne, 1959). Prin folosirea
Caleidoscop by Viorica Maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93502]
-
și a organizării lor specifice în scopuri estetice. 204 Probleme ea acelea ale semanticii, elocuțiunii și imaginilor poetice sunt reintroduse într-o enunțare nouă și mai îngrijită. Unitățile semantice, propozițiile și sistemele de propoziții se referă la obiecte, construiesc realități imaginative ca, de exemplu, peisaje, interioare, personaje, acțiuni sau idei. Acestea pot fi și ele supuse unei analize care să nu le confunde cu realitatea empirică și care să nu ignore faptul că ele există în cadrul unor structuri lingvistice. Un personaj
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
lucrarea sa este, nu evaluative, ci descriptivă. El susține -că baza cercetării lui este aranjarea unor grupuri de figuri de stil "așa cum se înșiră ele pe o scară ascendentă, de la cele mai simple, sau cele aproape literale, până la cele mai imaginative sau impresioniste" ; dar socotește că scara "particularităților și intensității activității imaginative" nu are nici o legătură directă cu evaluarea figurilor de stil. Cele șapte tipuri de imagini pe care le stabilește, rânduite în ordinea fixată de el, sânt următoarele : imaginile decorative
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
cercetării lui este aranjarea unor grupuri de figuri de stil "așa cum se înșiră ele pe o scară ascendentă, de la cele mai simple, sau cele aproape literale, până la cele mai imaginative sau impresioniste" ; dar socotește că scara "particularităților și intensității activității imaginative" nu are nici o legătură directă cu evaluarea figurilor de stil. Cele șapte tipuri de imagini pe care le stabilește, rânduite în ordinea fixată de el, sânt următoarele : imaginile decorative, voalate, violente (sau bombastice), radicale, intensive, expansive și exuberante. Acestea ar
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
din punct de vedere istoric, la Marlowe, primul dintre marii elizabetani, și la preromanticii Burns și Smart ; această imagine, ne spune Wells, este "deosebit de importantă în numeroase poezii de debut". Ea juxtapune "doi termeni largi, valoroși din punct de vedere imaginativ" ; ea pune față în față două suprafețe întinse, netede. Cu alte cuvinte, această categorie include comparațiile libere, raporturile bazate pe categorii evaluative simple. Burns scrie : My love is like a red, red rose... My love is like a melody That
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
responsabilități sociale. În sens mai larg, cultivă activismul, inițiativa și spiritul de răspundere, înlesnește efortul individului de a-și asuma roluri socialculturale, în cadrul grupului, transferabile ulterior în viața social -profesională [3]. Obiective urmărite prin metoda dramatizării: Dezvoltarea capacității interpretative și imaginative. Dezvoltarea spiritului de echipă și de colaborare. Formarea unui comportament civilizat prin respectarea unor norme și reguli morale. În școală, metoda dramatizării constă în interpretarea de către elevi a unor scenete, fabule, povești și povestiri accesibile, referitoare la fapte, evenimente, date
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93490]
-
responsabilități sociale. În sens mai larg, cultivă activismul, inițiativa și spiritul de răspundere, înlesnește efortul individului de a-și asuma roluri socialculturale, în cadrul grupului, transferabile ulterior în viața social -profesională [3]. Obiective urmărite prin metoda dramatizării: Dezvoltarea capacității interpretative și imaginative. Dezvoltarea spiritului de echipă și de colaborare. Formarea unui comportament civilizat prin respectarea unor norme și reguli morale. În școală, metoda dramatizării constă în interpretarea de către elevi a unor scenete, fabule, povești și povestiri accesibile, referitoare la fapte, evenimente, date
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93491]
-
culorilor În desen, În așa fel Încât rezultatele nu corespund realității;imprecizia execuției: contururi neclare și linii tremurate, care se datorează, mai ales la preșcolari, slabei dezvoltări a mușchilor mâinii care trebuie să asigure ghidarea instrumentului cu care desenează; - spontaneitatea imaginativă: exprimarea grafică fără un subiect apriori, deoarece desenul are la copii un caracter spontan. Tot În legătură cu abilitățile copiilor de a se exprima grafic și cu relația cu realitatea reprezentată, G. H. Luquet identifică următoarele etape ale dezvoltării: - desenul involuntar: la
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
o picteze pe Christina, așa cum o vede el, "așa cum știu eu, iar nu să fac o copie"115 (în contrast cu maniera picturală a lui Mirea întemeiată pe văz apare cea a lui Egor, centrată pe viziune; inițiatorul lui Egor în gândirea imaginativă este pictorul Prajan, al cărui nume traduce condiția artistului, sugerând purificarea prin ardere și ascensiune 116), iar arheologul, cel care "dezgroapă trecutul", are o "sensibilitate receptivă la mituri"117. Blestemul iubirii strigoiului, care încearcă să se întrupeze pentru un muritor
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
etimonul său - tradus încă din antichitate prin "pământul-mamă" - și la zeița lumii vegetale, Demeter conotând renașterea ciclică a naturii 777, așa cum personajul își redobândește, în fiecare an, din primăvară până în toamnă, tinerețea și frumusețea). Emanuel Albini, anchetatorul care admiră capacitățile imaginative ale lui Aurelian Tătaru și ale lui Filip Zalomit, este liantul prozelor cu intrigă polițistă; el reprezintă "spiritul realității profane", opus celor care participă la o realitate mitică 778. De aceea, condamnă acțiunea de întrerupere a tratamentului de către doctorul Nedelcu
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
formei ce însuflețește materia e o memorie a esenței. Figură a izvorului nesecat, zbaterea aripii nevăzute țese din firele lumii armonia posibilului. Diafan și perspectivă a inaparentului în Patmos de Ilarie Voronca Se știe că, potrivit lui Henry Corbin, obiectul percepției imaginative (sau imaginante) este cu totul diferit de cel al imaginarului, căci aici imaginalul perceput nu mai este un obiect imaginar opus altuia real, ci tocmai realul simbolizant al unui simbolizat, supra-semnificat de simbolul esenței intelective pure, dar supra- semnificând la
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
imaginal nu mai poate fi obiectul unei percepții comprehensive care și-l dă drept o exterioritate absolută, ci semnificant al unui supra-semnificat inteligibil și - în același timp - semnificat în corelație analogic-simbolică cu un semnificant sensibil. Nefiind perceptibil decât prin percepția imaginativă, suprasensibilul este o imagine simbolică, un fenomen originar (Urphaenomen) a cărui apariție în lumea sensibilă ocultează orice obiectivare posibilă. Este vorba "de o lume ascunsă în actul însuși al percepției sensibile", dar care apare - iese din ascundere - ieșind din lumea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
se pune ca raport de limbaj ce mijlocește între poet și lucruri, în ce fel surprinde el și oferă adăpost semnificabilului și imaginii care însoțesc nașterea cuvântului? Și apoi, ceea ce semnifică în mod originar acest raport de creație apare intuiției imaginative înaintea discursului pe care-l instituie? Face el orizont ca manifestare de dincoace de prezența sa întrupată în cuvânt, drept semn imprezentabil dar semnificabil și, ca atare, comprehensibil? Poemul Locul privilegiat 49 prezintă scenariul invers apariției textuale și, implicit, desfacerea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
se mișcă de la sine, când de fapt pricina mișcării este puterea sufletească" (246 c). 1 "Am propus tematizarea latină mundus imaginalis deoarece e de datoria noastră să evităm orice confuzie, pe de o parte între ceea ce este aici obiectul percepției imaginative sau imaginante și, pe de altă parte, ceea ce numim în mod curent imaginarul. Aceasta pentru că atitudinea curentă este de a opune realul imaginarului, irealului, utopicului, sau de a confunda simbolul cu alegoria, exegeza sensului spiritual cu o interpretare alegorică. Or
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
1989, VH, p. 348). "Spre amintirea aceasta/ iată că te poți acuma reîntoarce, să o privești. -/ Însă de data aceasta nu mai simți chiar nimic" (Imagine veche, vol. Alte poesii, 1976, VH, p. 243). 5 "Dacă nu e o poezie imaginativă, poezia lui Mircea Ivănescu e una eminent "imagistică"" (Al. Cistelecan, "Cuvânt înainte. Mică introducere în simfonia absenței", VH, p. 11). 6 Vol. Versuri vechi, nouă, 1988, VH, p. 341. 7 De observat frecvența cu care poetul recurge la acest conector
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]