5,812 matches
-
care tratam mizilicurile acelea pestrițe. Ciocolata din „globurile” mai mari am substituit-o cu mere, sferele mai mici cu nuci. Tabletele plate le-am umplut cu carton sau cu bucățele de scândură de traforaj. Pe cele cu forme imposibil de imitat am decis să le păstrăm ca atare, fără să mâncăm ce era înăuntru. Așa le-am grijit până în anul următor, când le-am coborât cu cutia lor din pod și le-am agățat iarăși în pom, la loc de cinste
ALLES GUTE KOMMT VON OBEN de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368994_a_370323]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Stihuri > Reflectii > BOGDAN NICOLAE GROZA - NECUNOSCUTE... CUNOSCUTE (POEME) Autor: Bogdan Nicolae Groza Publicat în: Ediția nr. 1454 din 24 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Sfat pentru tinerii poeți debutanți „...Vă îndemn să faceți poezii dar nu imitând, nu maimuțărindu-vă. Scrieți ce vreți voi, ce vă vine vouă în minte, în suflet și-n imaginație, mai bine banalități sau extravaganțe, versuri siropoase ori versuri grosolan protestatare, prostii chiar bazaconii, enormități, dar ele să fie ale voastre. Nu
NECUNOSCUTE... CUNOSCUTE (POEME) de BOGDAN NICOLAE GROZA în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368996_a_370325]
-
prostii chiar bazaconii, enormități, dar ele să fie ale voastre. Nu pierdeți nicicând din vedere pericolul imitației, mereu la pândă, nu mai puțin de veghe decât spinul din calea voinicului, tendința tot atât de firească omului ca și maimuței... Nu repetați, nu imitați... Să știti că ușor nu vă va fi, câtuși de puțin. Veți avea de luptat cu artificialitatea, vrăjmaș tenace. Nu scrieți spre a face plăcere altora; colegilor, profesorilor, prietenilor, vreunei fete/băiat etc. ci numai vouă înșivă. Poetul nu e
NECUNOSCUTE... CUNOSCUTE (POEME) de BOGDAN NICOLAE GROZA în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368996_a_370325]
-
fi scris cu plăcere, cu ochii cugetători ai inimii îndreptați spre lăuntrul vostru. Cuvântul poet este de origine greacă, el se trage dintr-un verb (poiein) care înseamnă „a face". Auziți, iubiți poeți începători? Poetul așadar, nu este acel care imită, care copiază ori reproduce după model, după șablon; el este acel care născocește, face, creează. Poetul e făcătorul. Nimănui verbul acesta extraordinar - a face -, nici unei alte îndeletniciri nu-i este mai propriu, mai afin. Nimeni nu-l poate întrebuința în
NECUNOSCUTE... CUNOSCUTE (POEME) de BOGDAN NICOLAE GROZA în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368996_a_370325]
-
la o cafea. Nu se supără când îi zic, pentru că știe dumnealui că o zic în glumă și nu în public... - Și cu făcutul cafelei... cum este? Nu înțeleg... - Cine înțelege? Nu știu cum o face așa bună. Am încercat să-l imit, că m-am uitat la dânsul cum face, dar nu mi-a ieșit la fel de bună. Nici Mariana n-o reușește așa de bună. Nu pleacă la biserică, până nu ne lasă cafeaua gata făcută în ibric. - Da, am observat și
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (FRAGMENT) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368987_a_370316]
-
dă chiar poetul Gheorghe A. Stroia. Da, se poate. La orice tipar sufletesc, oricât de înaltă e ștacheta frumuseții, se pot adăuga forme proaspete fără să calce pe urma epigonismului. Gheorghe A. Stroia a înțeles bine că nu trebuie să imite, ci doar să dezvolte tema în spirit personal, bazându-se pe experiența proprie. Prin versurile sale, reamintindu-ne îmbătătorul parfum de tei, și abordând aceeași temă covârșitoare a iubirii, cea cu atâtea fațete câte ființe omenești sunt pe pământ, reușește
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
din 06 ianuarie 2015. Nu există domeniu mai captivant că cel al etimologiei, adică al studierii originii și evoluției cuvintelor. Dar sunt numeroase capcane în această fascinantă lume a cunoașterii! Un lucru este limpede: omul când a făcut ceva a imitat natură: cu un secol în urmă el visa să zboare după ce experiențele lui Dedal eșuaseră. El a inventat un aparat căruia i-a pus numele asemănător cu al păsării avis → avion. Când cu mii de ani înaintea noastră omul a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
circula“). Citește mai mult Nu există domeniu mai captivant că cel al etimologiei, adică al studierii originii și evoluției cuvintelor. Dar sunt numeroase capcane în această fascinantă lume a cunoașterii! Un lucru este limpede: omul când a făcut ceva a imitat natură: cu un secol în urmă el visa să zboare după ce experiențele lui Dedal eșuaseră. El a inventat un aparat căruia i-a pus numele asemănător cu al păsării avis → avion.Când cu mii de ani înaintea noastră omul a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
de specializată în “părerologie generală”) îndrăznelii mele de a mă exprima public, iată că totuși nu-mi pot reprima strigătul interior. Și iată ce-mi zice glasul lăuntric: “Ai și tu dreptul să strigi. În legea ta, nu musai să imiți lozincile celorlalți. Românul are imaginație, e creativ. E păcat să nu fim noi înșine în individualitatea fiecăruia, în înțelesul sinelui, căci doar n-om fi toți un aluat. Dumnezeu ne-a prefigurat diferiți, cu puterea fiecăruia în a-și folosi
SUNT ȘI EU ÎN CETATE (IX) SAU... FELUL MEU DE A FI PREZENT, CU STAREA MEA DE SPIRIT, LA PROTESTELE ASUPRA O.G. NR.13 [Corola-blog/BlogPost/369356_a_370685]
-
văzu doi inși ce fugeau spre el dar nu distingea care este Niță și care este hoțul. “- Care e hoțul, mă? “ “-Ăl din față nea Ioane, strigă Niță disperat.” “-Ăl din spate nea Ioane! “, strigă și hoțul, încercând să-l imite pe Niță, dându-și seama că de această păcăleală ține salvarea sa. Dar hoțul a avut ghinion. Nu a reușit să-l înșele pe Ion Săndulescu, care deși șchiop, cu o schijă de obuz încă în picior, la miruit scurt
NIŢǍ AL POPII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369483_a_370812]
-
încă nu făceau parte din comunitatea bisericească. De aceea, imnografia acestei Duminici se întemeiază pe imaginea lui Adam tânguindu-se înaintea porților raiului. Această rânduială explică prezența picturilor reprezentând izgonirea și plângerea lui Adam în proximitatea locului unde penitenții își imitau protopărintele în străpungere și lacrimi, adică în afara bisericii, pe suprafața exterioară a zidurilor ei, sau, uneori, în pronaosul acesteia. Sfântul Simeon Noul Teolog scrie, referindu-se la tema acestei duminici: „Să luăm aminte că, așa cum Adam, după călcarea poruncii, a
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
iubita mea, dar nu știu ce spun alții... Keiko își privi fiica, apoi o mângâie pe Sakura pe părul negru ca abanosul. - Dar de ce mă întrebi? Sakura ocoli răspunsul cu dexteritate. - Întrebam și eu așa... Hana se ridică de pe pat, iar Keiko imită gestul. Se aplecă, apucă de pătură și o trase ușor peste Sakura până sub bărbie. - Hai, noapte bună, îngeraș! - Noapte bună, mami! Noapte bună, bunico! Cele două femei zâmbiră și ieșiră din cameră fără zgomot. Hana însă se mai întoarse
SAKURA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368111_a_369440]
-
Hei amice, daca-i fi nou pe cale aice, Lasă-i-te cuprins precum acel novice, Gingășia ei ascult-o că să fi un bun, În alegerea căilor omului străbun!! E ca o trâmbiță suavă ce sună, e lină, Catina ce imită amintirea dintr-o mină, Ascunsă afectivului în liniștea deplină, Mintea sufletului, nesperată să revină.. De-ai fi trist ea ușor te împresoară, Printr-o strânsoare din a ei fuioară, Zâmbește dintr-o oglinjoară interioară, Mangâie chiar de-i pe-un
GÂND DE FRUMUSEŢE.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368281_a_369610]
-
n sure clădării. Privește, am rămas doar noi calici, Cu tidva și cu tolba de imagini - Din rime potrivim mereu panglici Și’n buzunar ne miaună paragini. Ce te mai uiți la acatiste și iconi, La glorii afumate, la candori ? Imită larg atâția histrioni Și-om hăuli și noi între comori. Poema noastră nu ne dă nimic Nici în gâtlej și nici îmbrăcământ. La dracu toată zarea din colnic - Mai bună e o traistă de pământ. ----------------------------------------------- Publicată în „UNIVERSUL LITERAR”, an
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
scara arcuită începură să apară arătări înfricoșătoare. Ați venit tocmai la țanc! Puteți să participați și dumneavoastră! Eu am venit costumată în “La Diabla“, sunt toată în negru, ca de obicei, după cum bine vedeți. - Ha, ha, ha! râse diabolica femeie, imitând rânjetele din aparatul cumpărat. - Dar de unde vin sunetele acestea înfricoșătoare? Care este sursa lor? se agită speriat inspectorul. - Eu, am cumpărat din bugetul statului acest magnific aparat care emite sunete înfiorătoare! Am votat în “Consiliul de Administrație“. Este făcut totul
“DIRECTOAREA DIAVOLO“ SAU LA DIABLA de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353302_a_354631]
-
și hoțisme care încep să se citească flagrant pe fața și în limbajul corpului nostru. Suntem ,,excelenți,, vorba lui Pleșu,( suflată de la Puric), dar uităm repede cat de greu le-a fost până și celor pe care vrem să-i imităm. Lui Decebal, lui Ștefan credeti că le-a fost ușor, dar și-au văzut de ,, ale lor,, cum bine ne sfătuia Anghel Rugină nu cu mult timp în urmă. Da, poate fi o conspirație,o masonăcărie demonică sau ce pisici
DACIA ŞI DACII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352910_a_354239]
-
excursiei. -Doar?! zise cu voce insinuantă Flower-Power. -Ce să-ți zic? Eram atât de prins de ea, mi se părea că totul gravita în jurul ei... Mă simțeam un renăscut, tocmai lângă ea trezit la viață! -Bine, bine, dar ea? o imită Patriarhul pe Miramoț. -Ea? Se purta firesc, echilibrat, iar când o dădea pe glumă, era un admirabil Gavroche plin de imaginație și cu un deosebit simț al umorului. Nu arăta, însă, în vreun fel, că ar fi fost blessée par
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
-
pustietăți cum îi a Saracenilor“. Popa Tanda era exemplu în fața sătenilor prin felul în care își îngrija casă, cum își cultiva grădină și ogoarele lui, prin felul în care se” gospodărea”cu ale lui, ducând la târg ce-i prisosea. Imitându-l, saracenii ajung să schimbe față satului, să-l facă înfloritor, de nerecunoscut. Iar Popa Tanda ajunge la bătrânețe mulțumit, petrecandu-si timpul cu nepoții, elogiat de săteni care la început l-au primit cu rezerve, daca nu cu ostilitate
BISERICA LUI POPA TANDA de IONEL CADAR în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354310_a_355639]
-
din Junkipedia. Junkipedia este extrem de părtinitoare, citând și menționând doar „elita” lor, și ignorând ori boicotând realizările celorlalți. Mai mult, la fel ca oile care dau toate în baltă luându-se una după alta, versiunile în limbi neengleze copiază sau imită pur și simplu versiunea englezească a Junkipediei - ducând voluntar sau involuntar la această dictatură globală în informație. Alt exemplu: studentul Stephen Crothers (în prezent cercetător independent) a fost dat afară de la doctorat în Australia pentru că a îndrăznit să afirme că
INTERVIU CU FLORENTIN SMARANDACHE de ANCA LĂPUŞNEANU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354295_a_355624]
-
are niciodată iz de pădure, iar pământul nicicând nu-mi lasă pe limbă imponderabilul gust de femeie; fiindcă norii miros mereu a nori și nu a chihlimbar iar orhideele, vai, bietele de ele nu pot, oricât s-ar strădui, să imite parfumul din canturile lui Maldoror; fiindcă vântul n-a învățat să șuiere pe o singură voce iar avalanșele, în văile de abrupt măcar odată nu s-a întâmplat să vuiască precum înflorirea liliacului; fiindcă părul tău nu-mi lasă pe
ÎN LEAGĂNUL IERBII de RAUL BAZ în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354408_a_355737]
-
pustietăți cum îi a Sărăcenilor". Popa Tanda era exemplu în fața sătenilor prin felul în care își îngrijea casa, cum își cultiva grădina și ogoarele lui, prin felul în care se gospodărea cu ale lui, ducând la târg ce-i prisosea. Imitându-l, sărăcenii ajung să shimbe fața satului, să-l facă înfloritor, de nerecunoscut. Iar Popa Tanda ajunge la bătrânețe mulțumit, petrecându-și timpul cu nepoții, elogiat de săteni care la început l-au primit cu rezerve, dacă nu cu ostilitate
BISERICA DIN SATUL NOSTRU de IONEL CADAR în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353160_a_354489]
-
mâna i-am strâns-o! A-l vedea în mișcare, a-i admira mimica, gesturile, a-l asculta detașând silabele, accentuându-le; a-i auzi timbrul familiar, cu care se juca și dezmierda, toate acestea nu se pot uita, nici imita! Cum s- au prăbușit eroii și cum i-au plâns Muzele-n Olimp! Arik, din păcate, s-a ferecat în casă și ne-a lipsit de-a sa prezență . Cine l-a iubit, a suferit, dar l-a-nțeles. Glasul
S-AU PRĂBUȘIT EROII (IN MEMORIAM) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353240_a_354569]
-
în care triumfau mari soliști ca Maria Tănase, Maria Lătărețu, Ion Luican, Lucreția Ciobanu și alții, el și-a creat un stil nou, din a cărui sevă s-au inspirat la rândul lor, alte generații... Mulți au încercat să-l imite chiar în primele sale melodii. Nimeni, însă, n-a reușit să-l depășească în ceea ce a avut el mai emoțional, mai reprezentativ... Benone Sinulescu demonstrează că-n artă nu există vârstă. Că, atunci când ești dăruit cu totul cântecului, frumosului, autenticului
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
și civilizației, vol.5, p.144.s., Editura Saeculuum-Vestala, București, 1998. [18]Derviș, denumire persană pentru călugăr musulman; dervișii se numeau în lb. turcă sufiți sau sufiști, denumire de la îmbrăcămintea de lână aspră (suf) pe care acești călugări o purtau, imitând pe călugării creștini; în lb. arabă, sufiții se numeau fachiri. Cf. Dicționar - Sânta Mănăstire Dervent. [19]Selimović, Mesa, Dervișul și moartea, Editura Leda, București, 2009 Referință Bibliografică: REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ȘI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN / Ștefan Lucian
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
conformă cu Evanghelia Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Desigur, armonia desăvârșită între cuvânt și faptă o are numai Iisus Hristos, ca Dumnezeu și Om desăvârșit, dar cei care au fost consacrați pentru a-L sluji trebuie să se străduiască a-L imita. Iar cine l-a cunoscut pe Părintele Constantin Voicescu și-a dat seama fără greutate că Sfinția Sa trăia într-o neîntreruptă imitatio Christi, ca să folosim formularea inspirată a lui Toma de Kempis. Ceea ce predica de la amvon era mai întâi trăit
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]